Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Catherine Durandin , Dennis Deletant , Tom Gallagher, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois , Katherine Verdery,, Steven van Groningen, Leslie Hawke

miercuri, 31 august 2011

Anomia generala versus deriva totala


In numai cateva randuri o persoana lucida reuseste sa sintetizeze ceea ce toti liderii de opinie , ziaristii si titratii din atatea domenii nu reusesc sa spuna in mod oficial , de peste 20 de ani. Din pacate pentru noi , dar din fericire pentru ea , poate face acest lucru dar din strainatate acolo unde n-o pot atinge nici eventualele contestari ale " expertilor in toate " de aici , nici eventualele insulte ale oamenilor " de bine" sau "de stat " :


Este incredibil cum s-a decredibilizat presa in Romania, in special televiziunile. Si asta….datorita incompetentei, prostiei si unei schizofrenii sociale care s-a intins ca placinta peste societatea romaneasca.

Privind in urma cu aproape 22 de ani, adica la momentul Dec 1989, e de-a dreptul halucinant ce s-a intamplat. Atunci, in 1989, presa libera era pe buzele tuturor. Setea de ziare, de televiziuni, de stiri, de dezbateri era atat de mare….incat nimic nu parea sa o stinga.
Iata ca in doar 22 de ani….acest vis a devenit un cosmar. Presa s-a transformat, in buna parte, din a 4-a putere in stat….in a 4-a minciuna in stat!

Pana la urma…trebuie sa acceptam ca acest derapaj incredibil se datoreaza anomiei generale in care balteste Romania si care pare ca nu are leac.
Debusolarea totala a societatii romanesti e tratata, absolut inexplicabil, cu un cric care depaseste orice forma de grotesc…

Ma felicit ca am reusit sa emigrez…Efectiv ma felicit! Nu imi e deloc moale in tara de adoptie, insa nu se compara cu viata pe care am dus-o in Romania. Atmosfera este infinit mai respirabila…Desi si aici traiesc oameni, nu extraterestri, uneori am impresia ca cele 2 tari fac parte din 2 lumi care nu au nici cea mai mica legatura una cu cealalta…

Traiesc modest, dar NORMAL intr- o tara cat de cat functionala….venind dintr-una in deriva totala cum e Romania…
In limita timpului disponibil, urmaresc aproape terifiat involutiile presei si societatii romanesti in general….si nu-mi vine sa cred! Ma intreb….pana unde va merge acest delir?

Totusi, pana unde?


Pareristul
31/08/2011 la 2:06

Sursa : http://www.contributors.ro/media-tech/nimic-despre-nunta-lui-borcea/



joi, 18 august 2011

Suprastimularea sexuala prin mass-media


Cine seamana furtuna *)


Domnul Bejan era bun sa fie doctor. Nu pentru cunostinte de anatomie, ci pentru ca, la fel ca doctorul modern, dumnealui vrea sa trateze efectele bolii, nu cauza. Ce a fost mai intai, domnule Bejan, oul sau gaina? Hai sa va spun eu, ca in cazul de fata e foarte clar. Aduceti-va aminte de prima noapte de revolutie. Proaspatul domn (fost tovaras) Sergiu Nicolaescu introduce pe post un film cu o gramada de fetite frumoase dansind aproape goale pe scena (cabaret). O multime de romani suna la televiziune sa opreasca magaria (Nimeni nu voia sa vada femei despuiate cind tara ardea). Regizorul isi cere scuze, dezgustat. Explicatia sa: A vrut sa mai descreteasca si el putin fruntile romanilor. Nu venise inca timpul femeilor frumoase, care sa se dezbrace lasciv in direct. Asa ca la inceput a fost oul (si nu boul, asta a aparut in ultimii 20 de ani). Mai intai au aparut emisiunile indobitocitoare si pe urma au aparut si dobitocii. Mai interesant e care sunt motivele pentru care televiziunile arunca pe net asemenea emisiuni. Majoritatea romanilor nu au banii necesari sa-si petreaca 4 nopti pe luna la teatru, 3 la opera si 6 la Ateneu. Vrand ne-vrand, romanul accepta mizeria de la TV, iar canalele stiu adevarul si lucreaza in consecinta. La ce serveste indobitocirea asta generala? E mai usor sa accepti mizeria din politica cu ochii la niste sini frumosi, chiar daca in capul de deasupra sanilor e bezna totala. Emisiunile de acest gen prostesc populatia. Parintii care cu douazeci de ani in urma au cerut oprirea filmului lui Nicolaescu se uita ingroziti cum copiii lor cad prada acestor trucuri ieftine dar eficiente. Copiii, viitorii oameni maturi ai societatii, viitorii votanti sunt destinatia acestor emisiuni, a toplessului de pe plaja. Un prost e mai usor de controlat decit un om destept. Un om fara familie e mai usor de manipulat, de mutat dintr-un loc in altul, unde e nevoie de forta de munca. Telul acestor televiziuni e omul fara creier si distrugerea familiei. Le vinzi mai usor un politician vandut, nimeni nu se va mai intreba in viitor daca Antonescu a chiulit ca parlamentar, sau daca a ramas repetent in scoala. Pentru ca si ei vor fi tot repetenti. Dovada? Bacalaureatul din acest an. Intrebati orice absolvent de liceu din acest an care nu a luat bacalaureatul ce crede despre semnificatia repetentiei lui Antonescu si va veti lamuri. Se pare ca televiziunile reusesc sa construiasca ceea ce au dorit comunistii: omul de tip nou. Multi se iau de taranii care sunt prostiti cu un mic si o bere? Care voteaza cum le spune primarul? Uitati-va la noua generatie care vine din urma. Chestia cu cel care seamana vant si care va culege furtuna.

