Argument
Intrebari propuse
Argument
Interviul propus mai jos se adreseaza unor personalitati de anvergura internationala care cunosc profund Romania si evolutia ei in contextul in care vulnerabilitatea tarii si a cetatenilor ei a devenit cunoscuta inclusiv la nivelul Uniunii Europene ( https://www.g4media.ro/presedintele-parlamentului-european-despre-crimele-de-la-caracal-strigatul-zadarnic-al-alexandrei-la-numarul-de-urgenta-112-indurereaza-intreaga-europa.html).
La prima vedere , vulnerabilitatea ar fi exemplificata prin recordurile inspaimantatoare pe care tara le-a atins in Europa si in foarte multe domenii . Romania este prima dupa Siria la emigrare (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania-prima-dupa-siria-in-topul-migratiei-575743 ) , pe primul loc in Uniunea Europeana la traficul de persoane (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania-pe-primul-loc-in-europa-ca-numar-de-victime-ale-traficului-de-persoane-590867 ), pe locul trei in Uniunea Europeana l abandonul scolar (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/romania-locul-trei-in-ue-la-abandonul-scolar-790242) a devenit un fel de rai al pedofililor (https://evz.ro/romania-paradisul-pradatorilor-de-copii-situatia-dezastruoasa-condamnata-la-cedo.html ; https://www.tolo.ro/2019/01/17/cum-batjocoreste-justitia-fetele-de-10-ani-violate-procuror-si-judecator-victima-s-a-imbracat-sumar-si-a-consimtit-actele-sexuale/?fbclid=IwAR3uAtYwMsmXWlMXFwZyaYLfVyjENhRuDbJhFImT6-T4DGUtRIByLMEgi6M), o campioana a coruptiei si la fraudarea banilor europeni (https://www.g4media.ro/olaf-romania-campioana-fraudelor-cu-bani-europeni-cazul-teldrum-dragnea-dat-ca-exemplu.html; https://www.transparency.org/cpi2018), etc. , dar si tara cu cele mai puternice demonstratii anticoruptie din Europa (https://ro.wikipedia.org/wiki/Protestele_anticorup%C8%9Bie_din_Rom%C3%A2nia_din_2017%E2%80%932019). In realitate , aceste recorduri sunt doar varful aisbergului . Problemele Romaniei sunt mult mai grave , de sistem si nerezolvate de cel putin 30 de ani.
Acest lucru este punctat in revendicarile Diasporei romanesti care in 2018 au conturat un tablou al problemelor cronice ale societatii romanesti ( https://playtech.ro/stiri/care-sunt-cele-75-de-revendicari-ale-protestatarilor-de-la-mitingul-diasporei-din-10-august-34755 ; http://www.diasporapentruromania.org/problemele-diasporei/?fbclid=IwAR1rTB8is2UgjhKlRQekk16ZVLoMF_ZwawlP4sHpALfkIS__A6afm4WXbRY).
Pe de alta parte , istoria recenta a Romaniei are o caracteristica stranie. Catastrofele sociale si evenimentele traumatice din ultimii 30 de ani cu mare impact social si emotional ( Revolutia din 1989, Mineriada din 1990, Incendiul de la clubul Colectiv, protestul Diasporei din 10 august 2018 , terifianta rapire din 2019 in direct si sub ochii autoritatilor a unei adolescente din Caracal, etc. ) nu au fost clarificate si au ramas in suspans . Din acest punct de vedere , istoria derulata de la caderea comunismului si pana in prezent pare mai degraba o insiruire de “ lebede negre” decat o suita de evenimente intr-o logica sociala fireasca.
In acest sens exista tentative de a inversa sensul logicii sociale si morale . Romania a devenit probabil prima tara din Europa in care , prin artificii politice si juridice se anuleaza sentintele penale definitive , se rejudeca procesele si se sterge granita dintre infractori si oamenii onesti. Cazul unor persoane cu condamnari penale definitive care au ramas pana de curand cu cele mai inalte decoratii acordate de Presedintele Romaniei ramane emblematic pentru paradoxurile societatii romanesti( https://www.gandul.info/stiri/lista-celor-11-condamnati-penal-care-raman-cu-cele-mai-inalte-distinctii-din-romania-presedintele-nu-poate-fi-obligat-sa-retraga-o-decoratie-10978067).
Interviul propus nu are in vedere aceste vulnerabilitati cunoscute , ci starea de fapt a societatii si cauzele ei profunde . El va fi centrat pe problemele fundamentale ale unei tari postcomuniste (deconstructivism/ decivilizare/ dezumanizare , istorie , politica, mass-media, statul de drept , societatea civila , razboi informational/ fake news, post-truth , evolutia / involutia culturii, resetarea , alterarea sau inversarea codurilor deontologice, morale si a sistemelor de valori, raporturile cu Uniunea Europeana,etc. ) vazute din perspectiva celor trei decenii de tranzitie.
Un precedent in acesta directie si intr-o tara occidentala este un articol al filozofului Jean Lauxerois care descrie pe o grila complexa , alternativa la paradigmele oficiale , starea societatii franceze contemporane ( https://blogs.mediapart.fr/edition/contes-de-la-folie-ordinaire/article/280511/un-pays-malade-de-jean-lauxerois) inclusiv in limba romana (http://www.contributors.ro/editorial/franta-tara-bolnava-stare-de-urgenta/ ) .
Noutatea interviului ar fi realizarea lui din perspectiva unor domenii diferite . Prin reunirea acestor perspective neutre si independente de context ar rezulta in final o imagine globala distincta de analizele si comentariile standard din presa oficiala , respectiv un diagnostic cat mai neutru al starii de fapt.
Am discutat oportunitatea unui asemenea interviu cu domnul Radu Ulmeanu , directorul general al revistei Acolada (revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania ) care a fost foarte interesat de o asemenea initiativa si a acceptat publicarea lui in prima parte a anului 2020 ( termenul limita ar fi de 6 luni de la data lansarii lui respectiv 22 iunie 2020) daca acesta se va concretiza.
Interviul va fi realizat prin e-mail si dintr-o perspectiva non-partizana deoarece invitatii beneficiaza de un statut de neutralitate , iar prin respectarea unui cod deontologic , profesional si moral se bucura de un credit profesional si o legitimitate morala recunoscute in tara si in strainatate .
Un asemenea interviu este binevenit daca avem in vedere confuzia si debusolarea care domnesc in societatea romaneasca.
In al doilea rand el ofera posibilitatea de a decanta experienta romaneasca si de a descrie complicata realitate de aici prin multiple sisteme de referinta si perceptii alternative asupra ei .
Cateva exemple de carti si articole propuse in acest registru sunt edificatoare pentru o viziune complexa asupra realitatii romanesti oferita ca alternativa la paradigmele propuse in mod oficial :
Aceste carti si articole au avut un efect cumulat, de ecou si au instituit o contrapondere la dezinformarea , manipularea si imensa cantitate de informatie nerelevanta si toxica deversata in sfera publica romaneasca dupa 1990 , cu atat mai mult cu cat societatea civila de acum a suferit o adevarata schimbare la fata in raport cu cea din anii `90 avand cu totul alte obiective si prioritati.
Intrebarile de mai jos incearca sa surprinda cadrul politic, social si cultural in care a evoluat Romania in ultimii 30 de ani inclusiv problemele care tin de spirala tacerii , tabu sau omerta . Ar fi ideal ca aceste intrebari sa fie amendate si completate cu subiectele , ideile si intrebarile propuse de invitati pentru a ajunge cat mai aproape de inima sistemului .
Intrebari propuse
1 . Din perspectiva experientei acumulate in Romania, cum apreciati evolutia societatii romanesti in ultimii 30 de ani si care ar fi cauzele ei ?
2. Cum apreciati faptul ca timp de trei decenii societatea romaneasca, statul si cetatenii si nu au reusit sa cada de acord din punct de vedere politic, juridic si conceptual asupra evenimentelor pe care le-a traversat tara si asupra naturii lor ( A fost comunism/nu a fost comunism , au existat/nu au existat vinovati ? A fost /nu a fost o Revolutie/lovitura de stat in 1989 , au existat / nu au existat vinovati ? A fost / nu a fost o Mineriada in 1990 si au existat / nu au existat vinovati ? A fost/ nu a fost coruptie , au existat/nu au existat vinovati ? etc. ) si nici asupra modului in care aceastea ar trebui interpretate ?
3. Prin prisma experientei pe care ati avut-o in Romania inainte si dupa 1989 , cum credeti ca ar trebui definit mai exact comunismul ( sistem/regim politic , religie , inginerie sociala, etc. ) ?
