Elita discreta a României


ELITA DISCRETA A ROMÂNIEI

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Dr. Peter Gross , Steven van Groningen, Leslie Hawke, Jean Lauxerois, Peter Damian Hurley

Friday, September 28, 2012

Credibilitatea ca (non)valoare sociala

Comentariul de mai jos a fost facut la un articol despre problemele justitiei *) aparut recent pe Contributors.ro :


Sergiu Simion spune:
„ Rămâne însă problema de fond a credibilității procedurii care e indisolubil legată de credibilitatea ministrului, pentru că ministrul rămâne suveran în luarea deciziei.”

La nivel general, problema credibilitatii oamenilor politici , magistratilor, functionarilor publici , etc., a fost mereu in atentia cetatenilor si este simptomatic faptul ca acum pentru Ministerul Justitiei, magistrati, domeniul justitiei in general , credibilitatea devine cu adevarat o valoare sociala .
In mod evident, ministrul trebuie sa ramana totdeauna suveran in luarea deciziei . In acelasi timp, cum acesta nu se poate credita singur, iar perceptia publica este una esentiala, credibilitatea ministrului a devenit o problema de viata si de moarte . Dar ce ne facem atunci cand comportamentul public al ministrului in exercitiu iese din grila standard acceptata tacit in Uniunea Europeana ?! Cum ziceau vechii greci, ne oprim judecata , orice comentarii fiind de prisos :
„ Comisarul Reding ar fi dorit să discute cu ministrul Pivniceru despre această procedură, însă, în ultimul moment, ministrul a anunțat că nu mai merge la întâlnirea cu doamna Reding, pentru că are treburi mult mai importante în țară.”
Pe de alta parte, la fel de simptomatic este faptul ca in alte domenii perceptia asupra credibilitatii ca valoare sociala este una absolut particulara .
Daca Ministerul de Justitie face totusi eforturi pentru a asigura credibilitatea procesului de selectie a sefilor Parchetului atat in plan extern cat si in plan intern, nu cred ca cineva din sistem s-a gandit la eventualitatea in care acestia ar putea fi contestati „in corpore”.
A facut-o deja cineva din alt domeniu. Jurnalistul Ion Cristoiu a declarat în cadrul emisiunii “Ultimul Cuvânt”, la B1 TV, că va da în judecată …Parchetul General , pentru că a fost anunţat, alături de Mihai Tatulici, pe lista jurnaliştilor plătiţi de Sorin Ovidiu Vântu cu bani de la FNI :
” În martie 1999, SOV, din contul său personal, a înfiinţat editura Ion Cristoiu cu un aport de capital de circa 30.000 de euro, echivalat acum. Era domn onorabil, avea revista Curentul, onorabil ca orice patron de presă. Mi-a spus că vrea să facă o editură, a pus banii de la el din cont, aceasta a funcţionat doi ani şi apoi a dat faliment.Habar nu aveam că joacă la FNI, el era un domn de mare notorietate. Eu ce trebuia să fac? Să fac anchetă să aflu de unde are el banii? Eu să mă interesez de unde îmi plăteşte drepturile de autor patronul? A scos 13 cărţi, a dat faliment, care este dreptul Parchetului să mă treacă în această chestiune? A avut nişte bani, i-a folosit, care e vina mea sa a lui Tatulici? ”
Un alt cetatean a mers chiar si mai departe . Un post TV ne-a prezentat recent un roman care chiar s-a infuriat pe Uniunea Europeana si a dat-o in judecata . Dreptul domniei sale , deoarece „ cetatenii romani au si drepturi ”. L-am citat pe domnul Petre Roman ( devenit mai nou liberal, dupa ce cu 22 de ani in urma era un fesenist convins ca regele este un pericol public pentru tara ) care ii aproba demersul . De fapt aceasta este si frumusetea democratiei : oricine are drepturi si poate reclama prejudicierea lor, si orice cetatean poarta in ranita bastonul de maresal…
Bineinteles ca, la limita , orice persoana are dreptul sa reclame orice si poate da in judecata pe oricine si orice instanta , „ sala pasilor pierduti” fiind creata tocmai in acest scop . La nivel general rezultatul este urmatorul :

“1.000 de dosare pentru un judecător este media pe ţară.
250 de dosare pentru un judecător este media europeană”
Ca sa-l parafrazam pe Marin Preda, daca justitie nu e, nimic nu e.
Pe de alta parte, nici o societate nu poate functiona numai prin instante si justitie ( ajunge sa semene cu un penitenciar, etc. ) . Dar aceasta nu mai este problema justitiei !

O lume disparuta ?