Gheorghe Popescu


Sursa : http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/topless-ul-si-bunul-gust-al-romanilor-intoxicati-de-televiziuni-234487.html

https://web.archive.org/web/20110917063012/https://romanialibera.ro/opinii/editorial/topless-ul-si-bunul-gust-al-romanilor-intoxicati-de-televiziuni-234487.html



Note

*) Acest excelent comentariu anonim ( nu se poate sti daca Gheorghe Popescu este numele real ) este o replica acida la articolul tendentios aparut in ziarul Romania Libera :


Gabriel Bejan - Topless-ul si bunul gust al romanilor "intoxicati" de televiziuni


Comentariile cititorilor la acest articol sunt mai mult decat elocvente ( in final am citat integral comentariul 30  deoarece face o comparatie intre evolutia societatii romanesti  supusa unei strategii tacite de decivilizare si dezumanizare si "decadenta" societate americana ) :





marți, 9 august 2011

Ciclul istoric si timpul individual

Culturile libere obtin ceea ce celebreaza

Dean Kamen

Dupa lectia amara si toxica a celor 20 de ani care au trecut deja , oricine poate constata acum ca cel putin trei generatii de romani au pierdut „ pariul cu istoria ” ca sa parafrazam unul dintre cei mai cinici si longevivi politicieni romani . In lipsa unei utopice si imposibile solidaritati de grup , comunitare, si a solidaritatii sociale ( nu mai conteaza aici cauzele acestei situatii ), nici o initiativa individuala nu mai poate schimba cursul istoriei.

Sa analizam in graficul de mai jos raportul dintre timpul istoric si individual pentru o perioada de aproximativ 100 de ani luand ca punct de referinta anul 1989 , an crucial pentru Romania si pentru Europa de Est. Daca vom considera cei 20 de ani drept un interval standard, atunci o reprezentarea intuitiva a ciclului istoric ar putea fi cea de mai jos :





Prin conventie , consideram ciclul istoric format din patru perioade ( I-IV ) , fiecare cu costurile economice , sociale si psihologice asociate :


I - ( 1989 - 2009 ) - Deconstructia sociala ( "Sfarsitul iluziilor ").


II - ( 2009 - 2029 ) - Decontul social ( " Depresia sociala " )


III - ( 2029 - 2049 ) - Reconstructia sociala ( " Agregarea sociala " )


IV - ( 2049 - 2069 ) - Dezvoltarea sociala ( " Solidaritatea sociala " )


Primele doua ( "Sfarsitul iluziilor " si " Depresia sociala ") sunt un cost social platit pentru mentalitatile asociate epocii anterioare si mentinute in viata artificial prin controlul social indirect exercitat prin mass-media . 

Abia in ultimele doua perioade ( " Agregarea sociala " si " Solidaritatea sociala " ) se va putea vorbi cu adevarat de aparitia si invatarea sociala , si la scara larga , a unor noi comportamente si mentalitati individuale, de grup si sociale - comunicarea deschisa, colaborarea, spiritul de echipa, respectul spatiului personal, solidaritatea umana si sociala, etc. 