4. Pe tot parcursul existentei sale regimul comunist a aplicat in mod constant diverse tehnici de inginerie sociala dezumanizare si decivilizare incepand cu cele aplicate detinutilor politici (https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/fenomenul-pitesti-pandemoniul-inchisorilor-comuniste-tortura-si-teroare-la-pitesti; https://ro.wikipedia.org/wiki/Experimentul_Pite%C8%99ti ; https://web.archive.org/web/20140424103842/http://impactnews.ro/News/Alin-Mure%C5%9Fan:-%E2%80%9CFenomenul-Pite%C5%9Fti%E2%80%9D-e-una-dintre-cauzele-Rom%C3%A2niei-de-azi-47430
) si terminand cu cele aplicate in lagarele pentru copii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cighid; https://youtu.be/hbT50o7x53I ; https://www.youtube.com/watch?v=XpxdKkYUlio) , politica de formare a “ omului nou” fiind asumata in mod deschis de catre acel regim. Ce efecte credeti ca au avut aceste strategii asupra mentalitatilor si comportamentelor oamenilor ?
5. Dupa caderea comunismului , perioada de tranzitie care a urmat a fost insotita in mod inevitabil de o prabusire si resetare a valorilor sociale si culturale si de relativism moral. Cum apreciati acest proces de schimbare sociala si care ar fi caracteristicile sale ?
6. Constitutia Romaniei prevede (http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339) , dar nu garanteaza faptul ca "Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. " (art. 31) . Cum apreciati din aceasta perspectiva obiectivitatea mass-media din Romania ?
7. Promotorii Comunitatii Nationale de Informatii au propus o noua viziune asupra vietii politice si sociale :
In conditiile in care in Romania a fost condamnat in mod oficial comunismul si Securitatea a fost definita drept o institutie criminala de la inceput si pana la sfarsit ( https://www.wilsoncenter.org/sites/default/files/RAPORT%20FINAL_%20CADCR.pdf) , dar principiul lustratiei nu a fost aplicat niciodata, cum apreciati aceasta viziune si care ar fi consecintele ei asupra vietii sociale ?
8. In cele trei decenii care au trecut de la caderea comunismului la Ministerul Educatiei si Cercetarii care a promis mereu accesul la o educație de calitate (https://www.edu.ro/misiune-viziune-valori-0) s-au perindat 27 de ministri (https://www.bursa.ro/4-presedinti-15-premieri-27-de-ministri-ai-educatiei-toaletele-din-curtea-scolii-rezista-28418731). Ce consecinte ar putea avea pe termen lung aceasta situatie in plan social si cultural?
9. Evolutia domeniilor profesionale (inclusiv cele liberale ) a insemnat pentru societatea romaneasca , exact dupa modelul vietii politice , un sir nesfarsit de crize. Presa scrisa relata in anii `90 ca in domeniul medical au existat doua Colegii ale medicilor care se contestau si se acuzau reciproc de coruptie . A urmat domeniul juridic unde timp de 10 ani au existat doua Barouri paralele , ambele valabile in acelasi timp (https://timpolis.ro/tribunalul-bucuresti-baroul-bota-nu-poate-fi-desfiintat/?print=pdf) care s-au contestat reciproc , domeniul psihologic unde doua Colegii concurente s-au luptat in instanta pe sediu si stampila si fonduri (https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/04/12/comunicat-de-presa-colegiul-psihologilor-din-romania-19-01-16) . Ceva mai recent in domeniul jurnalismului framantarile sunt de aceeasi natura (https://evz.ro/puciul-poiana-brasov.html), iar cireasa de pe tort o reprezinta turnul de fildes al filozofiei unde evenimentele si disputele intelectuale au coborat pana la nivelul celor politice (http://www.contributors.ro/editorial/draci-peste-tot-ii/). Dovada cea mai elocventa a acestor convulsii sociale este faptul ca incercarea de a crea un cadru concurential dupa model european in cadrul profesiilor liberale si de a elimina castele profesionale a fost respinsa inca de acum 12 ani ( https://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-10-19/parlamentul-pregateste-spargerea-castelor.html; http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6344&idm=86&idl=0).
Cum apreciati aceasta evolutie si ce impact credeti ca poate avea asupra societatii romanesti si asupra evolutiei societatii civile ?
10. Romania nu a facut pace nici cu trecutul , nici cu prezentul ei , iar in lipsa unui proiect de tara este suspendata practic intre epoci , lumi si civilizatii (https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/scrisoarea-unui-irlandez-comisar-european-romania-tara-ultimei-civilizatii-rurale-autentice-europei-ue-asista-cea-mai-marenedreptate-sociala-1_550d351c448e03c0fdc39a83/index.html) .
Din acest punct de vedere cum apreciati tentativa de a intelege istoria, prezentul si viitorul acestei tari prin “ psihologia poporului roman” , “ ura de sine , “ nevroza balcanica”, etc. ( https://timponline.ro/psihologia-poporului-roman-nu-incurajeaza-schimbarea-ci-cantonarea-in-ce-suntem/ ; http://www.contributors.ro/cultura/un-%c8%99antier-abandonat-intalnirea-cu-noi-in%c8%99ine/ ; https://youtu.be/bukkDDe5IJs ) si imaginea atat de diferita propusa de strainii care vin in contact cu aceasta tara ?
11. Resetarea si rasturnarea sistemului de valori morale este o mare problema a societatii romanesti in care justitia a ajuns sub control politic alterand raporturile intre legalitate si moralitate mergand pana la stergerea granitei dintre infractori si oamenii onesti . Procesul Revolutiei din 1989 si Procesul Mineriadei din 1990 treneaza de trei decenii , marile dosare de coruptie sunt taraganate ani in sir pana intervine prescriptia , politicienii cu dosare penale ajung sa faca legile (http://www.ziare.com/politica/camera-deputatilor/cine-sunt-deputatii-cu-probleme-in-justitie-care-au-votat-schimbarea-codurilor-penale-1559344 ) , profesori condamnati penal predau in scoli primare(https://adevarul.ro/educatie/scoala/revolta-intr-o-scoala-profesor-condamnat-penal-violenta-lasat-intoarca-catedra-1_5dd6bd7c5163ec427142f9a2/index.html) si la Universitatea Bucuresti ( https://adevarul.ro/locale/constanta/profesorul-condamnat-penal-preda-dreptul-studentilor-universitatea-bucuresti-nu-moral-legal-1_5d95bfa5892c0bb0c63777d5/index.html), condamnarile penale definitive in care justitiabilii si-au recunoscut faptele sunt anulate prin artificii juridice si rejudecate de la zero aducand in conflict judecatorii cu procurorii ( https://www.g4media.ro/iccj-condamnarea-lui-viorel-hrebenciuc-pentru-retrocedarea-ilegala-a-padurilor-a-fost-anulata-dosarul-de-va-rejudeca-de-la-zero-hrebenciuc-isi-recunoscuse-faptele-in-instanta.html).
Cum apreciati aceasta stare de fapt si ce consecinte credeti ca poate avea pe termen lung ?
12. Cum apreciati raporturile existente in Romania intre puterea politica , stat , societatea civila si cetateni dupa trei decenii de democratie ? Respecta acestea un contract social si exigentele unui stat de drept ?
13. Un document oficial al statului roman – Raportul final al Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste (https://www.wilsoncenter.org/sites/default/files/RAPORT%20FINAL_%20CADCR.pdf) a condamnat in mod oficial comunismul , a recunoscut crimele acestui regim si calitatea de victime a detinutilor politici persecutati pentru respingerea ideologiei comuniste , pentru convingerile lor si/sau pentru motive inventate. In acest context cum apreciati faptul ca dupa trei decenii in care s-au publicat documente , studii, carti si s-au facut documentare cu acest subiect , detinutilor politici li se contesta in ultimii ani calitatea de victime (http://www.contributors.ro/cultura/sfinti-si-condamnati/) ?
14. Politizarea justitiei din Romania in scopul salvarii politicienilor corupti si masacrarea Codurilor penale modificate in favoarea infractorilor , a condus la situatii tragice ( https://stirileprotv.ro/stiri/politic/analist-despre-decizia-ccr-privind-codurile-penale-cazul-de-la-caracal-varful-icebergului.html ) si la o metamorfoza a statului de drept in opusul sau care nu apara atat drepturile omului , cat interesele condamnatilor penal. Micsorarea termenelor de precriptie, reducerea sub diverse pretexte a pedepselor penale, comasarea pedepselor pentru diferite infractiuni la cea mai mare dintre ele , acordarea de “permisii pentru buna purtare” , eliberarea in masa a infractorilor inclusiv criminali, pedofili si violatori , eliberarea din inchisori a infractorilor care au varsta de 60 de ani,etc. (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23295860-aproape-20-000-detinuti-eliberati-baza-recursului-compensatoriu-840-erau-condamnati-pentru-omor-iar-566-pentru-viol-1-300-recidivat-intors-penitenciar.htm) , sunt probababil masuri unice in Uniunea Europeana .
Cum apreciati aceste masuri care incurajeaza in mod dechis infractorii si infractiunile si care credeti ca a fost efectul lor asupra sistemului de valori morale al unei societati si asupra cetatenilor ei ?
