Se afișează postările cu eticheta Apatia sociala. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Apatia sociala. Afișați toate postările
joi, 7 septembrie 2017
joi, 2 iunie 2016
Bucurestiul lui Buridan
Dupa mai mult de un sfert de secol de democratie, si chiar daca ar avea cele mai bune intentii posibile , locuitorii Capitalei se afla in aceeasi stare de confuzie a lui Agamemnon Dandanache care nu stie cu cine sa voteze intre aceleasi Marii cu alta palarii , sau mai exact a magarului lui Buridan nestiind ce sa aleaga intre galeata cu apa si cea cu ovaz.
Explicatia este foarte simpla. La noi nu exista onestitate sociala si cu atat mai mult onestitate politica, decalajul dintre declaratii si intentii sau fapte fiind o regula intr-un sistem social si politic bazat pe mecanismul selectiei sociale negative :
"...legislația română nu împiedică persoane acuzate de corupție să candideze pentru posturi publice, așa cum sunt cele peste 3.000 de mandate de primar sau cele peste 8.000 de locuri în consiliile locale, care ”sunt scoase la concurs” pe 5 iunie."
http://cursdeguvernare.ro/politico-cele-sase-fete-ale-politicii-putrede-din-romania.html
In cazul de fata , cei trei candidati la Primaria Bucuresti au fie o problema de prestigiu social , fie de legitimitate morala ( http://sergiusimion.blogspot.ro/2015/09/prestigiul-social-si-legitimitatea.html) , respectiv de adecvare intre declaratii si intentii :
Gabriela Vranceanu Firea
ð Ce incredere pot avea bucurestenii intr-un candidat PSD cu o ruta sociala tipica (https://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriela_Firea ) pentru lipsa de scrupule ?
http://www.evz.ro/vanghelie-dezvaluiri-explozive-despre-intalnirile-lui-dragnea-si-firea-cu-interlopii.html
http://www.romaniatv.net/lovitura-dura-pentru-gabriela-firea-din-partea-fiului-sau-ce-spune-acesta-despre-candidatura-mamei-sale_295666.html#n
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Politica/Gabriela+Firea+sanctionata+cu+avertisment+de+CNCD+pentru+declara
http://www.petitieonline.com/gabriela_vranceanu_firea_merita_ce_e_mai_rau
Catalin Predoiu
ð Ce incredere pot avea bucurestenii intr-un candidat al carui socru face afaceri de milioane de euro cu Primaria Capitalei condusa de reprezentantii opozitiei politice cu care vrea sa lupte ?
Firma de avocatura "Zamfirescu, Racoti & Partners" (Calin-Andrei Zamfirescu este socrul lui Catalin Predoiu) a reactionat miercuri la acuzatiile candidatului USB la Primaria Capitalei privind contractele de "milioane de euro" ale firmei socrului lui Predoiu cu Primaria Capitalei :
"Referitor la valoarea contractului de servicii juridice atribuit de Primaria Municipiului Bucuresti in cadrul acordului cadru incheiat cu 11 societati de avocati, conform art. 35 alin.1) din Legea nr.51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, actele si lucrarile cu caracter profesional ale avocatului reprezinta secret profesional. De asemenea, continutul contractului de asistenta juridica are, potrivit legii, caracter confidential(s.n.)"Sursa : http://revista22.ro/70254104/casa-de-avocati-a-socrului-lui-predoiu-recunoaste-ca-are-contract-cu-primaria-capitalei.html
În anul 2005, a fost creată societatea de avocatură Zamfirescu Racoți Predoiu ("ZRP") prin fuziunea a două cabinete de avocați, Călin - Andrei Zamfirescu și Asociații și Racoți - Predoiu (s.n.). În anii 2007 și 2008, prestigioasele cataloage internaționale Chambers Global și Chambers Europe l-au clasificat pe locul 2 în domeniul Leading Individuals.Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83t%C4%83lin_Predoiu
Nicusor Dan
ð Ce incredere pot avea bucurestenii intr-un candidat al carui sef de campanie apare cu firme in paradisuri fiscale si este un sustinator al Rusiei si al lui Putin ?