                            
Vai de biet român săracul!
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se-ndeamnă,
Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui,
Şi-i străin în ţara lui.

Mihai Eminescu
Doina 


Pe un site de jucarii educative pentru copii gasim ceea ce au pierdut  unii adulti,  respectiv comportamente dintr-o lume care azi  isi traieste agonia  : 



Photo: Am fost educat, nu doar crescut!

    Sursa : http://www.facebook.com/edukidro



Problema  este ca acest tip de educatie asimilata firesc in trecut ,  acum poate provoca  suferinte :

Si eu ...la fel mi-am educat si copilul ! Acum insa ea, la varsta de 17 ani nu are decat de suferit din cauza asta...Din pacate daca respecti, daca nu faci o multitudine de lucruri mizerabile pe care nu le fac altii ai o mare problema, esti o paria si colac peste pupaza cei care ar trebui sa te aprecieze pe tine ii apreciaza pe ceilalti care se pot adapta societatii!... Copilul meu este asa cum mi-am dorit , din pacate societatea are nevoie de nonvalori...imi pare rau daca generalizez ( http://www.facebook.com/harmonyduo)

Este adevarat ca de generatii intregi aceste lucruri s-au spus in scoli si inca din clasele primare ( orice copil din tara aceasta stia ca nu are voie sa arunce hartiile pe jos, sa scuipe pe strada, etc. ) . Dar cu ce rezultat la nivel general  ? Opinia unui scriitor contemporan este elocventa  in acest sens   :


 „De sus pana jos, intre academicieni, ca si între oamenii simpli, intalnesti insi care parca n-au avut parinti sa le explice diferenta dintre bine si rau (s.n.), care parca n-au mers la scoala (s.n.), pentru care nu exista adevar si dreptate (s.n.), care judecã lucrurile în functie doar de interesele lor de moment."

Mircea Cartarescu 



Probabil ca vor mai trece si alte generatii pana vom afla de ce dam mereu inapoi ca racul si ce putem face ca sa schimbam aceasta stare de lucruri. Pana acum cel putin , adica de peste doua decenii, cohorte intregi de lideri de opinie, oameni de cultura, scriitori, profesori,  politologi, analisti politici, ziaristi, juristi,economisti, filozofi ,sociologi, psihologi,etc. nu au putut schimba aceasta stare de lucruri si nici nu au putut formula o solutie.

Tuesday, September 25, 2012

Apatia sociala



Comentariul de mai jos a fost facut la un articol despre societatea civila*) aparut pe Contributors.ro



Sergiu Simion spune:
" Ai putea de asemenea să te mai întristezi de fiecare dată când vei mai avea drum prin Europa. Vei observa poate cu melancolie după ce treci graniţa Spaţiului Schengen că dincolo oamenii pot trăi normal şi că ei nu sunt invizibili .Oamenii aceia au ceva ce tu nu ai: ei sunt la ei acasă şi se simt la ei acasă. Tu, în schimb, nu eşti la tine acasă în România. Tu nu exişti. Tu eşti invizibil. (s.n.). Tot ce se vede, se vede la televizor. Iar acolo stăpânesc ţârcovnicii şi clovnii.”