15. Stiintele sociale in Romania comunista ( istorie, drept , filozofie, sociologie, psihologie, etc.) ca sa nu mai amintim de mass-media , au fost politizate prin suspendarea codurilor deontologice devenind intrumente extrem de eficiente de propaganda, manipulare si de formare a “ omului nou” . Dupa trei decenii, cum apreciati evolutia lor si ce impact credeti ca a avut aceasta asupra dezbaterii publice ?
16. Cum apreciati raportul dintre cuvinte si fapte existent in societatea romaneasca si in ce masura ati identificat sau nu in sfera publica manipulare , diversiune , dezinformare, fake news si razboi informational ?
17. Turbulentele majore din sfera publica si demonstratiile care au au continuat intr-o forma sau alta din anii `90 si pana in prezent au aratat fractura adanca existenta clasa politica si cetateni . Din aceasta perspectiva cum apreciati evolutia societatii civile din Romania din anii `90 si pana in prezent si in ce masura credeti ca este aceasta conforma cu aspiratiile cetatenilor ?
18. In universitatile romanesti studentii invatau in 2008 despre faptul ca :
Teza este a fost sustinuta in spatiul public catre un politolog : “Oricare ales in mod direct, indiferent de ocupatie sau notorietate, are legitimitate.”( http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-12-01&id=246191). Rezultatul final este acela ca in 2018 deputati cu probleme penale si-au votat singuri legile care sa li se aplice (http://www.ziare.com/politica/camera-deputatilor/cine-sunt-deputatii-cu-probleme-in-justitie-care-au-votat-schimbarea-codurilor-penale-1559344) , iar dupa trei decenii de democratie se discuta in sfarsit despre reforma morala a universitatilor de la noi ( https://www.g4media.ro/verificarea-de-plagiat-a-tezelor-dupa-89-si-sanctionarea-conditionarii-studentelor-de-favoruri-sexuale-printre-conditiile-anuntate-de-daniel-funeriu-pentru-a-l-sustine-pe-marian-pr.html).
In aceste conditii se mai poate vorbi despre o credibilitate si o legitimitate morala a politicienilor si a personalitatilor publice si despre o dimensiune morala a sferei publice ?
19. Traseismul politic este aproape necunoscut in democratiile consolidate , dar a fost o constanta a vietii parlamentare romanesti din ultimele trei decenii in care partidele si-au schimbat in mod constant denumirile , doctrinele , programele si discursurile, iar politicienii , partidele . Acesta a fost dublat recent si de traseismul civic in care persoane cu mare notorietate in societatea civila isi reorienteaza cariera si devin brusc politicieni cu un sistem de valori complet diferit (ex: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sandra_Pralong; https://ro.wikipedia.org/wiki/Alin_Teodorescu; https://ro.wikipedia.org/wiki/Renate_Weber,https://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Ghinea, etc., etc. ). Cum afecteaza acest comportament raporturile dintre clasa politica , societatea civila si cetateni ?
20. Dupa trei decenii de la caderea comunismului personalitati marcante ale societatii civile din Romania sunt identificate printre colaboratorii fostei Securitati (https://evz.ro/dezvaluiri-boia-securitatea.html), directoarea Fundatiei pentru o Societate Deschisa infiintata in 1990 recunoste ca printre membrii ei s-au strecurat si persoane care au lucrat in fosta Securitate ( http://www.contributors.ro/cultura/cum-credem-noi-ca-ne-vad-strainii-si-cum-ne-vad-ei-cu-adevarat-o-intalnire-online-cu-sandra-pralong-miercuri-ora-12-00/) , iar unele ONG-uri dinamiteaza granitele activismului civic :
In ce masura credeti ca in aceste conditii obiectivele societatii civile de tip clasic acopera problematica complexa a unei societati postcomuniste si cat de reprezentativa si de eficienta este societatea civila din Romania ?
21. Melanjul epocilor , sistemelor si valorilor este o caracteristica a turbulentelor istoriei recente a Romaniei. Personalitatile culturale, intelectualii publici, liderii civici , directorii de constiinta , formatorii de opinie,etc. sunt in linii mari cam aceeasi din timpul comunismului , paradoxul Romaniei fiind acela ca a construit democratia cu unele personalitati culturale din timpul comunismului, elita culturala post-comunista ( personalitati culturale, intelectuali publici, directori de constiinta , formatori de opinie, jurnalisti,etc.) fiind intr-o proportie semnificativa identica cu cea precedenta.
Din aceasta perspectiva cum poate fi intrepretat faptul ca unele ( sau aceleasi ) personalitati culturale se bucura de vizibilitate in doua regimuri politice cu sisteme de valori diametral opuse ?
22. Marea problema a societatii romanesti este aceea ca nu are informatii obiective , consistente si valide despre trecut ( reinterpretarile si reconsiderarile nu exclud deformarile si manipularile ) si nici informatii consistente si valide despre sine si partile sale componente in prezent.
Inca din anii `90 a fost avansata ideea ca in sistemele democratice “ mass-media sunt o componenta mai importanta a procesului politic decat partidele si sistemele electorale “ , dar atunci nu s-a putut anticipa ca mass-media va putea construi la nivelul intregii societati , prin lipsa obiectivitatii si interese obscure o realitate fictionala care a mentinut cetatenii in dependenta emotionala si mentala pe termen lung si le-a blocat accesul la realitatea obiectiva (https://www.g4media.ro/cum-se-vede-presa-romaneasca-la-ambasada-statelor-unite-ale-americii-toate-organizatiile-de-media-importante-descrise-intr-un-document-oficial-al-ambasadei-statelor-unite.html).
In conditiile in care in Romania libertatea de exprimare este garantata constitutional, ce strategii credeti ca ar putea folosite in mod eficient pentru anihilarea acestor dependente si obtinerea accesului la o informatie obiectiva ?
23. Daca progresul unei societati se poate obtine prin educatie , cultura si schimbarea mentalitatilor , care ar fi palierul unde ar trebui actionat in societatea romaneasca ( clasa politica, administratia de stat, structurile de forta , mediul academic , societatea civila, cetateni ,etc.) si care credeti ca ar fi prioritatile ?
24. Dupa trei decenii de tranzitie si sub pretextul libertatii si democratiei sfera publica romaneasca a trecut printr-o adevarata metamorfoza evoluand din zona decentei si regulilor etichetei in zona mahalalei , obscenitatii si recuzitei de tip XXX.
Tonul l-au dat unele personalitati culturale inclusiv fosti disidenti (https://web.archive.org/web/20101002224020/https://evz.ro/detalii/stiri/nota-lui-basescu-catre-securitate-vazuta-de-andrei-plesu-907350.html; https://adevarul.ro/locale/slobozia/slobozia-vorba-dinescu--am-stat-masa-betivii-literaturii-romanesti-1_50ad4da17c42d5a663929cc2/index.html ) , literatura de tip nou (https://adevarul.ro/cultura/carti/kitsch-impostura-uniunea-scriitorilor-romania-literatura-care-ti-intoarce-stomacul-dos-1_511531a54b62ed5875ecb902/index.html) si a fost preluat de adolescenti (https://evz.ro/pornoliceeni-cluj.html) mediul studentesc (https://www.vice.com/ro/article/ypgkkb/tabloidizarea-romaniei-incepe-de-la-balul-facultatii-de-jurnalism) si mass-media in general unde unele programe si posturi TV se numara printre cele mai toxice din Europa (“ nici un parinte responsabil nu ar trebui sa-si expuna copilul la emisiunile unor posturi TV “ – Tom Gallagher) . Toate aceste elemente pot fi asimilate unei strategii globale ( intentionata sau nu ) de decivilizare si desensibilizare sociala si culturala ?
25. Comunicarea, dialogul si limbajul public au evoluat de la un dialog aparent civilizat in C.P.U.N.-ul ( anilor `90 la un dialog visceral si un limbaj grobian, chiar trivial in Parlament , in sfera publica , retele sociale si pe forum-uri . Atmosfera a devenit practic irespirabila , o adevarata cultura a agresivitatii si invectivei dinamiteaza dialogul public si mentine o atmosfera similara celei din anii `90 prin atacul la persoana si linsajul public practicat pe scara larga in politica si mass-media romaneasca ( http://revistasferapoliticii.ro/sfera/174/art14-Novacescu.php).
Ce masuri credeti ar trebui aplicate pentru mentinerea unor standarde ale decenței si moralitații publice ?