http://www.riseproject.ro/nicusor-dan-nu-am-stiut-ca-seful-meu-de-campanie-apare-in-panamapapers/
http://inliniedreapta.net/seful-de-campanie-allui-nicusor-dan-este-pro-rus-face-vizte-repetate-la-moscova/
Pe scurt, starea de confuzie politica si sociala este mult mai mare acum decat in anii `90 cand optiunile politice erau clare si pentru a impiedica accesul la putere al "intrusilor" a fost folosita intens violenta , represiunea si dezinformarea/ manipularea. Acum nu mai este nevoie de violenta si de represiune pentru ca intr-un sfert de secol manipularea si diversiunea si-au atins deja scopul, iar dreptul de a vota liber ( cand orice alegere conduce la acelasi rezultat ) bate restul in cuie legal si "perfect democratic". Cu alte cuvinte, si aici avem perversitatea sistemului in toata splendoarea lui , cetatenii pier pe limba lor chiar si atunci doresc cu tarie sa schimbe actuala starea de lucruri.
vineri, 27 mai 2016
Blocajul mental al autoritatilor sau refuzul realitatii
Cu ceva ani in urma atunci cand inundatiile amenintau un intreg cartier din Galati premierul Emil Boc punea mana pe lopata :
 |
| Foto : Adevarul |
Un simplu muncitor a salvat atunci onoarea Guvernului, Ministerului de Interne si orasului Galati in timp ce functionarii de stat si-au luat in continuare salariile mult mai mari decat al lui :
"Ideea, mai mult decât simplă - adică deschiderea ecluzelor la canalul Dunăre-Marea Neagră - i-a lăsat cu gura căscată pe specialişti, care până atunci întocmeau scenarii privind demolarea unor diguri. Gheorghiu i-a sugerat ideea premierului, în timp ce acesta îi umplea roaba." http://www.adevarul.ro/locale/galati/VIDEO-Vezi-salvat-Sendreni-orasul-Galati_0_295770505.html
Ce se intampla acum ? Mega-scandalul Hexi Pharma scoate la iveală, zi de zi, noi minunăţii care se întâmplă în sistemul sanitar românesc iar autoritatile asista neputincioase la caderea mastilor unor fantome sociale carora nu le poate face nimeni si niciodata nimic. Dupa disparitia bizara a patrononului Hexi Pharma , apare o alta firma cu contracte mai mari decat aceasta cu sediul intr-o locuinta , depozitul intr-un camp si legaturi cu ...SRI ( http://www.evz.ro/firma-care-a-vandut-mai-multi-dezinfectanti-decat-hexi-pharma-ar-avea-legaturi-suspecte-cu-sri.html ) .
In schimb , autoritatile par sa astepte incheierea tuturor investigatiilor jurnalistice , anchetelor penale si aparitia hotararilor tribunalelor pentru a lua primele masuri decizii si masuri administrative care se impun in mod obligatoriu atunci cand este vorba de masuri care se refera la starea de sanatate a populatiei :
"În primul rând este o problemă publică de neîncredere. Aş fi retras, dacă eram premier, spuneam: scoateţi tot ce înseamnă Hexi Pharma. Ordonam imediat import guvernamental pentru dezinfectanţi pentru spital şi făceam un stoc în rezerva de stat şi dădeam spitalelor ce le trebuia, dezinfectanţi de cea mai bună calitate, testaţi, după care importaţi imediat pentru o perioadă de trei luni să acoperim toate nevoile spitalelor care foloseau Hexi Pharma până se lămureşte cu această întreprindere"
Traian Basescu
- // -
Prostia omenească
A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti.
Noi nu suntem de pe când poveştile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile, de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci şi nouă de ocă de fer la un picior şi tot i se părea că-i uşor.
Cică era odată un om însurat, şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de ţâţă, era cam proastă; dar şi soacră-sa nu era tocmai hâtră.
Întru una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, după ce-şi scăldă copilul, îl înfăşă şi-i dete ţâţă, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarnă; apoi îl legănă şi-l dezmerdă, până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu ea puţin pe gânduri ş-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilaşul meu, copilaşul meu!"
Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din mână şi furca din brâu cât colo şi, sărind fără sine, o întrebă cu spaimă:
— Ce ai, draga mamei, ce-ţi este?!
— Mamă, mamă! Copilul meu are să moară!
— Când şi cum?
— Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn?
— Îl văd. Şi?
— De s-a sui mâţa, are să-l trântească drept în capul copilului şi să mi-l omoare!
— Vai de mine şi de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i s-au sfârşit mititelului zilele!
— Mamă, mamă! Copilul meu are să moară!
— Când şi cum?
— Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn?
— Îl văd. Şi?
— De s-a sui mâţa, are să-l trântească drept în capul copilului şi să mi-l omoare!
— Vai de mine şi de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i s-au sfârşit mititelului zilele!
Şi, cu ochii pironiţi în drobul de sare de pe horn şi cu mânile încleştate, de parcă le legase cineva, începură a-l boci amândouă, ca nişte smintite, de clocotea casa. Pe când se sluţeau ele, cum vă spun, numai iaca şi tatăl copilului intră pe uşă, flămând şi năcăjit ca vai de el.
— Ce este ? Ce v-au găsit, nebunelor?
Atunci ele, viindu-şi puţin în sine, începură a-şi şterge lacrămile şi a-i povesti cu mare jale despre întâmplarea neîntâmplată.
Omul, după ce le ascultă, zise cu mirare:
Omul, după ce le ascultă, zise cu mirare:
— Bre! mulţi proşti am văzut eu în viaţa mea, dar ca voi n-am mai văzut. Mă... duc în lumea toată! Şi de-oiu găsi mai proşti decât voi, m-oiu mai întoarce acasă, iar de nu, ba.
Aşa zicând, oftă din greu, ieşi din casă, fără să-şi ieie ziua bună, şi plecă supărat şi amărât ca vai de om!
Şi mergând el bezmetic, fără să ştie unde se duce, după o bucată de vreme, oprindu-se într-un loc, i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ţinea puţin un oboroc deşert cu gura spre soare, apoi răpede-l înşfăca şi intra cu dânsul într-un bordeiu; pe urmă iar ieşea, îl punea iar cu gura la soare, şi tot aşa făcea... Drumeţul nostru, nedumerit, zise:
Şi mergând el bezmetic, fără să ştie unde se duce, după o bucată de vreme, oprindu-se într-un loc, i se întâmplă iar să vadă ceva ce nu mai văzuse: un om ţinea puţin un oboroc deşert cu gura spre soare, apoi răpede-l înşfăca şi intra cu dânsul într-un bordeiu; pe urmă iar ieşea, îl punea iar cu gura la soare, şi tot aşa făcea... Drumeţul nostru, nedumerit, zise:
— Bună ziua, om bun!
— Mulţămesc dumitale, prietene!
— Da' ce faci aici?
— Ia, mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordeiu, ca să am lumină, şi nici că-l pot...
— Bre, ce trudă! zise drumeţul. N-ai vrun topor la îndămână?
— Ba am.
— Ie-l de coadă, sparge ici, şi soarele va intra singur înlăuntru.
Îndată făcu aşa, şi lumina soarelui întră în bordeiu.
— Mare minune, om bun, zise gazda. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi, eram să îmbătrânesc cărând soarele cu oborocul.
"Încă un tont", zise drumeţul în sine şi plecă.
— Mulţămesc dumitale, prietene!
— Da' ce faci aici?
— Ia, mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordeiu, ca să am lumină, şi nici că-l pot...
— Bre, ce trudă! zise drumeţul. N-ai vrun topor la îndămână?
— Ba am.
— Ie-l de coadă, sparge ici, şi soarele va intra singur înlăuntru.
Îndată făcu aşa, şi lumina soarelui întră în bordeiu.
— Mare minune, om bun, zise gazda. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi, eram să îmbătrânesc cărând soarele cu oborocul.
"Încă un tont", zise drumeţul în sine şi plecă.