Un diagnostic social inteligent , dar numai pe jumatate corect deoarece nu trece mai departe de nivelul unei analize superficiale de tip eseu ( desi patforma afirma ca nu publica eseuri ) , ca sa nu spunem al spalarii pe maini . De fapt, avem aici o clasica lamentatio intelectuala, metaforica si aluziva (Cavalerii Binelui Public, Ţârcovnicii ,Credincioşii , Clovnii ) de tip romanesc care, printr-o practica sociala devenita traditie la noi , nu arata cauze concrete , nici vinovati , nu propune solutii ci numai un fel de protevism celebru ( sa nu zicem cinic ) de genul „Haideti sa haidem! ” : „Dragă cetăţean, mingea ( forţa –s.n.) este la tine. Mereu a fost.” ( sic ! ).
Cum la noi cam totul ( revolutia, alegerile, mineriadele, justitia, reformele, intrarea in Europa, referendumul, etc.) a fost facut cu ajutorul televizorului si prin televizor, distanta cosmica la care a ajuns cetateanul roman de realitate , realitatea de cetatean , societatea romaneasca de una normala, iar Romania de Uniunea Europeana , are si alte explicatii , dar numai pentru cei care nu considera minciuna sfruntata cu „ audienta si rating-ul” servita cetatenilor de ani de zile si pe toate canalele disponibile , drept norma sociala si adevar absolut.
O analiza sociala longitudinala ar fi aratat poate ca, in realitate si dupa principiul „ functia creaza organul”, gusturile sociale au fost mai intai impuse cu forta ( isi mai aduce cineva aminte ca in zilele Revolutiei un celebru regizor roman voia sa dea la TVRL imagini cu femei goale … „ ca sa destinda cetatenii” , in timp ce oamenii inca mureau in strada ?!) . Prin lipsa de alternativa reala ( degeaba dai „Memorial Durerii” de exemplu , emisiunile culturale si filmele bune numai dupa ora 24.00 ) , aceste gusturi au devenit „de masa”, ulterior fiind chipurile masurate prin „audienta si rating” . Sincer, poate baga cineva mana in foc ca cetateni ca Nicolae Guţă sau Gina Pistol au intr-adevar „ audienta si rating” national ?!
Societatile normale protejeaza sanatatea psihica a cetatenilor , morala publica si in general spatiul public, prin licentele care se acorda sau nu posturilor TV. Pentru o tara civilizata sunt de neconceput programe de televiziune care propaga in orele de varf subcultura, violenta verbala, scandalul si linsajul mediatic, vulgaritatea, prostul gust, obscenitatea, pornografia , prostitutia mascata , si ura. Cine doreste sa afle adevarul despre societatea romaneasca , ar trebui sa faca o comparatie la orele de varf ( 20.30 sa spunem ) intre programele posturilor TV de la noi si cele dintr-o tara europeana in care exista o democratie cu traditie ( pentru o edificare completa, recomand Germania ). Personal am avut surpriza sa aud cu cinism de la un roman plecat din tara inainte de `90 ca nu mai priveste de multa vreme posturile TV romanesti pentru ca nu prea mai vede romani pe ecran ! Cu acelasi cinism mi-a indicat chiar imaginea prezentata oficial Europei chiar de catre Romania , cu celebrele Mandinga (http://image.stirileprotv.ro/media/images/600×375/Mar2012/60557926.jpg) si respectiv „ Zaleilah ” respectiv ceea ce ce occidentalii au denumit o „frenezie” ( sa-i spunem balcanica… ).
Cu alte cuvinte , prezentul nostru istoric nu este decat o consecinta a celor peste doua decenii in care dincolo de cetatenii zombi din fata televizoarelor si de unii politicieni penali din spatele lor, au existat si exista cohorte intregi de lideri de opinie, oameni de cultura, scriitori, politologi, analisti politici, ziaristi, juristi, filozofi ,sociologi, psihologi ,etc. care au incalcat sistematic, cam toate codurile deontologice profesionale ( nu mai vorbim de cele morale ) , si din cam toate profesiile , dar fara nici o consecinta si fara nici reactie a colegilor de breasla . Bineinteles, este tot vina cetatenilor . Ei trebuie sa aiba mereu mintea clara, desi oglinda in care privesc are imaginea deformata de altii…
Dincolo de „razbelul” unor politicieni ( penali ) romani care ,  cu cinism , in fata cetatenilor votanti complet debusolati, joaca mereu dupa principiul eminescian : „alte masti, aceeasi piesa”, ramane o intrebare interesanta. De ce la doua decenii de la Revolutie , in spatiul mediatic romanesc, se practica cu atata fervoare ( inclusiv de catre liderii de opinie, intelectuali si ziaristi ) santajul social, atacul la persoana, etichetarea publica, limbajul indecent, jignirea, insulta, calomnia si ura,  care tind sa devina norme sociale ?!
Domnul jurist care poate spune usor adevarul sub pseudonim , ne-ar putea arata eventual si ce consecinte juridice si sociale decurg de aici .
P.S. Titlul acestui articol este o parafraza neinspirata dupa titlul unui film tezist al anilor anii `80 intitulat „Duios Anastasia trecea” , care ne arata arata fratia partizanilor romani si iugoslavi impotriva hitleristilor, dar hitleristii au disparut de mult…

Tuesday, September 11, 2012

Cinismul legal

Inainte de actuala schimbarea la fata a societatii romanesti , reactivarea in forta a " Ministerului Adevarului "  si declansarea cosmarul politic din aceasta vara care a ingrozit Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii, a existat un preambul semnificativ creat chiar de Curtea Constitutionala a Romaniei si materializat in 26 iunie 2012 :

