Elita discreta a României


ELITA DISCRETA A ROMÂNIEI

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Dr. Peter Gross , Steven van Groningen, Leslie Hawke, Jean Lauxerois, Peter Damian Hurley

Tuesday, June 26, 2012

Ma depasesc evenimentele din tara mea!


51. Ma depasesc evenimentele din tara mea!
20:09 | 26 Iunie pe faţă


si ma gandesc tot mai serios cum sa parasesc tara eu si familia mea. Romania va ramane in sufletul meu si poate ca in cele din urma nu am sa plec definitiv, dar nu vad o redresare la ce se intampla azi in Romania. Am ajuns prea jos ca tara si reactia opiniei publice este palida! Pacat de binecuvantarea acestei tari si de jertfele trecutului ramase intr-o uitare demna de un sfarsit!



O metafora






Monday, June 25, 2012

Despre reputatia academica si despre reputatie in general

Acest comentariu *) este o replica la un articol aparut pe Contributors.ro ( Dragos Paul Aligica - Cazul Ponta si comunitatea academica romaneasca . Despre o disputa contraproductiva si periculoasa )

Pana de curand, dincolo de declaratiile formale sau de circumstanta , reputatia academica , in general reputatia si credibilitatea sociala si profesionala, nu au fost considerate la noi valori sociale in adevaratul sens al cuvantului. De aceea, un articol de aceasta factura si aceste interogatii sunt intr-un anumit sens, tardive. In mod normal ar fi trebuit sa apara cu mult inainte sa apara cazul Ponta , mai exact inca din anii `90. Cum atunci nimeni nu l-a scris, pentru ca nimeni nu a fost ingrijorat de „ fragilitatea comunitatii academice romanesti ”, pretul se plateste acum cu varf si indesat . Din acest punct de vedere afirmatia dvs : „ …cand e vorba despre stiintele socio-umane, uitam ca cercetarea doctorala in Romania a trebuit practic sa se reinventeze aproape de la zero in anii 90.” , este mai degraba un deziderat utopic. Oare ce s-a reinventat atunci de la zero , cand structurile au ramas practic aceleasi iar sentimentul general existent dupa atatia ani ( si exprimat atat de taios de doamna Alina Mungiu ) este acela ca de fapt batem pasul pe loc si ne invartim in cerc ? Sa luam de exemplu cazul psihologiei. Cu exceptia unei prime intalniri a psihologilor din anul 1990 cand a fost huiduit exact un …viitor academician ( Paul Popescu-Neveanu ) , si pana la Conferinta Nationala de Psihologie din 1994, nu s-a reinventat absolut nimic cu exceptia concluziei ca „institutiile de stat nu se implica in rezolvarea problemelor psihologiei” ( prof.univ.dr. Mihai Golu, fost ministru). Abia in 2004 se (re)inventeaza cu adevarat o structura specifica la noi numita Colegiul Psihologilor din Romania in care „Comisia psihologica de ordine, aparare si siguranta nationala” joaca exact acelasi rol pe care il joaca armata in cadrul statului roman , iar amestecul democratic al militarilor cu civilii inclusiv in structurile de conducere arata ca accesul la stiinta este unul absolut democratic si care exclude orice fel de „discriminari” (http://ro.altermedia.info/opinii/psihologia-romaneasc-intre-lege-i-ordine-victorie-a-la-phyrus_11204.html). Rezultatul acestor " reinventari" se poate vedea pe scurt aici ( http://www.petitieonline.ro/petitie/57529054/comentarii/pg7 ; http://www.petitieonline.com/lipsa_timbrelor_pentru_psihologiprostitutie_intelectuala).
La nivel general, chiar si dupa 22 de ani se poate afirma textual ( o spune un fost ministru al invatamantului ) ca „ într-o oarecare măsură, instituţiile universitare sunt conduse după stilul societăţii socialiste multilateral dezvoltate. În loc să dezvolte câteva domenii foarte bine, universităţile noastre scot în fiecare an specializări noi (http://www.adevarul.ro/scoala_educatie/facultate/Universitatile_romanesti-codasele_lumii_pe_web_0_313769083.html) . De aceea, la intrebarea fundamentala cati profesori universitari si cati specialisti in stiinte sociale, drept ,etc. de la noi sunt de fapt cunoscuti si recunoscuti in Occident, toata lumea evita cu eleganta si in mod tacit un raspuns, ceea ce inseamna ca aveti absoluta dreptate cand semnalati " fragilitatea comunitatii academice romanesti ".