Şi mergând el tot înainte, peste câtva timp ajunse într-un sat şi, din întâmplare, se opri la casa unui om. Omul de gazdă, fiind rotar, îşi lucrase un car şi-l înjghebase, în casă, în toată întregimea lui; ş-acum, voind să-l scoată afară, trăgea de proţap cu toată puterea, dar carul nu ieşea. Ştiţi pentru ce? Aşa: uşile era mai strâmte decât carul. Rotarul voia acum să taie uşorii, spre a scoate carul. Noroc însă că drumeţul l-a învăţat să-l desfacă în toate părţile lui, să le scoată pe rând afară ş-apoi iarăşi să-l înjghebe la loc.— Foarte mulţămesc, om bun, zise gazda; bine m-ai învăţat! Ia uită-te dumneta! Era să dărâm bunătate de casă din pricina carului...
De aici, drumeţul nostru, mai numărând un nătărău, merse tot înainte, până ce ajunse iară la o casă. Acolo, ce să vadă! Un om, cu-n ţăpoiu în mână, voia să arunce nişte nuci din tindă în pod.
"Din ce în ce dau peste dobitoci", zise drumeţul în sine.
"Din ce în ce dau peste dobitoci", zise drumeţul în sine.
— Da' ce te frămânţi aşa, om bun?
— Ia, vreu să zvârl nişte nuci în pod, şi ţăpoiul ista, bată-l scârba să-l bată, nu-i nici de-o treabă...
— Că degeaba te trudeşti, nene! Poţi să-l blastămi cât l-ei blăstăma, habar n-are ţăpoiul de scârbă. Ai un oboroc?
— Da' cum să n-am?!
— Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr şi suie-le frumuşel în pod; ţăpoiul e pentru paie şi fân, iar nu pentru nuci.
Omul ascultă, şi treaba se făcu îndată.
Drumeţul nu zăbovi nici aici mult, ci plecă, mai numărând şi alt neghiob.
— Ia, vreu să zvârl nişte nuci în pod, şi ţăpoiul ista, bată-l scârba să-l bată, nu-i nici de-o treabă...
— Că degeaba te trudeşti, nene! Poţi să-l blastămi cât l-ei blăstăma, habar n-are ţăpoiul de scârbă. Ai un oboroc?
— Da' cum să n-am?!
— Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr şi suie-le frumuşel în pod; ţăpoiul e pentru paie şi fân, iar nu pentru nuci.
Omul ascultă, şi treaba se făcu îndată.
Drumeţul nu zăbovi nici aici mult, ci plecă, mai numărând şi alt neghiob.
Apoi, de aici merse mai departe, până ce ajunsese ca să mai vadă aiurea şi altă năzbâtie. Un om legase o vacă cu funia de gât şi, suindu-se pe-o şură, unde avea aruncat oleacă de fân, trăgea din răsputeri de funie, să urce vaca pe şură. Vaca răgea cumplit, şi el nu mai putea de ostenit...
— Mă omule! zise drumeţul, făcându-şi cruce; dar ce vrei să faci?— Ce să fac, mă-ntrebi? Da' nu vezi?
— Ba văd, numai nu pricep.
— Ia, hăramul ista e hâmisit de foame şi nu vrč nici în ruptul capului să vie după mine sus, pe iastă şură, să mănânce fân...
— Stai puţin, creştine, că spânzuri vaca! Ič fânul şi-l dă jos la vacă!
— Da' nu s-a irosi?...
— Nu fi scump la tărâţe şi ieftin la făină.
Atunci omul ascultă şi vaca scăpă cu viaţă.
— Bine m-ai învăţat, om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cât pe ce să-mi gâtui vaca!
Aşa, drumeţul nostru, mirându-se şi de această mare prostie, zise în sine: "Mâţa tot s-ar fi putut întâmpla să deie drobul de sare jos de pe horn; dar să cari soarele în casă cu oborocul, să arunci nucile în pod cu ţăpoiul şi să tragi vaca pe şură, la fân, n-am mai gândit!"
Apoi drumeţul se întoarse acasă şi petrecu lângă ai săi, pe cari-i socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa.