 In Monitorul Oficial a fost publicata, miercuri, o decizie din 26 iunie 2012 a Curtii Constitutionale prin care aceasta a admis, in parte, o exceptie de neconstitutionalitate invocata in doua dosare judecate la Curtea de Apel Bucuresti cu privire la dispozitiile OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, magistratii CCR constatand ca doua sintagme din definitia "colaboratorului" sunt neconstitutionale.
Textul legal criticat - art. 2 lit. b) din OUG 24/2008 - prevede ca este "colaborator al Securitatii - persoana care a furnizat informatii, indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise, relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii, prin care se denuntau activitatile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist si care au vizat ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informatii cuprinse in declaratii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date in timpul anchetei si procesului, in stare de libertate, de retinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetata, fie judecata si condamnata, nu este considerata colaborator al Securitatii, potrivit prezentei definitii, iar actele si documentele care consemnau aceste informatii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborarii cu Securitatea, nu implinisera 16 ani, nu sunt avute in vedere de prezenta definitie, in masura in care se coroboreaza cu alte probe. Colaborator al Securitatii este si persoana care a inlesnit culegerea de informatii de la alte persoane, prin punerea voluntara la dispozitia Securitatii a locuintei sau a altui spatiu pe care il detinea, precum si cei care, avand calitatea de rezidenti ai Securitatii, coordonau activitatea informatorilor".
 In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin, in esenta, "incalcarea grava a prezumtiei de nevinovatie, deoarece OUG 24/2008, prin art. 2 lit. a), lasa loc unei interpretari abuzive punand semnul egalitatii intre calitatea de lucrator al Securitatii si desfasurarea de activitati prin care s-au suprimat ori ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului. In acelasi timp, art. 2 din acelasi act normativ creeaza premisele unei forme de raspundere morala si juridica pentru simpla participare la activitatea fostelor servicii de informatii, fara a stabili vreo forma de nevinovatie. Astfel, se incalca prezumtia de nevinovatie, aceasta fiind inlocuita cu prezumtia de vinovatie colectiva", se arata in documentul publicat in Monitorul Oficial.
Concret, Curtea Constitutionala (....) a constatat ca sintagmele "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii", din cuprinsul art. 2 lit. b) teza I din OUG 24/2008 sunt neconstitutionale.
Exceptia a fost ridicata in doua dosare judecate la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de Contencios administrativ si fiscal, de doua persoane acuzate fi fost lucratori ai Securitatii, Pompiliu Matusoiu si Virgil Sabin Flaviu Mihalca. 
Sursa : http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12982208-doua-sintagme-din-definitia-termenului-colaborator-securitatii-declarate-neconstitutionale-ccr.htm

Cu alte cuvinte daca toti cetatenii romani au fost urmariti in trecut de Securitate, iar unii inchisi , torturati si chiar ucisi , nu este semnificativ acum din punct de vedere din punct de vedere constitutional.
In termeni cinici , si exact cum am putut auzi cu cativa ani in urma pe un post de televiziune , unii reprezentati  ai institutiilor oficiale chiar afirma textual  :

" ...au existat oameni ucisi, arestati, torturati, batuti, umiliti , dar aceasta e problema lor, nu a intregii societati (s.n.) " Cazimir Ionescumembru in Colegiul de Conducere alConsiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii


Pe de alta parte , in prezent si conform deciziei Curtii Constitutionale , este total neconstitutional  sa spui ca acestia au fost urmariri de Securitate "indiferent sub ce forma" si ca dovada au consituit-o chiar "relatarile verbale consemnate de lucratorii Securitatii" deoarece ( numai ) in cazul securistilor care si astazi sunt mai egali decat ceilalti cetateni ( desi acestia din urma au fost de fapt victimele celor dintai ) se produce ... incalcarea prezumtiei de nevinovatie   :


"incalcarea grava a prezumtiei de nevinovatie, deoarece OUG 24/2008, prin art. 2 lit. a), lasa loc unei interpretari abuzive punand semnul egalitatii intre calitatea de lucrator al Securitatii si desfasurarea de activitati prin care s-au suprimat ori ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului. In acelasi timp, art. 2 din acelasi act normativ creeaza premisele unei forme de raspundere morala si juridica pentru simpla participare la activitatea fostelor servicii de informatii, fara a stabili vreo forma de nevinovatie. Astfel, se incalca prezumtia de nevinovatie, aceasta fiind inlocuita cu prezumtia de vinovatie colectiva"

De aici probabil si ironia istoriei.  Aceasta logica juridica particulara care arunca in derizoriu  lupta de decenii a cetatenilor impotriva sistemului comunist si a politiei sale politice , care amnistiaza atat crimele impotriva oamenilor cat si criminalii care le-au comis,   a ridicat mingea la fileu exact promotorilor loviturii de stat . Conform principiului " pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa traiesti ", acestia au vrut sa desfiinteze Curtea Constitutionala cu juristii ei cu tot !