26. Pentru autoritatile romanesti patrimoniul tarii din ultimii 25 de ani este o necunoscuta ( https://evz.ro/nimeni-nu-stie-care-este-averea-romaniei-in-ultimul-sfert-de-veac.html), 2 milioane de rezidenti sunt “rataciti” intre institutiile statului (https://cursdeguvernare.ro/vasile-ghetau-alegerile-europarlamentare-2-milioane-de-rezidenti-in-alte-tari-rataciti-intre-ministerul-de-interne-autoritatea-electorala-permanenta-si-primarii-2.html) , estimarea volumului populatiei Romaniei are o eroare de 10% ( http://www.contributors.ro/editorial/democratie-bolnava-sistemul-inchis/) , iar gestionarul bazei de date nu-si asuma veridicitatea numarului de alegatori :
In aceste conditii cum credeti ca poate fi apreciata capacitatea institutiilor statului roman de a gestiona problemele cetatenilor romani si de a organiza alegeri democratice valide ?
27. La suspiciunea mostenita din comunism inca reziduala si la individualismul post-1989 (http://www.contributors.ro/dezbatere/despre-inteligenta-civica-in-romania-%E2%80%93-cateva-intrebari/) , se mai adauga recent neincrederea in institutii si o perspectiva mai degraba conspirationista asupra politicului , mass-media si relatiilor internationale (https://adevarul.ro/news/societate/neincrederea-institutii-domina-cultura-securitate-romanilor-1_5ad5b457df52022f75ecb017/index.html). Ce masuri credeti ca ar trebui aplicate pentru restabilirea increderii sociale ?
28. Insecuritatea este o caracteristica globala a societatii romanesti incepand cu situatia minorilor ( https://revista22.ro/actualitate-interna/romania-primul-loc-in-ue-la-rata-mortalitatii-copiilor-peste-150000-de-copii-se-culca-flamanzi ; https://revista22.ro/actualitate-interna/63-de-ong-uri-ii-cer-lui-orban-sa-ia-masuri-impotriva-traficului-de-minore-si-pedepsirea-clientilor ) si terminand cu siguranta adultilor intr-o tara al carei teritoriu este disputat de clanuri interlope :
Intr-o astfel de societate ghidata in principal de instinctul de supravietuire ( https://cursdeguvernare.ro/romania-pe-harta-mentalitatilor-supravietuire-vs-afirmare-si-secular-vs-traditional.html) care credeti ca ar trebui sa fie obiectivele principale ale reformarii societatii si ale activismului civic ?
29. Academia Romana a patronat conferinte de genul ” „Securitatea Naţională în societatea bazată pe cunoaştere, intelligence, cunoaştere strategică şi decizie” ( https://www.juridice.ro/231688/securitatea-nationala-in-societatea-bazata-pe-cunoastere-intelligence-cunoastere-strategica-si-decizie-bucuresti-26-noiembrie-2012.html) , Universitatea din Cluj a organizat masterate in “ Securitate, Intelligence si competitivitate in organizatii “ (http://hiphi.ubbcluj.ro/studii/master/SICO.html) , Universitatea din Bucuresti a organizat masterate in “ Studii de securitate si analiza informatiilor “ ( https://sas.unibuc.ro/studii-de-securitate) si “ Evaluari psihologice pentru permisul de port-arma” (https://web.archive.org/web/20120719104519/http://ionduvac.ro/2012/03/13/fisa-de-inscriere-workshop-17-03-2012/). In acelasi timp , universitatile romanesti sunt la finele clasamentului celui mai cunoscut top mondial (https://romania.europalibera.org/a/c%C3%A2t-de-mult-au-c%C4%83zut-universit%C4%83%C8%9Bile-rom%C3%A2ne%C8%99ti-%C3%AEn-cel-mai-cunoscut-top-mondial/30114782.html).
Cum apreciati aceasta evolutie a mediului universitar si academic si ce impact credeti ca ar putea avea asupra societatii romanesti ?
30. Absenta unui proces mondial al comunismului (https://www.podul.ro/articol/apelul-istoricului-stephane-courtois-pentru-organizarea-unui-proces-nurnberg-al-comunismului-testamentul-lui-bukovski-si-solicitarea-lui-goma-8038.html ; https://nuremberg.vladimirbukovsky.com/), corectitudinea politica si nerecunoasterea radacinilor crestine ale Europei (https://thetrueeurope.eu/a-europe-we-can-believe-in/ ; http://s3-eu-central-1.amazonaws.com/pressone/wp-content/uploads/2016/03/24175425/Discursul-Anei-Blandiana-de-acceptare-a-DHC-UBB-Cluj.pdf) sunt considerate dupa unele opinii vulnerabilitatile unei Europe care isi reneaga radacinile.
Pornind de la cazul concret al Romaniei, se poate aprecia ca identitatea culturala a unei tari si traditiile ei mai pot fi considerate in prezent valori distincte de nationalism si extremism ?
Intrebari propuse
Invitati
( in ordine alfabetica )
(https://en.wikipedia.org/wiki/Andrei_Serban ; https://beta.global.columbia.edu/people/andrei-serban )
( in ordine alfabetica )
Dennis Deletant
(https://en.wikipedia.org/wiki/Dennis_Deletant ;
http://www.humanitas.ro/dennis-deletant)
Catherine Durandin
(https://fr.wikipedia.org/wiki/Catherine_Durandin ;
http://www.humanitas.ro/catherine-durandin)
Tom Gallagher
(https://en.wikipedia.org/wiki/Thomas_Gerard_Gallagher ; https://www.lapunkt.ro/2014/12/romania-contemporana-policolor-de-tom-gallagher/)
Peter Gross
(https://jem.cci.utk.edu/users/peter-gross ;
https://nemira.ro/peter-gross)
Jean Lauxerois
(https://fr.wikipedia.org/wiki/Jean_Lauxerois;
http://www.contributors.ro/author/jean-lauxerois/?bio)
Andrei Șerban
(https://en.wikipedia.org/wiki/Andrei_Serban ; https://beta.global.columbia.edu/people/andrei-serban )
Katherine Verdery
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Katherine_Verdery ;
http://www.humanitas.ro/katherine-verdery)
Argument
Interviul propus mai jos se adreseaza unor personalitati de anvergura internationala care cunosc profund Romania si evolutia ei in contextul in care vulnerabilitatea tarii si a cetatenilor ei a devenit cunoscuta inclusiv la nivelul Uniunii Europene ( https://www.g4media.ro/presedintele-parlamentului-european-despre-crimele-de-la-caracal-strigatul-zadarnic-al-alexandrei-la-numarul-de-urgenta-112-indurereaza-intreaga-europa.html).
La prima vedere , vulnerabilitatea ar fi exemplificata prin recordurile inspaimantatoare pe care tara le-a atins in Europa si in foarte multe domenii . Romania este prima dupa Siria la emigrare (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania-prima-dupa-siria-in-topul-migratiei-575743 ) , pe primul loc in Uniunea Europeana la traficul de persoane (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania-pe-primul-loc-in-europa-ca-numar-de-victime-ale-traficului-de-persoane-590867 ), pe locul trei in Uniunea Europeana l abandonul scolar (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/romania-locul-trei-in-ue-la-abandonul-scolar-790242) a devenit un fel de rai al pedofililor (https://evz.ro/romania-paradisul-pradatorilor-de-copii-situatia-dezastruoasa-condamnata-la-cedo.html ; https://www.tolo.ro/2019/01/17/cum-batjocoreste-justitia-fetele-de-10-ani-violate-procuror-si-judecator-victima-s-a-imbracat-sumar-si-a-consimtit-actele-sexuale/?fbclid=IwAR3uAtYwMsmXWlMXFwZyaYLfVyjENhRuDbJhFImT6-T4DGUtRIByLMEgi6M), o campioana a coruptiei si la fraudarea banilor europeni (https://www.g4media.ro/olaf-romania-campioana-fraudelor-cu-bani-europeni-cazul-teldrum-dragnea-dat-ca-exemplu.html; https://www.transparency.org/cpi2018), etc. , dar si tara cu cele mai puternice demonstratii anticoruptie din Europa (https://ro.wikipedia.org/wiki/Protestele_anticorup%C8%9Bie_din_Rom%C3%A2nia_din_2017%E2%80%932019). In realitate , aceste recorduri sunt doar varful aisbergului . Problemele Romaniei sunt mult mai grave , de sistem si nerezolvate de cel putin 30 de ani.
Acest lucru este punctat in revendicarile Diasporei romanesti care in 2018 au conturat un tablou al problemelor cronice ale societatii romanesti ( https://playtech.ro/stiri/care-sunt-cele-75-de-revendicari-ale-protestatarilor-de-la-mitingul-diasporei-din-10-august-34755 ; http://www.diasporapentruromania.org/problemele-diasporei/?fbclid=IwAR1rTB8is2UgjhKlRQekk16ZVLoMF_ZwawlP4sHpALfkIS__A6afm4WXbRY).
