" Jurnalul unui psiholog "( 2007-2024) este o viziune si o perspectiva originala asupra societatii romanesti generata initial de involutia unui domeniu profesional sensibil confiscat de instante straine naturii acestuia.
Elita discreta pro România
Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :
Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Catherine Durandin , Dennis Deletant , Tom Gallagher, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois , Katherine Verdery,, Steven van Groningen, Leslie Hawke
miercuri, 19 martie 2008
CENZURA DESCHISA . Studiu de caz
( "Depresia psihologiei romanesti") -(http://www.cotidianul.ro/index.php?id=43&art=11915&cHash=ea2f745f16)
- a fost inchis , si probabil, sters. Aceasta inchidere a fost precedata de urmatoarele actiuni ale administratorului forumului :
- ajustarea periodica , drastica si din ce in ce mai frecventa a numarului de vizualizari in asa fel incat sa nu mai fie vizibil faptul ca acest forum se bucura inca de o audienta extrem de ridicata dupa aproape 2 ani de la aparitie ;
- inundarea recenta cu un torent de spam-uri hard-porno ( caz unic in acest ziar cu atat mai mult ca cat acesta nu mai era cunoscut decat psihologilor si bineinteles celor care fac pe psihologii) dupa ce unii forumistii au ironizat Colegiul Psihologilor din Romania si conducerea lui ;
- masura inchiderii este disproportionata daca avem in vedere ca a acest forum aparte a fost unul din cele mai civilizate forum-uri din acest ziar , si nu numai , si cu atat mai mult pentru ca ziarul "Cotidianul" putea oferi fara nici un cost sau efort posibilitatea mentinerii acestei agore psihologice unice, in beneficiul imaginii proprii. Cum nu a facut-o, se pot trage anumite concluzii.
Este un caz tipic pentru modalitatea in care se pastreaza , chipurile, "libertatea cuvantului" dar se diminueaza prin manevre birocratice si de culise intensitatea cu care se aud vocile contestatare pana la disparitia completa . Cel putin in anii `90 "Memorialul durerii " era difuzat totusi - e adevarat - noaptea dupa ora 24.00. Acum nu mai este noapte, traim in plina zi , si se vede totul cu ochiul liber de unde si concluzia ca fiecare tara are numai psihologii pe care ii merita.