In acest context particular , reactia fireasca a cetatenilor nu poate fi decat una de indignare :

Vor sa-l spele de pacate pe Felix. (Joi, 9 august 2012, 0:29)dumitru vaduva [utilizator]
Aceste decizii au menirea de a stabili ca fostii securisti nu au nici o vina,ei au mers la serviciu si si-au facut doar datoria,pe cata vreme turnatorii si-au facut treaba murdara voluntar si nesiliti de nimeni. Felix,Dan Voiculescu,ne-a spus in urma cu cateva zile prin gura lui Crin Antonescu,ca el a fost lucrator al securitatii,deci securist si nu turnator,sau informator. El nu a facut politie politica ci si-a facut datoria de a aduna banii poporului in conturile securitatii,pentru a-i fura dupa lovitura de stat din 1989. Rezulta ca securistii au fost niste oameni de onoare,aparatori ai poporului si ai patriei,iar ei in loc sa fie stigmatizati acum ,ar trebui sa fie chiar decorati.Turnatorii sunt cei care au facut rau oamenilor mergand si parandu-i la securitate,nu securistii. Securistii au fost baieti cumsecade si l-au dat jos pe Ceausescu pentru a-i lua bogatiile si agoniseala facuta pe spinarea poporului.Acuma,poporul si-a recuperat banii,construind cu ei trustul intact si platind salarii grase mercenarilor de presa care lupta cu vitejie impotriva dictaturii instaurata de Basescu .Voiculescu se afla in fruntea luptei si incearca din rasputeri sa distruga justitia care este pornita sa stopeze procesul revolutionar al fostilor securisti si turnatori,care au jefuit tara prin bunavointa unui criminal pe care l-au pus in fruntea lor si care le-a permis sa faca toate aceste faradelegi. Justitia este dusmanul lor de moarte si ei vor moartea justitiei. Ei aproape ca au pus mana pe CCR si vor ca in curand sa schimbe conducerea procuraturii generale .Iata adevarul despre aceste miscari legislative. Securistii nu vor sa se supuna legii si vor sa-si faca propriile legi dupa chipul si asemanarea lor. Mi se pare strigator la cer ca o parte a poporului,legata la ochi de antena 3 si cu creierul spalat,nu vede si nu aude adevarul,nu vede ca minciuna si demagogia au ajuns la nivel de lege .

Sursa : http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12982208-doua-sintagme-din-definitia-termenului-colaborator-securitatii-declarate-neconstitutionale-ccr.htm



Cinismul politic si social

La doua decenii de la caderea regimului comunist si dupa publicarea unui raport oficial care condamna acel regim , lupta impotriva Securitatii de alta data se reduce acum , dupa unii jurnalisti romani,  la lupta impotriva fostilor informatori identificata si aceasta cu "Dosariada". Pentru Ion Cristoiu ,  demascarea fostilor informatori  pare mai importanta decat demascarea fostilor ofiteri de Securitate , iar lupta impotriva comunismului si Securitatii este considerata acum  "... o isterie antisecurista si anticomunista" ( s.n.). Mai mult decat atat, elucubratiile publicate de fosti ofiteri de Securitate deveniti peste noapte ...scriitori si memorialisti , devin pentru Ion Cristoiu documente de referinta in studierea trecutului societatii romanesti care , chipurile, starneau valva atunci cand publicau in premiera  aceste " dezvaluiri " (*) : 



" Pentru a face faţă discuţiilor stârnite de Dosariadă (campania de „demascare“ a foştilor Informatori), recitesc "Fantomele lui Pacepa", carte scrisă şi publicată de un fost ofiţer DIE sub pseudonimul Gheorghe Ionescu Olbojan.
...Şi pe măsură ce înaintez în lectură, îmi dau seama de unde-l ştiu pe autor. Când am luat cartea din raft eram convins că-l ştiu de la „Suplimentul literar-artistic al Scînteii tineretului”. Confundam – cred – Olbojan cu Rogojanu, un alt colaborator de talent de pe vremea SLAST-ului. Aşa cum el însuşi mărturiseşte în carte, Gheorghe Ionescu Olbojan a debutat la „Expresul” din 1990 de sub conducerea mea. Se cunoştea cu Cornel Nistorescu dinainte de 1989. Adus la subsemnatul, l-am pus la treabă, astfel că, în scurt timp, a stârnit vâlvă, publicând în premieră dezvăluiri despre ramura externă a Securităţii.
Explicabil tărăboiul provocat de serialul său din „Expres”. La vremea respectivă, prin piaţa publică făcea ravagii isteria antisecuristă şi anticomunistă. Daţi la fund, foştii ofiţeri de Securitate nu îndrăzneau să zică nici pâs. E drept, unii se apucaseră rapid de afaceri, ştiind mai mult decât noi, bieţii gazetari, că la orizont crapă de ziuă a Capitalism. Alţii se grăbiseră să se pună în slujba noilor stăpâni, contactând deja pe cei de la DIA, foştii lor duşmani. Într-un asemenea peisaj nevrotic, serialul lui Olbojan picase ca o grenadă cu cuiul scos pe masa de poker a unui club de noapte..."
Sursa : http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/pacepa-sie-die-Securitate-spionaj-historia_0_770322999.html#