Pe de alta parte , istoria recenta a Romaniei are o caracteristica stranie. Catastrofele sociale si evenimentele traumatice din ultimii 30 de ani cu mare impact social si emotional ( Revolutia din 1989, Mineriada din 1990, Incendiul de la clubul Colectiv, protestul Diasporei din 10 august 2018 , terifianta rapire din 2019 in direct si sub ochii autoritatilor a unei adolescente din Caracal, etc. ) nu au fost clarificate si au ramas in suspans . Din acest punct de vedere , istoria derulata de la caderea comunismului si pana in prezent pare mai degraba o insiruire de “ lebede negre” decat o suita de evenimente intr-o logica sociala fireasca.
In acest sens exista tentative de a inversa sensul logicii sociale si morale . Romania a devenit probabil prima tara din Europa in care , prin artificii politice si juridice se anuleaza sentintele penale definitive , se rejudeca procesele si se sterge granita dintre infractori si oamenii onesti. Cazul unor persoane cu condamnari penale definitive care au ramas pana de curand cu cele mai inalte decoratii acordate de Presedintele Romaniei ramane emblematic pentru paradoxurile societatii romanesti( https://www.gandul.info/stiri/lista-celor-11-condamnati-penal-care-raman-cu-cele-mai-inalte-distinctii-din-romania-presedintele-nu-poate-fi-obligat-sa-retraga-o-decoratie-10978067).
Interviul propus nu are in vedere aceste vulnerabilitati cunoscute , ci starea de fapt a societatii si cauzele ei profunde . El va fi centrat pe problemele fundamentale ale unei tari postcomuniste (deconstructivism/ decivilizare/ dezumanizare , istorie , politica, mass-media, statul de drept , societatea civila , razboi informational/ fake news, post-truth , evolutia / involutia culturii, resetarea , alterarea sau inversarea codurilor deontologice, morale si a sistemelor de valori, raporturile cu Uniunea Europeana,etc. ) vazute din perspectiva celor trei decenii de tranzitie.
Un precedent in acesta directie si intr-o tara occidentala este un articol al filozofului Jean Lauxerois care descrie pe o grila complexa , alternativa la paradigmele oficiale , starea societatii franceze contemporane ( https://blogs.mediapart.fr/edition/contes-de-la-folie-ordinaire/article/280511/un-pays-malade-de-jean-lauxerois) inclusiv in limba romana (http://www.contributors.ro/editorial/franta-tara-bolnava-stare-de-urgenta/ ) .
Noutatea interviului ar fi realizarea lui din perspectiva unor domenii diferite . Prin reunirea acestor perspective neutre si independente de context ar rezulta in final o imagine globala distincta de analizele si comentariile standard din presa oficiala , respectiv un diagnostic cat mai neutru al starii de fapt.
Am discutat oportunitatea unui asemenea interviu cu domnul Radu Ulmeanu , directorul general al revistei Acolada (revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania ) care a fost foarte interesat de o asemenea initiativa si a acceptat publicarea lui in prima parte a anului 2020 ( termenul limita ar fi de 6 luni de la data lansarii lui respectiv 22 iunie 2020) daca acesta se va concretiza.
Interviul va fi realizat prin e-mail si dintr-o perspectiva non-partizana deoarece invitatii beneficiaza de un statut de neutralitate , iar prin respectarea unui cod deontologic , profesional si moral se bucura de un credit profesional si o legitimitate morala recunoscute in tara si in strainatate .
Un asemenea interviu este binevenit daca avem in vedere confuzia si debusolarea care domnesc in societatea romaneasca.
In al doilea rand el ofera posibilitatea de a decanta experienta romaneasca si de a descrie complicata realitate de aici prin multiple sisteme de referinta si perceptii alternative asupra ei .
Cateva exemple de carti si articole propuse in acest registru sunt edificatoare pentru o viziune complexa asupra realitatii romanesti oferita ca alternativa la paradigmele propuse in mod oficial :
Dennis Deletant – Ceausescu si Securitatea . Constringere si disidenta in Romania anilor 1965-1989, Editura Humanitas, Bucuresti , 1998;
Catherine Durandin – Romania mea comunista , Editura Vremea, Bucuresti 2018
Tom Gallagher - Furtul unei natiuni. Romania de la comunism incoace . Editura Humanitas, Bucuresti , 2004 ;
Peter Gross - Intoarcere in laboratorul romanesc. Mass-media dupa 1989 , Editura Nemira, Bucuresti , 2016 ;
Katherine Verdery – Viata mea ca spioana – Editura Vremea, Bucuresti, 2018
Dennis Deletant ( https://revista22.ro/interviu/dennis-deletant-manipularea-trecutului-a-reuit-mai-bine-pe-partea-comunist-dect-pe-cea-fascist;
http://www.ziare.com/psd/stiri-psd/follow-the-money-unde-s-au-dus-banii-securitatii-si-de-ce-coruptii-nu-scapa-niciodata-interviu-1566937;
https://www.hotnews.ro/stiri-diaspora-6722052-20-ani-revolutie-eroii-mor-cei-care-luptat-intorc-acasa-oportunistii-ies-prim-plan.htm?nomobile=; )
Catherine Durandin - https://adevarul.ro/cultura/carti/scriitoarea-cercetatorul-catherine-durandin-Incerc-inteleg-taina-longevitatii-comunismului-nationalist-1_5b51e45adf52022f75720b4e/index.html
Peter Gross ( https://romania.europalibera.org/a/brucan-a-gre%C8%99it-rom%C3%A2nii-mai-au-nevoie-de-60-de-ani-pentru-a-deprinde-democra%C8%9Bia-/30179088.html ;
https://revista22.ro/interviu/dr-peter-gross-mass-media-din-romnia-de-la-tranziie-la-transformare
https://revista22.ro/opinii/peter-gross/mass-media-i-cavalerii-apocalipsei-educationale)
Tom Gallagher ( https://positivenewsromania.com/2017/07/28/romanians-civil-people-polite-gracious-exclusive-interview-scottish-writer-tom-gallagher/?fbclid=IwAR3sWJnS7Y8s3RjyKz2_2HM3uYQmEHO9Sm6A3UaU0ddY_mn-8oLDwShdI4o;
https://web.archive.org/web/20120827102745/https://revista22.ro/articol.php?id=17210
https://www.timpul.md/articol/tom-gallagher-sustine-ca-ue-si-a-gasit-nasul-in-romania-9951.html
Jean Lauxerois ( http://www.contributors.ro/editorial/hercule-la-bucure%c8%99ti-impotriva-corup%c8%9biei/;
http://www.luceafarul.net/jean-lauxerois-questions-de-tudor-petcu-a-propos-de-lorthodoxie;
http://www.contributors.ro/editorial/franta-tara-bolnava-stare-de-urgenta/)
Katherine Verdery ( https://adevarul.ro/cultura/istorie/interviu-katherineverdery-antropolog-american-amfost-socata-numarul-turnatorilor-dosarul-meu-1_583856345ab6550cb8d73acb/index.html).
Aceste carti si articole au avut un efect cumulat, de ecou si au instituit o contrapondere la dezinformarea , manipularea si imensa cantitate de informatie nerelevanta si toxica deversata in sfera publica romaneasca dupa 1990 , cu atat mai mult cu cat societatea civila de acum a suferit o adevarata schimbare la fata in raport cu cea din anii `90 avand cu totul alte obiective si prioritati.
Intrebarile de mai jos incearca sa surprinda cadrul politic, social si cultural in care a evoluat Romania in ultimii 30 de ani inclusiv problemele care tin de spirala tacerii , tabu sau omerta . Ar fi ideal ca aceste intrebari sa fie amendate si completate cu subiectele , ideile si intrebarile propuse de invitati pentru a ajunge cat mai aproape de inima sistemului .
1 . Din perspectiva experientei acumulate in Romania, cum apreciati evolutia societatii romanesti in ultimii 30 de ani si care ar fi cauzele ei ?
2. Cum apreciati faptul ca timp de trei decenii societatea romaneasca, statul si cetatenii si nu au reusit sa cada de acord din punct de vedere politic, juridic si conceptual asupra evenimentelor pe care le-a traversat tara si asupra naturii lor ( A fost comunism/nu a fost comunism , au existat/nu au existat vinovati ? A fost /nu a fost o Revolutie/lovitura de stat in 1989 , au existat / nu au existat vinovati ? A fost / nu a fost o Mineriada in 1990 si au existat / nu au existat vinovati ? A fost/ nu a fost coruptie , au existat/nu au existat vinovati ? etc. ) si nici asupra modului in care aceastea ar trebui interpretate ?
3. Prin prisma experientei pe care ati avut-o in Romania inainte si dupa 1989 , cum credeti ca ar trebui definit mai exact comunismul ( sistem/regim politic , religie , inginerie sociala, etc. ) ?