Ş-am încălecat pe-o şa, ş-am spus povestea aşa.
Ş-am încălecat pe-o roată, ş-am spus-o toată.
Ş-am încălecat pe-o căpşună, şi v-am spus, oameni buni, o mare minciună!!
Ş-am încălecat pe-o roată, ş-am spus-o toată.
Ş-am încălecat pe-o căpşună, şi v-am spus, oameni buni, o mare minciună!!
Povestire publicată prima dată în Învăţătorul copiilor...ed. III, Iaşi, 1874. Textul de faţă a fost reprodus după volumul Ion Creangă, Poveşti şi povestiri, Editura "Minerva", Bucureşti, 1987
marți, 21 octombrie 2014
Societatea amnezica
Singura soluție pe care o întrevăd este un protest puternic al societății civile. Automat, îți vine însă în minte întrebarea: care societate civilă? Colonelul Dogaru?
Mircea Marian
http://www.evz.ro/editorialul-evz-legea-amnistiei-va-fi-adoptata-este-doar-o-chestiune-de-timp.html
Dupa 25 de ani de democratie, un caz tragic demonstreaza ca justitia , statul si societatea in ansamblu , inca nu s-au despartit cu adevarat de trecutul lor ceea ce inseamna ca de fapt admit, consimt sau ignora crima :
Fiul disidentului Gheorghe Ursu intra in GREVA FOAMEI. Ucigasii au ramas nepedespsiti. Sustineti Apelul adresat Primului- Ministru. SEMNATI AICI
marți, 26 august 2014
Remember. Regionalizarea 2012
In urma cu aproximativ 2 ani la Timisoara a fost organizata o audiere publica pe tema regionalizarii , audiere prezidata de catre ambasadorul Olandei si prezentata pe larg de catre platforma Curs de guvernare.ro.
Acum putem evalua in mod intuitiv impactul social al acestei initiative de tip european. Mai jos sunt prezentate si comentarii publicate atunci de catre platforma Curs de guvernare.ro.
Academia de Advocacy organizează la Timișoara, în data de 23 noiembrie 2012, audierea publică cu tema ”Regionalizarea României – De ce?”.
Acum putem evalua in mod intuitiv impactul social al acestei initiative de tip european. Mai jos sunt prezentate si comentarii publicate atunci de catre platforma Curs de guvernare.ro.
Regionalizarea: Audiere publică prezidată de ambasadorul Olandei. Experții sunt invitați să-ți trimită opiniile
De Mihai Pavelescu | 18.11.2012 .
Academia de Advocacy organizează la Timișoara, în data de 23 noiembrie 2012, audierea publică cu tema ”Regionalizarea României – De ce?”.
Potrivit organizatorilor, actualitatea acestei audieri derivă din faptul că experiențele UE au demonstrat că delegarea puterii de decizie la un nivel mezo (între nivelul național și cel județean/local) poate da șansa valorificării reale a unui potențial latent de dezvoltare, întrucât decizia este suficient de aproape pentru a orienta strategiile și resursele către nevoile reale, specifice, și în același timp suficient ,,ridicată” pentru a crea cadrul unor decizii corelate teritorial, cu o mai largă viziune și perspectivă în viitor. UE susține și promovează regionalizarea statelor membre, fiind dispusă să canalizeze fondurile europene pe acest nivel, tocmai din convingerea că ele vor fi mult mai eficient alocate pe nevoi și mult mai rentabil utilizate. Din păcate, nivelul de decizie superior (naționalul) și cel inferior (județeanul) văd regionalizarea ca pe un pericol de pierdere a puterii certe actuale.
Implicarea societății civile, experților și a celor interesați de această problemă, în audierea publică ”Regionalizarea Romaniei – De ce?”, nu presupune neapărat prezența fizică la Timișoara. Regula cheie a procedurii este transmiterea mai întâi a opiniei scrise, pe site-ul advocacy.ro, după care, opțional, autorii opiniilor au oportunitatea susținerii publice a opiniei în cadrul evenimentului.