 Sa caracterizam succint aceste etape :


I . Este cea mai traumatizanta perioada din istoria moderna a Romaniei definita de un fost presedinte drept „ terorism de stat ” . Prin reprimarea brutala a coeziunii sociale si a oricaror tendinte de agregare sociala , societatea a regresat dramatic intr-un stadiu primitiv fiind tranformata integral dintr-un „ acvariu ” intr-o „ ciorba de peste ”. Anihilarea memoriei sociale, stimularea si intretinerea suspiciunii si neincrederii, conflictul stat-cetateni , haosul social asociat, au atins cote patologice provocand prabusirea totala a sistemului de valori democratice si generand selectia sociala negativa .


II . Aceasta etapa este un recul social asociat perioadei de deconstructie sociala anterioara , fiind caracterizata prin tendinte sociale de tip cetrifug , confuzia valorilor si dezagregari sociale majore. Destructurarea sistemului de valori si cultivarea intensa a selectiei sociale negative din etapa anterioara au condus acum la o dezinhibitie sociala majora definita prin :


- eludarea responsabilitatii politice si sociale , disparitia granitelor si categoriilor sociale , inversarea scalei de valori si a polaritatii morale ( „ crime fara criminali ”, „ coruptie fara corupti ”,etc.)

- pierderea credibilitatii institutiilor statului, a partidelor politice si a reprezentantilor societatii civile ( „ falimentul moral ” , teza „ infiltrarii”, etc. )

- hiperinflatia si demonetizarea competentelor intelectuale, profesionale si sociale ( „ 30.000 de diplome universitare false ...” ; "25000 de doctorate în ultimii zece ani si secretizarea lor de catre Ministerul Invatmantului si secretizarea ordinelor de ministru prin care miile de candidaţi devin anual profesori şi doctori universitari " ; " 30.000 de angajati pe pile in Ministerul de Interne " etc. )

- cresterea majora a agresivitatii sociale in detrimentul drepturilor si sigurantei cetatenilor ( „ dominatia clanurilor interlope si mafiote ”, etc. )

- cultivarea sociala intensa a vulgaritatii, obscenitatii si pornografiei ( „revolutia sexuala” )

- pierderea sperantei sociale si destructurarea ultimelor redute ale coeziunii sociale prin aparitia abandonului social si a reactiilor sociale de tip catastrofic ( „ ultimul stinge lumina ” ; " scapa cine poate ", etc. ).


III. Aceasta este etapa de inceput a unui nou ciclu social consecutiv „ atingerii prapastiei ” din etapa anterioara si prima caracterizata prin manifestarea tendintelor de agregare sociala si de tip centripet. Societatea si membrii ei reinvata sa traiasca impreuna, apar primele initiative civice transparente si oneste cu real succes social care devin centre de referinta pentru memoria sociala .


IV . Etapa finala este cea a dezvoltarii si solidaritatii sociale . Desi acum exista in mod real in statele nordice ale Europei , pentru stadiul actual al societatii romanesti ea este una de tip SF.  Sa analizam acum predarea stafetei intre generatiile post-comuniste :


(1) Aceasta este generatia 0 , lipsita de memorie sociala, a celor cei nascuti in anul Revolutiei , respectiv cei care acum au 20 de ani. A crescut in cea mai traumatizanta perioada din istoriei Romaniei , plateste integral costurile asociate schimbarii sociale specifice urmatoarei perioade ( II ) si este cea mai vulnerabila la depresie sociala si pierderea sperantei .


(2) Este generatia celor care aveau 20 de ani in 1989 , isi traiesc maturitatea acum , dar parasesc incet ringul, si peste inca 20 de ani ( care au inceput deja...) vor predea complet stafeta. Este generatia sacrificata la Revolutie si viitorul ucis al Romaniei , fiind singura care ar fi putut aduce cu adevarat schimbarea , de aceea a fost vanata cumplit la mineriade si fortata sa se imprastiatie in cele patru zari ale lumii .


(3) Este generatia celor care aveau 40 de ani in 1989 , au 60 de ani acum si predau deja stafeta. Probabilitatea ca aceasta generatie sa produca o schimbare sociala este minima.