4. Pe tot parcursul existentei sale regimul comunist a aplicat in mod constant diverse tehnici de inginerie sociala dezumanizare si decivilizare incepand cu cele aplicate detinutilor politici (https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/fenomenul-pitesti-pandemoniul-inchisorilor-comuniste-tortura-si-teroare-la-pitesti; https://ro.wikipedia.org/wiki/Experimentul_Pite%C8%99ti ; https://web.archive.org/web/20140424103842/http://impactnews.ro/News/Alin-Mure%C5%9Fan:-%E2%80%9CFenomenul-Pite%C5%9Fti%E2%80%9D-e-una-dintre-cauzele-Rom%C3%A2niei-de-azi-47430
) si terminand cu cele aplicate in lagarele pentru copii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cighid; https://youtu.be/hbT50o7x53I ; https://www.youtube.com/watch?v=XpxdKkYUlio) , politica de formare a “ omului nou” fiind asumata in mod deschis de catre acel regim. Ce efecte credeti ca au avut aceste strategii asupra mentalitatilor si comportamentelor oamenilor ?
5. Dupa caderea comunismului , perioada de tranzitie care a urmat a fost insotita in mod inevitabil de o prabusire si resetare a valorilor sociale si culturale si de relativism moral. Cum apreciati acest proces de schimbare sociala si care ar fi caracteristicile sale ?
6. Constitutia Romaniei prevede (http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339) , dar nu garanteaza faptul ca "Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. " (art. 31) . Cum apreciati din aceasta perspectiva obiectivitatea mass-media din Romania ?
7. Promotorii Comunitatii Nationale de Informatii au propus o noua viziune asupra vietii politice si sociale :
“ Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate oferă o definiţie exhaustivă a conceptului de securitate naţională –starea naţiunii, a comunităţilor sociale, a cetăţenilor şi a statului, fundamentată pe prosperitatea economică, legalitate, echilibru şi stabilitate socio-politică, exprimată prin ordinea de drept şi asigurată prin acţiuni de natură economică, politică, socială, juridică, militară, informaţională şi de altă natură (s.n.), în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, manifestarea deplină a libertăţii de decizie şi de acţiune a statului(s.n.) , atributelor sale fundamentale şi a calităţii de subiect de drept internaţional ”.
„ Credem că optimizarea formării culturii de intelligence(s.n.) a decidenţilor politici prin implicarea nemijlocită a Comunităţii Naţionale de Informaţii vizează următoarele aspecte:
- reformarea politicilor privind managementul resurselor umane ale partidelor;
- formarea elitelor politice să includă în mod obligatoriu pregătirea în domeniul securităţii naţionale;
- implicarea mediului academic (s.n.) în procesul de formare a elitelor politice în domeniul securităţii naţionale;
- accesul la informaţii clasificate – condiţie pentru înscrierea pe listele electorale;
- programe de formare continuă in domeniul securităţii naţionale(s.n.) a decidenţilor politici.”
“Formarea culturii de intelligence (s.n.) reprezintă, în opinia noastră o prioritate a oricărui demers educativ prin cunoaştere, iar coordonarea factorilor iar coordonarea factorilor implicaţi ONG – uri, medii academice, instituţii cu atribuţii îndomeniu să devină o nouă responsabilitate a Comunităţii Naţionale de Informatii.”
Ion Duvac – Cultura de intelligence a decidentilor politici"
http://documents.tips/documents/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007.html
In conditiile in care in Romania a fost condamnat in mod oficial comunismul si Securitatea a fost definita drept o institutie criminala de la inceput si pana la sfarsit ( https://www.wilsoncenter.org/sites/default/files/RAPORT%20FINAL_%20CADCR.pdf) , dar principiul lustratiei nu a fost aplicat niciodata, cum apreciati aceasta viziune si care ar fi consecintele ei asupra vietii sociale ?
8. In cele trei decenii care au trecut de la caderea comunismului la Ministerul Educatiei si Cercetarii care a promis mereu accesul la o educație de calitate (https://www.edu.ro/misiune-viziune-valori-0) s-au perindat 27 de ministri (https://www.bursa.ro/4-presedinti-15-premieri-27-de-ministri-ai-educatiei-toaletele-din-curtea-scolii-rezista-28418731). Ce consecinte ar putea avea pe termen lung aceasta situatie in plan social si cultural?
9. Evolutia domeniilor profesionale (inclusiv cele liberale ) a insemnat pentru societatea romaneasca , exact dupa modelul vietii politice , un sir nesfarsit de crize. Presa scrisa relata in anii `90 ca in domeniul medical au existat doua Colegii ale medicilor care se contestau si se acuzau reciproc de coruptie . A urmat domeniul juridic unde timp de 10 ani au existat doua Barouri paralele , ambele valabile in acelasi timp (https://timpolis.ro/tribunalul-bucuresti-baroul-bota-nu-poate-fi-desfiintat/?print=pdf) care s-au contestat reciproc , domeniul psihologic unde doua Colegii concurente s-au luptat in instanta pe sediu si stampila si fonduri (https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/04/12/comunicat-de-presa-colegiul-psihologilor-din-romania-19-01-16) . Ceva mai recent in domeniul jurnalismului framantarile sunt de aceeasi natura (https://evz.ro/puciul-poiana-brasov.html), iar cireasa de pe tort o reprezinta turnul de fildes al filozofiei unde evenimentele si disputele intelectuale au coborat pana la nivelul celor politice (http://www.contributors.ro/editorial/draci-peste-tot-ii/). Dovada cea mai elocventa a acestor convulsii sociale este faptul ca incercarea de a crea un cadru concurential dupa model european in cadrul profesiilor liberale si de a elimina castele profesionale a fost respinsa inca de acum 12 ani ( https://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-10-19/parlamentul-pregateste-spargerea-castelor.html; http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6344&idm=86&idl=0).
Cum apreciati aceasta evolutie si ce impact credeti ca poate avea asupra societatii romanesti si asupra evolutiei societatii civile ?
10. Romania nu a facut pace nici cu trecutul , nici cu prezentul ei , iar in lipsa unui proiect de tara este suspendata practic intre epoci , lumi si civilizatii (https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/scrisoarea-unui-irlandez-comisar-european-romania-tara-ultimei-civilizatii-rurale-autentice-europei-ue-asista-cea-mai-marenedreptate-sociala-1_550d351c448e03c0fdc39a83/index.html) .
Din acest punct de vedere cum apreciati tentativa de a intelege istoria, prezentul si viitorul acestei tari prin “ psihologia poporului roman” , “ ura de sine , “ nevroza balcanica”, etc. ( https://timponline.ro/psihologia-poporului-roman-nu-incurajeaza-schimbarea-ci-cantonarea-in-ce-suntem/ ; http://www.contributors.ro/cultura/un-%c8%99antier-abandonat-intalnirea-cu-noi-in%c8%99ine/ ; https://youtu.be/bukkDDe5IJs ) si imaginea atat de diferita propusa de strainii care vin in contact cu aceasta tara ?
11. Resetarea si rasturnarea sistemului de valori morale este o mare problema a societatii romanesti in care justitia a ajuns sub control politic alterand raporturile intre legalitate si moralitate mergand pana la stergerea granitei dintre infractori si oamenii onesti . Procesul Revolutiei din 1989 si Procesul Mineriadei din 1990 treneaza de trei decenii , marile dosare de coruptie sunt taraganate ani in sir pana intervine prescriptia , politicienii cu dosare penale ajung sa faca legile (http://www.ziare.com/politica/camera-deputatilor/cine-sunt-deputatii-cu-probleme-in-justitie-care-au-votat-schimbarea-codurilor-penale-1559344 ) , profesori condamnati penal predau in scoli primare(https://adevarul.ro/educatie/scoala/revolta-intr-o-scoala-profesor-condamnat-penal-violenta-lasat-intoarca-catedra-1_5dd6bd7c5163ec427142f9a2/index.html) si la Universitatea Bucuresti ( https://adevarul.ro/locale/constanta/profesorul-condamnat-penal-preda-dreptul-studentilor-universitatea-bucuresti-nu-moral-legal-1_5d95bfa5892c0bb0c63777d5/index.html), condamnarile penale definitive in care justitiabilii si-au recunoscut faptele sunt anulate prin artificii juridice si rejudecate de la zero aducand in conflict judecatorii cu procurorii ( https://www.g4media.ro/iccj-condamnarea-lui-viorel-hrebenciuc-pentru-retrocedarea-ilegala-a-padurilor-a-fost-anulata-dosarul-de-va-rejudeca-de-la-zero-hrebenciuc-isi-recunoscuse-faptele-in-instanta.html).
Cum apreciati aceasta stare de fapt si ce consecinte credeti ca poate avea pe termen lung ?
12. Cum apreciati raporturile existente in Romania intre puterea politica , stat , societatea civila si cetateni dupa trei decenii de democratie ? Respecta acestea un contract social si exigentele unui stat de drept ?