In sfarsit, temerile exprimate clar de catre dvs : „ Riscam ca in toata aceasta poveste, victima absoluta sa fie nu politicienii impostori ci restransa si fragila comunitate academica romaneasca, mai précis reputatia ei in tara si strainatate. ”, nu cred ca sunt justificate.
Mai intai, si cu toata sinceritatea, cum se construieste de fapt o reputatie academica ?! Ascunzand gunoiul sub pres si mentinand o piramida rasturnata a valorilor , sau despartind graul de neghina ? De aceea, si intr-o ordine morala, daca nu se va face curatenie si nu se vor aplica tuturor aceleasi standarde academice de interpretare care sa discearna valorile de pseudovalori , „reputatia restransei si fragilei comunitati academice” va fi definitiv compromisa. Din acest punct de vedere, reactiile unei comunitati academice si ale opiniei publice in general , sunt elocvente si demonstreaza exact nevoia de normalitate sociala, 6 000 de persoane semnand deja un protest in acest sens. (http://www.petitieonline.com/signatures/demisia_premierului_victor_ponta_cerut_de_mediul_academic/ )
Cu alte cuvinte, numai o reforma structurala si radicala a intregului sistem de invatamant ( cred ca suntem cu totii de acord ca eliminarea imposturii in acest caz nu este posibila pe baza apelului crestin la onestitate si constiinta sau a rugamintilor politicoase…) poate reface o ierarhie normala a valorilor, dar acest lucru deranjeaza in mod evident extrem de multe interese , grupuri si orgolii. Altfel ramanem exact acolo unde suntem, adica intr-un subiectivism social de cosmar in care „ prostii” agramati pot trece cu toate drepturile financiare si legale inaintea „desteptilor” , mentinand si inaltand in continuare aceeasi piramida sociala rasturnata a valorilor . Presa a scris saraca mereu, si degeaba, despre faptul ca si acum se mai poate face liceul …dupa facultate ( exact ca in anii `50! ) , sau ca poate fi revendicat un post important intr-un minister numai pe baza bacalaureatului sau chiar mai putin, in timp ce acum cativa ani, dintr-o suta de absolventi romani straluciti ai universitatilor de top din Occident care au vrut sa se reintoarca in Romania , nici unul nu a putut obtine un post in administratia centrala de la noi .

Sunday, June 24, 2012

Presiunea din mediul virtual

Presiunea din mediul virtual incepe sa se faca simtita. Miile si zecile de mii de vizualizari,sutele de comentarii nu mai pot fi ignorate. S-au pornit anchete jurnalistice de la comentariile cititorilor si s-au soldat cu demiteri de ministri. Incet dar sigur internetul ia locul ONG -urilor. USL o sa castige la toamna dar nu vor putea face chiar orice le trece prin cap, chiar daca au presa la picioare. Au mai ramas cativa jurnalisti integri si sunt mil de oameni care se informeaza de pe net, care sunt imuni la intoxicarile televiziunilor.

geonicol

24 iunie 2012, 21:59

Friday, June 22, 2012

Scala stress-ului si problemele romanilor


Dreptatea, in cazul popoarelor primitive, usor impresionabile, fara reflexe democratice si cultura institutionala, e ceva relativ. Azi esti calau, maine te scoatem victima. Etica si morala publica sunt ca plastilina. Unele televiziuni de stiri in cardasie cu politicienii cinici fac restul. Spala ce-a mai ramas viu din creier. ”

Dan Tapalaga,
ziarist

... presa nu reflectă realitatea, ci o generează. Imaginile, concepțiile, noțiunile de la televizor se revarsă asupra noastră ”.