(4) Aceasta generatie nascuta in 2009 si cu riscul asociat formarii intr-o perioada de depresie sociala, isi va trai maturitatea intr-o epoca de efervescenta sociala , va prinde germenii schimbarii sociale reale si poate si primele semne ale dezvoltarii societatii romanesti.

(5) In sfarsit, daca romanii vor mai avea un viitor comun , generatia care se va naste peste inca 20 de ani de acum incolo , va beneficia cu adevarat in copilarie , adolescenta si la maturitate de sacrificiile generatiilor anterioare , le va implini sperantele si poate visul imposibil al lui Mihai Eminescu, daca si acesta va mai ramane pana atunci o valoare nationala si daca vom mai exista ca natiune.



Concluzii

Generatiile ( 1) , ( 2 ) , si ( 3) pot spune adio istoriei in sensul ca nu vor putea beneficia de schimbarea sociala . Exceptie poate face numai ( 1) care in cel mai bun caz ar putea sa prinda inceputul acesteia . Pozitionarea generatiilor pe aceasta grila demonstreaza ca solidaritatea umana ( sociala, comunitara, de grup ) este veriga lipsa a societatii romanesti care deocamdata face absolut imposibila realizarea unor proiecte sociale pe termen lung ( minimum 25 de ani de exemplu ) . De aceea, singura strategie valida pentru construirea viitor colectiv este implicarea individuala a cetatenilor in proiecte sociale dar pentru stadiul in care ne aflam acum ca societate , aceasta implicare constituie deocamdata o utopie si o contradictie in termeni ( " Nu ma intereseaza " ; " Nu este problema mea ", etc. ) . Pe de alta parte, pozitionarea individuala pe aceasta grila ne arata ca un scenariu de viata individual si realist nu poate fi desprins de scenariul social care , din nefericire, este unul pesimist si in care zarurile au fost deja aruncate . Ca atare, generatiile prezentului au pierdut pariul cu istoria si numai o minune sociala mai poate reseta aruncarea zarurilor . In sfarsit, fara o reactivare completa a memoriei sociale boicotata si distrusa sistematic , si fara o schimbare reala a institutiilor romanesti , orice schimbare sociala democratica in Romania va ramane numai in plan virtual si nu va deveni niciodata realitate. Poate de aceea, romanii adevarati refac mereu , si fara sa vrea, povestea Evreului ratacitor. Ei dau adevarata masura a valorii lor, si sunt recunoscuti si respectati ca atare pe alte meleaguri , dar extrem de rar sau deloc in propria lor tara. E si aici o mână a destinului, nu ?!


Publicat in : Asymetria, Paris 
                    Universul Romanesc.com

Clay Shirky: Cum surplusul cognitiv va schimba lumea

Clay Shirky privește la surplusul cognitiv -- munca online, partajată pe care o facem cu cicli liberi ai creierului nostru. În timp ce suntem ocupați să edităm Wikipedia, să postăm pe Ushahidi (și da, să facem pisicuțe amuzante), construim o lume mai bună, mai cooperativă.




Sursa : http://www.ted.com/talks/lang/rum/clay_shirky_how_cognitive_surplus_will_change_the_world.html

Translated into Romanian by Laszlo Kereszturi
Reviewed by Antoniu Gugu

vineri, 5 august 2011

Sa pasim in Schengen cu acest domn



Alexandru Noaptes
Un portret


Foto : Adevarul

Sursa : http://www.adevarul.ro/actualitate/Orgiile_financiare_ale_lui_Noaptes-fostul_sef_de_la_CFR_0_529747559.html



Si o excelenta caracterizare de tip Honore Daumier, din Romania Libera :


" Sa pasim in Schengen cu acest domn

El constituie quintesenta - daca nu a neamului nostru - cel putin a elitei noastre politice, manageriale, sociale, etc. Fizionomia tipica: tuciuriu, falcos, privire bovina... Dar dincolo de aparente, exista o minte agera, un spirit intreprinzator, capabil sa evalueze rapid mediul in care isi duce existenta si sa identifice metodele de properitate - pentru el bineinteles. In jurul lui vede o multime de blegi, care tanjesc si ei sa traga un tun, dar nu stiu cum. Si intelege perfect ca astia nu o sa-l ia la intrebari ce si cum. Sigur ca da, pe ici pe colo cate un amarat onest, scarbit de tot ce vede, multumit sa isi duca existenta de pe azi pe maine. Nici din partea astora nu poate fi nici o reactie. Asa ca minunatul exemplar se apuca cu spor de treaba si in 3 ani agoniseste cam cat in 20 - ca in basmele ascultate in copilarie : si crescu voinicel intr-un an cat in 10. Numai ca in basme asa ceva se intampla cu aia buni. E o lume intoarsa pe dos : intr-un colt sunt macelariti zeci de copii cu suflete curate, iar nitel mai departe sobolanii umanoizi sunt bine merci (s.n.). "