13. Un document oficial al statului roman – Raportul final al Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste (https://www.wilsoncenter.org/sites/default/files/RAPORT%20FINAL_%20CADCR.pdf) a condamnat in mod oficial comunismul , a recunoscut crimele acestui regim si calitatea de victime a detinutilor politici persecutati pentru respingerea ideologiei comuniste , pentru convingerile lor si/sau pentru motive inventate. In acest context cum apreciati faptul ca dupa trei decenii in care s-au publicat documente , studii, carti si s-au facut documentare cu acest subiect , detinutilor politici li se contesta in ultimii ani calitatea de victime (http://www.contributors.ro/cultura/sfinti-si-condamnati/) ?
14. Politizarea justitiei din Romania in scopul salvarii politicienilor corupti si masacrarea Codurilor penale modificate in favoarea infractorilor , a condus la situatii tragice ( https://stirileprotv.ro/stiri/politic/analist-despre-decizia-ccr-privind-codurile-penale-cazul-de-la-caracal-varful-icebergului.html ) si la o metamorfoza a statului de drept in opusul sau care nu apara atat drepturile omului , cat interesele condamnatilor penal. Micsorarea termenelor de precriptie, reducerea sub diverse pretexte a pedepselor penale, comasarea pedepselor pentru diferite infractiuni la cea mai mare dintre ele , acordarea de “permisii pentru buna purtare” , eliberarea in masa a infractorilor inclusiv criminali, pedofili si violatori , eliberarea din inchisori a infractorilor care au varsta de 60 de ani,etc. (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23295860-aproape-20-000-detinuti-eliberati-baza-recursului-compensatoriu-840-erau-condamnati-pentru-omor-iar-566-pentru-viol-1-300-recidivat-intors-penitenciar.htm) , sunt probababil masuri unice in Uniunea Europeana .
Cum apreciati aceste masuri care incurajeaza in mod dechis infractorii si infractiunile si care credeti ca a fost efectul lor asupra sistemului de valori morale al unei societati si asupra cetatenilor ei ?
15. Stiintele sociale in Romania comunista ( istorie, drept , filozofie, sociologie, psihologie, etc.) ca sa nu mai amintim de mass-media , au fost politizate prin suspendarea codurilor deontologice devenind intrumente extrem de eficiente de propaganda, manipulare si de formare a “ omului nou” . Dupa trei decenii, cum apreciati evolutia lor si ce impact credeti ca a avut aceasta asupra dezbaterii publice ?
16. Cum apreciati raportul dintre cuvinte si fapte existent in societatea romaneasca si in ce masura ati identificat sau nu in sfera publica manipulare , diversiune , dezinformare, fake news si razboi informational ?
17. Turbulentele majore din sfera publica si demonstratiile care au au continuat intr-o forma sau alta din anii `90 si pana in prezent au aratat fractura adanca existenta clasa politica si cetateni . Din aceasta perspectiva cum apreciati evolutia societatii civile din Romania din anii `90 si pana in prezent si in ce masura credeti ca este aceasta conforma cu aspiratiile cetatenilor ?
18. In universitatile romanesti studentii invatau in 2008 despre faptul ca :
“ … indivizii ( ca performeri -s.n.) nu sunt preocupati de problema morala a realizarii standardelor ci de problema amorala(s.n.) a producerii acelei impresii convingatoare conform careia aceste standarde sunt realizate”. Altfel spus nu aplicarea standardelor morale conteaza ci impresia ca aceste standarde sunt realizate. De aici importanta acordata “managementului impresiilor “ domeniu inca prea putin aplicat in studiul actual al comunicarii sau in strategiile utilizate in relatiile publice .”
( Citat din Erwing Goffman in “Imagine personala in mass-media” – Note de curs, Bucuresti, 2008, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de litere ) .
Teza este a fost sustinuta in spatiul public catre un politolog : “Oricare ales in mod direct, indiferent de ocupatie sau notorietate, are legitimitate.”( http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-12-01&id=246191). Rezultatul final este acela ca in 2018 deputati cu probleme penale si-au votat singuri legile care sa li se aplice (http://www.ziare.com/politica/camera-deputatilor/cine-sunt-deputatii-cu-probleme-in-justitie-care-au-votat-schimbarea-codurilor-penale-1559344) , iar dupa trei decenii de democratie se discuta in sfarsit despre reforma morala a universitatilor de la noi ( https://www.g4media.ro/verificarea-de-plagiat-a-tezelor-dupa-89-si-sanctionarea-conditionarii-studentelor-de-favoruri-sexuale-printre-conditiile-anuntate-de-daniel-funeriu-pentru-a-l-sustine-pe-marian-pr.html).
In aceste conditii se mai poate vorbi despre o credibilitate si o legitimitate morala a politicienilor si a personalitatilor publice si despre o dimensiune morala a sferei publice ?
19. Traseismul politic este aproape necunoscut in democratiile consolidate , dar a fost o constanta a vietii parlamentare romanesti din ultimele trei decenii in care partidele si-au schimbat in mod constant denumirile , doctrinele , programele si discursurile, iar politicienii , partidele . Acesta a fost dublat recent si de traseismul civic in care persoane cu mare notorietate in societatea civila isi reorienteaza cariera si devin brusc politicieni cu un sistem de valori complet diferit (ex: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sandra_Pralong; https://ro.wikipedia.org/wiki/Alin_Teodorescu; https://ro.wikipedia.org/wiki/Renate_Weber,https://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Ghinea, etc., etc. ). Cum afecteaza acest comportament raporturile dintre clasa politica , societatea civila si cetateni ?
20. Dupa trei decenii de la caderea comunismului personalitati marcante ale societatii civile din Romania sunt identificate printre colaboratorii fostei Securitati (https://evz.ro/dezvaluiri-boia-securitatea.html), directoarea Fundatiei pentru o Societate Deschisa infiintata in 1990 recunoste ca printre membrii ei s-au strecurat si persoane care au lucrat in fosta Securitate ( http://www.contributors.ro/cultura/cum-credem-noi-ca-ne-vad-strainii-si-cum-ne-vad-ei-cu-adevarat-o-intalnire-online-cu-sandra-pralong-miercuri-ora-12-00/) , iar unele ONG-uri dinamiteaza granitele activismului civic :
“ Un caz aparte îl consitutie apariţia unui organism ce ar putea fi o firmă privată românească, revista Academia Caţavencu, dar care se înfiinţează pe structura unui ONG( s.n.) şi în cadrul căruia apare, ca un fel de departament, ceea ce mai târziu avea să devină Agenţia de Monitorizare a Presei. Dar cum este imposibil să ai un ONG care produce profit, Academia Caţavencu devine mai târziu companie de drept privat, iar departamentul ONG, dacă putem să-l numim aşa, continuă să îşi desfăşoare activitatea acest organism confundându-se pentru o bună perioadă de timp cu revista, deşi a desfăşurat activităţi tipice de ONG, împărţind cu revista un singur nume, Mircea Toma. Mircea Toma reuşeste în 2007 să legitimeze ca ONG acest departament desprins din revistă sub denumirea de Agenţia de Monitorizare a Presei. Acesta este un caz atipic pentru mediul asociativ non-profit românesc.”
https://www.ssoar.info/ssoar/bitstream/handle/document/44865/ssoar-studiapolitica-2011-3-necsulescu-Geneza_aparitiei_ONG-urilor_din_Romania.pdf?sequence=3&isAllowed=y&lnkname=ssoar-studiapolitica-2011-3-necsulescu-Geneza_aparitiei_ONG-urilor_din_Romania.pdf
In ce masura credeti ca in aceste conditii obiectivele societatii civile de tip clasic acopera problematica complexa a unei societati postcomuniste si cat de reprezentativa si de eficienta este societatea civila din Romania ?
21. Melanjul epocilor , sistemelor si valorilor este o caracteristica a turbulentelor istoriei recente a Romaniei. Personalitatile culturale, intelectualii publici, liderii civici , directorii de constiinta , formatorii de opinie,etc. sunt in linii mari cam aceeasi din timpul comunismului , paradoxul Romaniei fiind acela ca a construit democratia cu unele personalitati culturale din timpul comunismului, elita culturala post-comunista ( personalitati culturale, intelectuali publici, directori de constiinta , formatori de opinie, jurnalisti,etc.) fiind intr-o proportie semnificativa identica cu cea precedenta.
Din aceasta perspectiva cum poate fi intrepretat faptul ca unele ( sau aceleasi ) personalitati culturale se bucura de vizibilitate in doua regimuri politice cu sisteme de valori diametral opuse ?
22. Marea problema a societatii romanesti este aceea ca nu are informatii obiective , consistente si valide despre trecut ( reinterpretarile si reconsiderarile nu exclud deformarile si manipularile ) si nici informatii consistente si valide despre sine si partile sale componente in prezent.