Vlad Stroescu,
psihiatru

"De undeva trebuie dat semnalul unităţii, semnalul adunării competenţelor în jurul problemelor, al capabilităţii de a rezolva problemele, semnalul eliminării scandalurilor continue pentru că uitaţi-vă ce se întâmplă în politica românească, unde viaţa bate filmul. Nu există nicio viziune în acţiunile pe care unii le promovează, niciun dram de interes naţional în acţiunile pe care alţii le fac. Cum să modernizăm această ţară, cum să ajungem să nu ne fie ruşine de rezultatele noastre? Ţărişoara noastră este în relativă poziţie de stând pe butuci, sunt bombe peste bombe politice, economice şi sociale *) . Pas cu pas vom încerca să le rezolvăm fără ură, fără patimă, cu ştiinţa lucrului bine făcut, asta încercăm noi să facem la nivel central "

Ioan Rus
Ministru de Interne







O intrebare interesanta la care raspunsul intereseaza pe toata lumea ar fi urmatoarea : cu ce probleme se confrunta de fapt romanii in prezent si ce îi streseaza cu adevarat ? Un raspuns partial avem daca evaluam una dintre multiplele oferte de servicii existente pe piata psihologica :



















( Sursa: hotnews.ro )


Din acest singur exemplu ar putea parea ca orice probleme obisnuite din viata reala solicita imperios consilierea de catre un specialist. Daca facem totusi o simpla comparatie cu problemele care stresau in mod obiectiv oamenii in preajma anilor `70-`80, apar nuante interesante :


SCALA STRESS-ULUI ( 0 -100 )
S.U.A.-1977
(T.H.Holmes, R.H.Rahe )

Moartea sotului /sotiei

100

Divort

75

Despartirea cuplului -

65

Inchisoare -

63

Moarta unei rude apropiate

63

Ranire sau boala

53

Casatorie

50

Pierderea locului de munca

47

Reconcilierea cuplului

45

Pensionare

45

Probleme de sanatate ale unui membru al familiei

44

Sarcina

40

Dificultati sexuale

39

Familia s-a marit

39

Reorganizarea vietii profesionale

39

Schimbarea situatiei financiare

38

Moartea unui prieten intim

37

Schimbarea naturii muncii

36

Modificarea numarului conflictelor din familie

35

Imprumut mare

31

Scadenta unui imprumut mare

30

Schimbare in responsabilitatile profesionale

29

Un copil a parasit casa parinteasca

29

Necazuri cu socrii

29

Ati obtinut un succes

28

Sotia (sotul) intreprinde sau abandoneaza o activitate profesionala

26

Inceput sau sfarsit de scolaritate

26

Schimbari in conditiile de viata

25

Schimbari in obisnuinte

24

Dificultati cu seful

23

Schimbari ale orelor sau conditiilor de munca

20

Schimbare de domiciliu

20

Schimbare de scoala

20

Schimbare de distractii

19

Schimbare in viata sociala

18

Imprumut mediu

17

Schimbarea obisnuintelor de somn

16

Schimbare in numarul reuniunilor familiale

15

Schimbare in regimul alimentar

15

Vacanta

13

Sarbatori de iarna

12

Infractiuni marunte

11



Pornind de la aceste date, cititorul poate incerca sa afle singur , cu toata criza politica, economica, sociala, s.a.m.d. non-stop ( care a inceput de fapt in 1990 si nu s-a terminat practic nici acum ...) , daca este cu adevarat stresat , cat de mult , si de ce . Ceea ce nu se incadreaza insa in aceasta scala , in mod evident este de cu totul alta natura.