Nota  

*) In ziarul "Expres" a debutat si celebrul de acum Pavel Corut care  prin anii `90 , si pe post de ziarist ( cat de usor au devenit unii ziaristi "cu aprobare" ! ),  relata cat de disident a fost , cum a fost urmarit , arestat de catre Securitate  si anchetat (para)psihologic de catre (para)psihologii acesteia care au utilizat metode (para)psihologice de spalare a creierului dincolo de Freud si Jung.
Intr-o tara mereu surprinzatoare , nu ar fi o surpriza sa aflam curand si despre alte asemenea debuturi.

Thursday, September 6, 2012

Cultura invectivei si degradarea limbajului public


Comentariul de mai jos a fost facut la un articol scris de Catherine Durandin *) despre o tema de mare actualitate in societatea romaneasca . Comentariul  a aparut pe Contributors.ro  :



Sergiu Simion spune:
Degradarea continua a spatiului public, a limbajului public , si a dezbaterii intelectuale de la noi ajunsa uneori la nivel visceral , constituie o trista realitate . Din acest punct de vedere “ Le regne de l`invective” este numai o consecinta a unei adevarate “ culturi a invectivei “ ca parte a tehnicilor de dominare verbala, intimidare si discreditare folosite frecvent in relatiile de tip ierarhic si in anchetele sau interogatoriile de altadata.
Pe de alta parte, autoarea articolului ne prezinta o excelenta radiografie a modului autohton “de a face politica “ , devoaland scopurile si intentiile reale ale unor actori politici de la noi :
„Je crois qu’il est utile de s’interroger sur deux points: le contenu des insultes avec un langage qui puise beaucoup au national-socialisme emphatique et le fait que l’invective permet de faire oublier le vide du projet politique, hors de la conquête du pouvoir.
Il y a un comportement quasi totalitaire d’élimination: on abat l’ennemi par l’invective, ce qui évite de débattre avec lui.”
Este demn de mentionat faptul ca o carte fundamentala pentru intelegerea limbajului politic a fost tradusa la noi inca de acum doua decenii ( Henri-Pierre Cathala, Epoca dezinformării, Bucureşti, Editura Militară, 1991 ). In acest context, ar fi fost foarte interesant sa aflam cat de familiarizata este autoarea articolului cu tehnicile de manipulare si dezinformare specifice mediului politic si social autohton , sau ce parere are despre rolul jucat de „media toxica” de la noi asa cum o intelege Tom Gallagher (http://www.revista22.ro/articol.php?id=17210 )
In sfarsit, este cunoscut ca aici , de cele mai multe ori, “stanga”si dreapta” , partidele politice, politicienii , unii lideri de opinie sau chiar unii ziaristi ( la ordin , in functie de interese conjuncturale, sau din intamplare ) basculeaza foarte eficient si fara nici o remuscare in jurul reperelor morale si al sistemelor de valori . Rezultatul este o admirabila ( si inspaimantatoare ) confuzie generala in care bietul cetatean anonim devine un fel de adept lui Buridan incapabil sa discearna intre “stanga”si “dreapta” care sunt de fapt …intersanjabile . Daca alege cumva “o parte” , se poate trezi mintenas acolo cu politicieni din cealalta “parte” , adica exact cei de care a vrut sa fuga ! Rezultatul ? De peste doua decenii cetateanul pune obsesiv aceeasi intrebare a alegatorului din celebra piesa a lui Caragiale : “ Eu cu cine votez ?! “.
Concluzia autoarei este una extrem de pertinenta si constituie un diagnostic de sistem : “Les mots dérapent.” Cu alte cuvinte, ne-am intors exact la decalajul dintre vorbe si realitate de care am crezut ca am scapat in 1989 .

*) Catherine Durandin : Le règne de l’invective !