Inca din anii `90 a fost avansata ideea ca in sistemele democratice “ mass-media sunt o componenta mai importanta a procesului politic decat partidele si sistemele electorale “ , dar atunci nu s-a putut anticipa ca mass-media va putea construi la nivelul intregii societati , prin lipsa obiectivitatii si interese obscure o realitate fictionala care a mentinut cetatenii in dependenta emotionala si mentala pe termen lung si le-a blocat accesul la realitatea obiectiva (https://www.g4media.ro/cum-se-vede-presa-romaneasca-la-ambasada-statelor-unite-ale-americii-toate-organizatiile-de-media-importante-descrise-intr-un-document-oficial-al-ambasadei-statelor-unite.html).
In conditiile in care in Romania libertatea de exprimare este garantata constitutional, ce strategii credeti ca ar putea folosite in mod eficient pentru anihilarea acestor dependente si obtinerea accesului la o informatie obiectiva ?
23. Daca progresul unei societati se poate obtine prin educatie , cultura si schimbarea mentalitatilor , care ar fi palierul unde ar trebui actionat in societatea romaneasca ( clasa politica, administratia de stat, structurile de forta , mediul academic , societatea civila, cetateni ,etc.) si care credeti ca ar fi prioritatile ?
24. Dupa trei decenii de tranzitie si sub pretextul libertatii si democratiei sfera publica romaneasca a trecut printr-o adevarata metamorfoza evoluand din zona decentei si regulilor etichetei in zona mahalalei , obscenitatii si recuzitei de tip XXX.
Tonul l-au dat unele personalitati culturale inclusiv fosti disidenti (https://web.archive.org/web/20101002224020/https://evz.ro/detalii/stiri/nota-lui-basescu-catre-securitate-vazuta-de-andrei-plesu-907350.html; https://adevarul.ro/locale/slobozia/slobozia-vorba-dinescu--am-stat-masa-betivii-literaturii-romanesti-1_50ad4da17c42d5a663929cc2/index.html ) , literatura de tip nou (https://adevarul.ro/cultura/carti/kitsch-impostura-uniunea-scriitorilor-romania-literatura-care-ti-intoarce-stomacul-dos-1_511531a54b62ed5875ecb902/index.html) si a fost preluat de adolescenti (https://evz.ro/pornoliceeni-cluj.html) mediul studentesc (https://www.vice.com/ro/article/ypgkkb/tabloidizarea-romaniei-incepe-de-la-balul-facultatii-de-jurnalism) si mass-media in general unde unele programe si posturi TV se numara printre cele mai toxice din Europa (“ nici un parinte responsabil nu ar trebui sa-si expuna copilul la emisiunile unor posturi TV “ – Tom Gallagher) . Toate aceste elemente pot fi asimilate unei strategii globale ( intentionata sau nu ) de decivilizare si desensibilizare sociala si culturala ?
25. Comunicarea, dialogul si limbajul public au evoluat de la un dialog aparent civilizat in C.P.U.N.-ul ( anilor `90 la un dialog visceral si un limbaj grobian, chiar trivial in Parlament , in sfera publica , retele sociale si pe forum-uri . Atmosfera a devenit practic irespirabila , o adevarata cultura a agresivitatii si invectivei dinamiteaza dialogul public si mentine o atmosfera similara celei din anii `90 prin atacul la persoana si linsajul public practicat pe scara larga in politica si mass-media romaneasca ( http://revistasferapoliticii.ro/sfera/174/art14-Novacescu.php).
Ce masuri credeti ar trebui aplicate pentru mentinerea unor standarde ale decenței si moralitații publice ?
26. Pentru autoritatile romanesti patrimoniul tarii din ultimii 25 de ani este o necunoscuta ( https://evz.ro/nimeni-nu-stie-care-este-averea-romaniei-in-ultimul-sfert-de-veac.html), 2 milioane de rezidenti sunt “rataciti” intre institutiile statului (https://cursdeguvernare.ro/vasile-ghetau-alegerile-europarlamentare-2-milioane-de-rezidenti-in-alte-tari-rataciti-intre-ministerul-de-interne-autoritatea-electorala-permanenta-si-primarii-2.html) , estimarea volumului populatiei Romaniei are o eroare de 10% ( http://www.contributors.ro/editorial/democratie-bolnava-sistemul-inchis/) , iar gestionarul bazei de date nu-si asuma veridicitatea numarului de alegatori :
“Ministerul de Interne, ca administrator al bazei de date, nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, neavând instrumente legale suplimentare de control a datelor procesate de autorităţile publice locale”.
https://web.archive.org/web/20120807001330/https://evz.ro/detalii/stiri/scrisoare-ioan-rus-ccr-cati-romania-peste-18-ani-994761.html
In aceste conditii cum credeti ca poate fi apreciata capacitatea institutiilor statului roman de a gestiona problemele cetatenilor romani si de a organiza alegeri democratice valide ?
27. La suspiciunea mostenita din comunism inca reziduala si la individualismul post-1989 (http://www.contributors.ro/dezbatere/despre-inteligenta-civica-in-romania-%E2%80%93-cateva-intrebari/) , se mai adauga recent neincrederea in institutii si o perspectiva mai degraba conspirationista asupra politicului , mass-media si relatiilor internationale (https://adevarul.ro/news/societate/neincrederea-institutii-domina-cultura-securitate-romanilor-1_5ad5b457df52022f75ecb017/index.html). Ce masuri credeti ca ar trebui aplicate pentru restabilirea increderii sociale ?
28. Insecuritatea este o caracteristica globala a societatii romanesti incepand cu situatia minorilor ( https://revista22.ro/actualitate-interna/romania-primul-loc-in-ue-la-rata-mortalitatii-copiilor-peste-150000-de-copii-se-culca-flamanzi ; https://revista22.ro/actualitate-interna/63-de-ong-uri-ii-cer-lui-orban-sa-ia-masuri-impotriva-traficului-de-minore-si-pedepsirea-clientilor ) si terminand cu siguranta adultilor intr-o tara al carei teritoriu este disputat de clanuri interlope :
"...„respectiva hartă a infracționalității ( respective harta clanurilor interlope care actioneaza pe teriotoriul Romaniei -s.n.) nu a fost făcută publică, fiind tipul de document clasificat care poate fi discutat doar în CSAT. N-a fost publică atunci, nu este publică nici acum(s.n.) ”
( http://www.evz.ro/interlopi-de-renume-trimisi-dupa-gratii-cu-ajutorul-sri.html)
Intr-o astfel de societate ghidata in principal de instinctul de supravietuire ( https://cursdeguvernare.ro/romania-pe-harta-mentalitatilor-supravietuire-vs-afirmare-si-secular-vs-traditional.html) care credeti ca ar trebui sa fie obiectivele principale ale reformarii societatii si ale activismului civic ?
29. Academia Romana a patronat conferinte de genul ” „Securitatea Naţională în societatea bazată pe cunoaştere, intelligence, cunoaştere strategică şi decizie” ( https://www.juridice.ro/231688/securitatea-nationala-in-societatea-bazata-pe-cunoastere-intelligence-cunoastere-strategica-si-decizie-bucuresti-26-noiembrie-2012.html) , Universitatea din Cluj a organizat masterate in “ Securitate, Intelligence si competitivitate in organizatii “ (http://hiphi.ubbcluj.ro/studii/master/SICO.html) , Universitatea din Bucuresti a organizat masterate in “ Studii de securitate si analiza informatiilor “ ( https://sas.unibuc.ro/studii-de-securitate) si “ Evaluari psihologice pentru permisul de port-arma” (https://web.archive.org/web/20120719104519/http://ionduvac.ro/2012/03/13/fisa-de-inscriere-workshop-17-03-2012/). In acelasi timp , universitatile romanesti sunt la finele clasamentului celui mai cunoscut top mondial (https://romania.europalibera.org/a/c%C3%A2t-de-mult-au-c%C4%83zut-universit%C4%83%C8%9Bile-rom%C3%A2ne%C8%99ti-%C3%AEn-cel-mai-cunoscut-top-mondial/30114782.html).
Cum apreciati aceasta evolutie a mediului universitar si academic si ce impact credeti ca ar putea avea asupra societatii romanesti ?
30. Absenta unui proces mondial al comunismului (https://www.podul.ro/articol/apelul-istoricului-stephane-courtois-pentru-organizarea-unui-proces-nurnberg-al-comunismului-testamentul-lui-bukovski-si-solicitarea-lui-goma-8038.html ; https://nuremberg.vladimirbukovsky.com/), corectitudinea politica si nerecunoasterea radacinilor crestine ale Europei (https://thetrueeurope.eu/a-europe-we-can-believe-in/ ; http://s3-eu-central-1.amazonaws.com/pressone/wp-content/uploads/2016/03/24175425/Discursul-Anei-Blandiana-de-acceptare-a-DHC-UBB-Cluj.pdf) sunt considerate dupa unele opinii vulnerabilitatile unei Europe care isi reneaga radacinile.
Pornind de la cazul concret al Romaniei, se poate aprecia ca identitatea culturala a unei tari si traditiile ei mai pot fi considerate in prezent valori distincte de nationalism si extremism ?
Sergiu Simion
22 decembrie 2019