Jenica Labirint


Sursa : http://www.romanialibera.ro/actualitate/justitie/ani-cere-confiscarea-a-3-milioane-de-euro-din-averea-fostului-director-cfr-calatori-233242.html

Clasa de mijloc

Imi vine sa rad cand aud de clasa de mijloc. Incerc de 3 ani sa ma ridic cu firma mea si nu reusesc. Ma simt muls si hartuit de stat, incepand de la taxele si impozitele mari pana la amenzile pe motive inventate si spagile pe care sunt fortat sa le dau. Jumatate din ce reusesc sa incasez se duce la stat (tva, darile salarii, impozit profit, taxe locale, etc.). Cred ca voi renunta deoarece nu fac fata stresului. In Romania sa ai o afacere e mai rau ca pe front.


Mihai
1.7.2011, 12:31 pm


Sursa : http://cursdeguvernare.ro/criza-si-populismul-au-crescut-inegalitatea-sociala-prin-distrugerea-clasei-mijlocii-coeficientul-gini-plaseaza-romania-la-marginea-europei.html

miercuri, 3 august 2011

Aventura ca istorie si istoria ca aventura


Un articol despre Bartolomeu Anania aparut pe Contributors.ro *), ignora multe din datele publice existente despre acest personaj controversat. Am trimis un comentariu pe care il reproduc aici :


Articol ambiguu, foarte abil scris dar prin derogare evidenta de la normele deontologice ale obiectivitatii , impartialitatii sau neutralitatii. Ce inseamna pentru un articol obiectiv , sau pentru istorie, sociologie, psihologie ,etc. “a trai periculos “ ?! Pe de o parte , stim foarte bine ca spiritul de aventura al mercenarului , “romantismul” legionar sau securist ,etc. nu prea au legatura nici cu stiinta , nici cu “ chestiunile spirituale si teologice” invocate la inceputul articolului. Pe de alta parte, autorul isi aloca inca de la inceput o marja de protectie pentru orice afirmatie ulterioara :

Numai că – la acest moment – despre Bartolomeu Valeriu Anania nu se prea poate spune întregul „adevăr“. Nici perspectiva celor care îl preamăresc, nici cea a detractorilor nu poate fi împărtăşită.

In aceeasi cheie sunt decodate unele fapte ( respectiv un fost detinut politic in Romania ajunge …misionar ortodox in America ! ) care devin brusc „ afirmatii neverosimile” :

Anumite afirmaţii care privesc perioada de după 1965, referitoare la cariera în slujba Episcopiei Misionare din America, ca director al Cancelariei şi redactor la Credinţa, par să intre în zona neverosimilului, şi deocamdată nu pot fi verificate sau contrazise cu documente.

Apogeul tehnicii eludarii este atins exact atunci cand sunt discutate cele mai sensibile teme si intra in scena “criticii si detractorii “ lui Barolomeu Anania dar tocmai aici si in mod cu totul intamplator, autorul paraseste ringul din motive de “ rigoare profesioanala “ :

Valeriu Anania descrie şi trecerea sa prin reeducarea de la Aiud, căreia însă îi dă o cu totul altă semnificaţie decât cea oferită de criticii şi detractorii săi. Istoricul se află în acest punct în situaţia dificilă de a evalua credibilitatea fiecărei surse. “.