Audierea publică are și o Comisie de Experti, care va sintetiza toate opiniile scrise și verbale colectate, membrii acesteia fiind:
- Matthijs van Bonzel, ambasadorul Olandei;
- Juan Castro, Agenția de Dezvoltare Regionala a Tarii Bascilor, Spania;
- Dorel Șandor, consultant independent;
- Serban Țigănas, președinte Ordinul Arhitecților din România;
- Simona Fiț, consultant Academia de Advocacy.
Nu va fi o dezbatere politică, spun organizatorii, chiar dacă vor fi invitați să se exprime inclusiv politicieni.
4 comentarii
luni, 10 februarie 2014
" Virtual cage " sau mass-media romaneasca in actiune
" Ziarul este imaginea lumii "
Paul Miclau - Semiotica lingvistica, 1977
Dupa unele cercetari, mintea omeneasca nu poate prelucra simultan mai mult de 7 elemente ( plus sau minus doua in anumite cazuri ) . Daca ne uitam la imaginile de mai jos , vedem ca in toate aceste cazuri telespectatorul si/sau cititorul roman este adus la limita capacitatii sale de prelucrare a informatiei vizuale si auditive ( in cazul B1TV telespectatorul este fortat sa urmareasca chiar 3 transmisii simultan !).
Mai mult decat atat, exista televizuni care de dimineata si pana seara transmit un flux continuu de talk-show-uri care de fapt au rolul de a deforma perceptia clara a faptului social. Aceste talk-show-uri pur si simplu " transforma mintea oamenilor in faina "( Gabriel Liiceanu ).
Nici un om normal nu poate rezista fara consecinte unui asemenea bombardament zilnic daca nu isi ia masuri de precautie. Solutia logica gasita de instinctul de conservare inca sanatos al romanului este evadarea din aceasta cusca virtuala si aici gasim inca una din explicatiile posibile ale apatiei sociale si dezinteresului manifestat de cetateni pentru viata politica si sociala.
Sa ne delectam acum cu exersarea spiritului nostru critic pe cele cateva exemple de mai jos ( si nu sunt dintre cele mai toxice ! ) :
Cu ce ramane in minte un telespectator care priveste harmalaia de mai sus in timp ce doi vorbesc cu al treilea , altii se misca intre ei , iar telespectatorul mai citeste inca 3 stiri simultan ?!
***
Sau de aici ?!
** *
** *
In acest caz, mai gasiti aici usor Deutsche Welle & intelectualii, respectiv ceva despre ei si menirea lor printre tigai, lenjerie Bbc, ondulatoare de par , inimi , si o tanara cu gura deschisa ?!
** *
In sfarsit, prin hazardul reclamelor, interesanta prezentare printre martisoare a unui dosar penal al unui fost ministru cercetat pentru ca cerea "taxa de protectie" VIP-urilor....
Pentru o schimbarea completa a perspectivei de abordare, comparati catastrofele sociale, crimele, urletele, scandalul, harmalaia generala, salata boef, ghiveciul si varza de mai sus, cu o perceptie ceva mai calma si cu o alta reprezentare a societatii si respectiv a lumii :
 |
| http://www.boston.com/globe/acrobat/today.pdf |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
19.11.2012, 12:14 PM
Aceasta transparenta asimetrica explica probabil de ce in societatea noastra functioneaza un fel de lege a conservarii si compensarii informatiei. Cititorul obisnuit si neinitiat in subtilitatile analizelor politice si sociale si ale promotorilor acestora, se afla intr-o vesnica dilema de tip Buridan . El trebuie sa aleaga mereu intre parcimonia informatiilor furnizate oficial si deficitul de informatie existent intr-un caz concret in care nu poate gasi pe Internet nici macar un CV de exemplu, si supracompensarea prin exces de informatie redundata pe care o poate gasi in alte zone ale spatiului virtual ( http://badeadan.blogspot.ro/2009/05/agentu-victoria-vii-sandor-omul-din.html ). Dar dupa mai mult de 20 de ani , dreptul la libera optiune si la formarea propriei opinii au devenit totusi certitudini .
19.11.2012, 8:46 PM
20.11.2012, 3:24 PM
20.11.2012, 4:29 PM