Wednesday, September 5, 2012

Legi, institutii, functionari, cetateni


Andrei spune:   04/09/2012 la 15:03          De aproximativ 8 ani lucrez in Bucuresti, si s-a nimerit doar la multinationale, deci colegi straini.Unii au norocul sa aibe colegi romani cumsecade care ii iau de la aeroport, altii au contracte cu firme de taxi( dar din pacate trebuie sa coboare la “ceas”) sa poata lua masina.Cum in ultimele luni am calatorit mai mult si m-am confruntat direct cu problema asta am facut plangere la Consiliiul Concurentei, deoarece cred ca e dreptul meu ca o data ce am chemat un taxi de la o anumita firma, sa ma poata lua de la iesirea din aeroport, si nu sute de metri mai incolo.                                        Raspunsul oficial:        Ca urmare a adesei dvs. transmisă şi înregistrată la Consiliului Concurenţei cunumărul RG 3607 din data de 13.03.2012, prin care ne semnalaţi anumite aspecteîn asigurarea serviciilor de taximetrie pentru aeroportul Otopeni, vă comunicămurmătoarele:Consiliul Concurenţei este autoritatea administrativă autonomă în domeniulconcurenţei, care pune în aplicare Legea concurenţei nr.21/1996, republicată, cumodificările şi completările ulterioare1 (denumită în continuare Legea concurenţei).Autoritatea română de concurenţă are ca atribuţii, printre altele, supraveghereamodificărilor comportamentale ale întreprinderilor active pe o anumită piaţă, în scopulîmpiedicării apariţiei şi manifestării oricăror practici anticoncurentiale, sub formaînţelegerilor între firme sau a exercitării, de către o întreprindere, a unui abuz depoziţie dominantă pe o anumită piaţă. De asemenea, sunt vizate şi acele acţiuni aleautorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale, în măsura în careacestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operaţiuni depiaţă, influenţând direct sau indirect concurenţa. Potrivit Legii concurenţei, preţurile produselor şi tarifele serviciilor şi lucrărilorse determină în mod liber prin concurenţă, pe baza cererii şi ofertei. Există însă uneleactivităţi economice pentru care preţurile şi tarifele sunt reglementate prin legi speciale,aflate în competenţa altor autorităţi. Piaţa serviciilor de transport în regim de taxi este reglementată de legislaţiaspecifică, respectiv Legea 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi de închiriere,cu modificările şi completările ulterioare. În ceea ce priveste serviciile publice detransport persoane în regim de taxi, acestea sunt recunoscute ca servicii de utilitatepublică, fiind organizate de către autorităţile administraţiei publice locale din razaadministrativ teritorială respectivă. Aceste servicii se desfăşoară sub controlul,conducerea şi coordonarea autorităţilor publice locale, de către trasportatori autorizaţi.prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 459 din06.07.2010, aprobată prin Legea 149/2011 (publicată în MO 490 din 11.07.2011)      Consiliul ConcurenţeiPiaţa Presei Libere nr.1Cod poştal: 013701Sector 1, Bucureşti       http://www.consiliulconcurentei.ro          CONSILIUL CONCURENŢEI  În consecinţă, autorităţile locale sunt cele care emit reglementările, inclusiv cele privindnumărul de autorizaţii şi nivelul tarifelor maximale. Potrivit Normelor2 elaborate de Ministerul Transporturilor în aplicareaprevederilor Sectiunii 21 referitoare la transportul public în regim de taxi la şi dela aeroporturi, fiecare administraţie aeroportuară trebuie să organizeze aceastăactivitate astfel încât să asigure transportul permanent de persoane întrelocalităţile de autorizare a transportatorilor autorizaţi şi aeroport. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti SA (CNAB), care cuprinde AeroportulInternaţional Henri Coandă (AIHC) şi Aeroportul Internaţional Aurel Vlaicu, a elaboratRegulamentul pentru desfăşurarea transporturilor de persoane în regim de taxi3, carepune în aplicare noile modificari legislative aduse Legii 38/2003. Potrivit acestuia,activitatea de taximetrie pe aeroportul Otopeni poate fi efectuată de către oricetransportator care deţine autorizatie emisă de autorităţile publice locale dinBucuresti şi judeţul Ilfov şi care îndeplineşte anumite condiţii minime.În ceea ce priveşte tarifele operatorilor de taxi (companii sau persoane fiziceautorizate) facem menţiunea că autorităţile publice locale sunt cele care aprobă tarifelede distanţă maximale care pot fi practicate de către aceştia. De exemplu, în Bucureşti,prin HCGM 91/20084, pentru serviciul public de transport persoane in regim de taxi afost aprobat un tarif maximal de 3,5 lei/km, inclusiv TVA. În ceea ce priveşte opinia Consiliului Concurenţei privind proiectele de modificarea Legii taximetriei, acesta poate fi consultată pe site-ul instituţiei5. În încheiere vă informăm că autoritatea română de concurenţă va continuasă monitorizeze piaţa serviciilor de taximetrie, în vederea depistării unor indiciisuplimentare care să evidenţieze o eventuală înţelegere privind fixarea tarifelor. Reamintim în acest context, investigaţiile desfăşurate autoritatea de concurenţă pepieţele locale din Constanţa, Timişoara, Baia Mare şi Târgu Mureş, unde a constatatîncălcarea regulilor în domeniul concurenţei şi a amendat6 companiile implicate înînţelegeri de tip cartel.       
           Cu stimă, Simona BARBU  Purtător de Cuvânt