Punct ochit. Nici o evocare obiectiva si nici un portret credibil nu pot fi facute citand constant numai “jumatatea plina a paharului “ adica numai una din parti. O minima documentare pe Internet ar fi adus in discutie si alte puncte de vedere , respectiv argumentele lor care pot fi greu contestate. Un altfel de portret al aceluiasi Bartolomeu Anania este facut intr-o alta publicatie de catre Mirela Corlăţan , dar aceasta sursa bine documentata nu este citata in articol - http://www.evz.ro/detalii/stiri/mitropolitul-bartolomeu-anania-nume-de-cod-apostol-882223.html

In sfarsit, autorul articolului a avut la dispozitie ( si are inca ) cea mai comuna sursa de informare si anume jurnalele de actualitati. Pe unul din posturile noastre TV ar fi putut urmari cu cativa ani in urma o scena antologica , definitorie pentru blandetea crestina si portretul unui fost monah . Pasnicul traducator al Bibliei, ne arata in direct cum se stropseste urat de tot ( unii ar zice ca injura printre dinti …) la ziaristii care “ indraznisera” sa-l intrebe daca a colaborat sau nu cu Securitatea . Bineinteles ca apelativul “ bestia de la Aiud “ poate fi considerat doar o invectiva a detractorilor contra lui Bartolomeu Anania, dar comportamentul filmat al celui care s-a îngrijit poate cel mai mult să rămână într-o veşnicie demnă de respect ” , ramane pentru eternitate.


*) Cristian Vasile – Bartolomeu Anania sau a trai periculos

( http://www.contributors.ro/sinteze/bartolomeu-valeriu-anania-sau-a-trai-periculos/ )


http://www.contributors.ro/sinteze/bartolomeu-valeriu-anania-sau-a-trai-periculos/#comment-31499

marți, 2 august 2011

Luni de fiere

Pascal Bruckner , considerat " unul dintre cei mai activi si mai influenti intelectuali francezi din generatia sa " a discutat in redactia Contibutors.ro cu cititorii romani :

http://www.contributors.ro/cultura/pascal-bruckner-discuta-cu-cititorii-depre-cartile-sale-si-despre-soarta-unei-europe-la-rascruce/

Intr-o prima instanta, temele sale predilecte sunt : perspectiva unei Europe despre care spunea ca vrea „sa se retraga din istorie”, multiculturalismul, ideea de fericire, vina si tirania ei in societatea occidentala, noile relatii amoroase si iubirea. In realitate , si dupa propria declaratie , sub acest discurs se afla un altul al unui un om" timid si introvertit , fascinat de autodistrugere (!)" .

Dintre romanele sale cel mai cunoscut la noi este " Luni de fiere " care a provocat dezgust in Franta , a fost detestat de americani ( au cenzurat 20 de pagini ! ) si de catre musulmani ( interesant... ) , dar care , in mod surprinzator chiar si pentru Pascal Bruckner , a avut un mare succes de librarie la noi si a fost imbratisata cu bratele deschise de catre psihanalistii romani in uz . Vasile Dem Zamfirescu , psihanalist , promitea intr-un interviu ca " va preda ( aceasta carte - s.n. ) la curs studentilor de la psihologie " ( ! ) .

De fapt , nu este prima data cand ceea ce provoaca greata la altii este admirat slugarnic la noi. Acest roman oribil , dupa mine nerecomandabil celor sub 18 ani si celor cu tendinte suicidare, este unul despre care chiar autorul lui recunoaste ca are " un oarecare caracter nociv " . Si are perfecta dreptate.

Voluptatea cu care acest autor descrie sado-masochismul , scatofilia si urofilia, pentru o sensibilitate de tip crestin, distruge umanul din om . Nimeni nu se astepta, cred, ca un intelectual cu pretentii sa descrie de exemplu , cu lux de amanunte si pe post de sex, o scena de coprofagie din arsenalul specific specific dezumanizatilor, dezaxatilor si patologiei psihiatrice extreme.

Din aceste considerente , viziunea artistica a lui Pascal Bruckner este una de tip toxic in care morbidul si patologicul in mod normal nu pot provoca decat dezgust si greață pentru ca aici nu exista de fapt " explorarea pacatului " cum spune Bruckner , ci doar o fascinatie morbida pentru abjectia umana.