Addenda

Cu ani in urma am aflat despre o analiza comparativa a rezistentei la frustrare in cazul romanilor si francezilor. Concluzia a fost foarte interesanta : romanii erau mult mai rezistenti la frustrare decat francezii ( cu alte cuvinte acolo unde francezii faceau deja nevroza, romanii inca radeau...).
Am aflat de asemenea si despre o expeditie facuta de un grup de romani pe Himalaia prin anii `80 ( pretextul folosit a fost aniversarea... UTC-ului ) in care a putut fi comparat comportamentul grupului de romani aflat in aceasta situatie extrema cu comportamentul altor grupuri din alte tari aflate in aceeasi situatie. Din punct de vedere fizic , romanii au fost net superiori, chiar daca in tara nu facusera decat antrenamente sporadice, unii chiar de loc . Mi s-a povestit de exemplu , ca la 4000m unii romanii inca ...fumau, iar unii strainii faceau deja apel la mastile de oxigen . ( Despre rezistenta fizica a romanilor am avut in acea perioada si o relatare de la un muncitor roman ajuns in Africa : toti strainii veniti acolo(englezi) lucrau maximum 2 luni prin rotatie , dupa aceea erau trimisi acasa pentru ca nu rezistau ; romanii in schimb rezistau si 8 luni fara nici o pauza sau rotatie... ). Cu toata aceasta dotare nativa excelenta , echipa de romani a clacat lamentabil la capitolul relatii sociale ( inter-umane). Exact la 4000 de m , echipa initiala s-a scindat in doua grupuri din cauza orgoliului unor oameni in goana dupa celebritate. Unul din grupuri...a schimbat traseul initial ( lucru care nu trebuie sa se intample niciodata intr-o expeditie de acest gen !). Consecinta a fost dramatica pentru grupul care a schimbat traseul vizualizat in pregatirea facuta anterior in tara. Un om a fost dat disparut ( s-a banuit ca ar fi cazut noaptea intr-o prapastie... ) . E ca si cum traditionala lipsa a spiritului de echipa la romani s-ar fi razbunat , ceea ce inseamna o lectie pentru oricine poate intelege acest lucru .

*) N.B. - Nu este clar cine arunca in tarisoara noastra "bombe peste bombe" , dar daca nici domnul ministru de interne nu stie ( ?! ), noi cu atat mai putin...

Despre secrete


" Orice om are secrete: aventuri amoroase, probleme cu abuzul de substanţe, probleme de sănătate, preferinţe sexuale neortodoxe sau discuţii dubioase cu contabilii. Într-o societate civilă puternică, aceste probleme personale rămân private. Într-o societate în care se practică supravegherea, ele devin pârghii prin care poţi condiţiona oamenii să facă ce vrei tu. Mi-e teamă de efectele unei supravegheri domestice exercitate fără nici un fel de constrângeri: am lucrat la două campanii electorale prezidenţiale în America şi am văzut la prima mână tacticile standard folosite în politica de vârf: non-violente, însă inspirate de mafie. Nimeni nu se sfia să angajeze persoane particulare care se ocupă cu supravegherea persoanelor şi nici să amplaseze microfoane la contracandidaţi. Organizatorii de campanii nu s-au sfiit niciodată să trimită spioni în tabăra adversă - studenţi în practică, personal administrativ sau chiar amanţi - şi oamenii devotaţi petreceau ore întregi răsfoind înregistrările personale ale opoziţiei, în căutare de informaţii. Rezultatele erau folosite în spatele uşilor închise pentru a-şi bate joc de ei, pentru a-i intimida sau a-i strânge cu uşa. "

Wednesday, June 20, 2012

Test social

„ Modul în care premierul Victor Ponta şi societatea vor trata chestiunea plagiatului de care e acuzat liderul social-democrat constituie un "test de turnesol" pentru statul de drept şi democraţia românească...”


Deutsche Welle: Democratia si nerusinarea politicienilor plagiatori