Jungla urbana & jungla rurala


Pretext : Tehnici de autoaparare urbana
Mesaj subliminal  Calea Sabiei




Foto : TVR1

Cu ceva timp in urma am scris cateva note despre o emisiune atipica de pe  pe TVR2  al carei titlu amintea cumva de asa zisa " Rezistenta urbana " ( nu importa impotriva cui ... ) respectiv un site "revolutionar " care poate fi gasit pe Internet. Este vorba de emisiunea " Supravietuitor in jungla urbana " o emisiune prezentata de Sorin Lupascu,  instructor in arte martiale,  care pregateste cetatenii romani europeni  pentru luptele...medievale  .



    Foto : TVR2






Intr-unul din episoade  , participanta de onoare inepuizabila in toate si mereu surprinzatoare a fost celebra cantareata Corina Chiriac ( constat ca la noi si de multa vreme , multi, si multe, sunt multilaterali, eterni si inepuizabili ) , autodeclarata drept prietena si admiratoare a lui ...Adi Minune  despre care afirma cu hotarare ca " are o voce mai buna decat a ei " ( sic !)  si care, ca multe alte vedete de fapt ,  a tinut mortis sa invete ( si sa arate si altora ) cum sa se fereasca de cei care nu prea au nici ocazii, nici motive sa atace o persoana atat de celebra . O puteti vedea in actiune aici :

http://www.facebook.com/video/video.php?v=329227987090230

A urmat apoi o fluturare de termeni specifici ( Keigochi ) , desene japoneze cu sageti indicatoare si sintagme din Evul Mediu , plus celebra masca din bare de fier care sa impresioneze ceea ce mai era de impresionat si , bineinteles , sabii si costume medievale .

De mare efect , a fost defilarea prin fata camerei de luat vederi a unei persoane care manuia sabia  , dar din scaunul cu rotile,   si care , surpriza , era si psihoterapeut ! Despre efectul psihoterapeutic ( ?! ) al manuirii sabiei nu am mai auzit pana acum, dar despre legatura dintre artele martiale si  unii  psihologi (  din Ministerul de Interne , de exemplu ) se stie de multa vreme .

In sfarsit, primele emisiuni de acest gen ( prezentate acum ca avand o mare audienta ) au aparut inca din anii `90 . In timp ce romanii inca mai erau batuti la demonstratiile de pe strazile Bucurestiului ,  la TVRL de atunci un instructor in tehnici de autoaparare ii invata pe cetateni cum sa se apere in apartament daca usa acestuia era fortata din afara. Tot atunci a inceput apologia jandarmului cu casca , scut si baston  urmata de cultul social al celebrilor purtatori de cagule ( "mascatii") , totul culminand cu prezentarea la TVR a unei sali de clasa in care un luptator SRI "Antitero" in carne si oase , imbracat cu echipamentul  de lupta complet , era  asezat ostentativ si fioros exact langa catedra profesorului , si in fata prichindeilor de scoala generala care il priveau muti  de admiratie ( sau de groaza ! ) . 




Mesaj subliminal :

" Sunteti in pericol . Numai " Calea Sabiei "    va mai poate salva ..."




Concluzia :

Ca de obicei, ne-am trezit tarziu , si suntem cam singuri ...
Interlopii s-au orientat deja si ne-au luat-o cu mult inainte,  exact acolo unde nu se pot aplica "tehnicile de supravietuire urbana" :





Foto : EVZ


" Şase inşi fac legea în nordul judeţului Vâlcea. Călare pe cai, atacă în miezul zilei, bat tot ce mişcă, incendiază case şi ameninţă cu moartea pe oricine le stă în cale. Poliţiştii tremură ca varga."

( http://www.evz.ro/detalii/stiri/dupa-modelul-somalez-banditii-lui-sisoie-si-au-facut-enclava-in-mijlocul-romaniei-947365.html )