" Încă de când am citit Copilul Divin am rămas cu impresia că Pascal Bruckner are o minte bolnavă. Și, totuși, se pare că nu mă pot opri din a-l citi."

http://www.belva.ro/brukner/




In sfarsit, modul de formulare a intrebarilor de catre cititorii romani , modul de interpretare si selectia lor drastica de catre Pascal Bruckner , raspunsurile date de catre acesta , arata un dialog minat de "ciocnirea civilizatiilor" ( si culturilor ) si marcat uneori de confuzia intre problemele adevarate si pseudo-probleme. Alteori putem remarca o incapacitate de exprimare clara a ideilor si absenta unei comunicari autentice . Pe de alta parte, acest dialog intre un intelectual francez influent si cititorii sai romani din care am redat un fragment, este in realitate un diagnostic ad-hoc pentru cele doua culturi si merita citit integral ( sursa este precizata mai jos ) :




  1. Michell spune:

    Este nebunia lui Anders Breivik – o parodie de responsabilitate, dar nu a fost asa si nazismul?- un raspuns la politica europeana din ultimele decenii?

    • Pascal Bruckner spune:

      Cred ca este un gest de autoafirmare. Andy Warhol a zis ca fiecare dintre noi ar trebui sa aiba dreptul la cel putin 15 minute de celebritate in viata sa. Intr-un fel asta a vrut probabil sa arate iar pretextul invocat – lupta impotriva multiculturalismului si a islamului – nu sunt nimic altceva decat o masca care disimuleaza o rabufnire narcisiaca.

  2. Georgia spune:

    Care credeti ca este cea mai mare frica a societatii occidentale de astazi? Daca s-ar face o analiza a cosmarului dominant, care ar fi acela?

    • Pascal Bruckner spune:

      Este subiectul urmatoarei mele carti. Cea mai mare frica a societatii occidentale este teama de disparitie pe care ecologistii de astazi o exprima prin numele de catastrofa climatica. Ce putem spune este ca Europa este paralizata de teama, in timp ce chinezii, brazilienii, indienii in China cinstesc in cinstea renasterii lor chiar daca aceasta renastere este una fragila de fapt.

  3. diana spune:

    De la cartea Le Nouveau désordre amoureux pana azi cred ca mentalitatea despre sex si relatiile de concubinaj sau casatorie s-a schimbat destul de mult. Care este noua ideologie careia trebuie sa-i faca fata iubirea, astazi?

    • Pascal Bruckner spune:

      Pericolul principal care pandeste astazi dragostea este teama de angajament. Dorinta noastra este aceea de a cunoaste pasiunea fara a ne pierde libertatea.

  4. Dan spune:

    Care ar trebui sa fie reactia intelectualilor intr-o tara “confiscata” prin mijloace “democratice” de o oligarhie securisto-p.c.r.-ista? (editat)

  5. Dumitrache spune:

    Despre romanul “Parias”. Exista amanunte biografice care au condus la scrierea acestei carti?
    Multumesc.

    • Pascal Bruckner spune:

      Singurul element biografic este faptul ca dupa 1989 am calatorit foarte mult in India. Din acel moment, am fost cel putin o data la doi ani in India iar societatea respectiva ma fascineaza enorm. Pasiunea pentru India a fost reinnoita de lectura lui Mircea Eliade. Pe langa scrierile sale de Istorie a religiilor am citit cu mare placere Maiytrei, care relateaza povestea imposibila de dragoste intre un tanar student si o fata brahman. Este un roman excelent, care constituie una dintre lecturile care m-au inspirat cel mai mult.

      • Amy Neagoe spune:

        Je vous demandes pardon pour que je ne peut pas ecrire et parler ci bien votre langue, mais j’ai l’impression que, contre comme je fais diplomatie sur mes sites d’internet, vous cherchez d’eviter les plus claires demandes de les monsieurs proffesseurs. Vous cherchez d’eviter les monsieur diplomats qui veulent voud demander sur le livre de Mr. Lucian Boia: France, hegemonie ou recul?
        Pour quie vous ne repondez pas a cet question, que est implicites de leur demands?
        Je vous remercie beaucoup, au revoir!

  6. Jean Dalidis spune:

    1. Can we referr to “Europe” other than a group of distinct nations that have in common the original (early) values of christianity?
    2. From this prspective, do you consider yourself an eurpean?

    • Pascal Bruckner spune:

      Intai de toate, Europa este unitara prin numeroasele razboaie purtate intre ele de natiuni iar proiectul de unificare europeana a constat tocmai in a afirma pacea ca valoare comuna si nu razboiul cum s-a intamplat in istorie. Din acest punct de vedere, aceasta tentativa europeana este o reusita, in sensul ca Europa s-a refondat pe ideea de refuz al razboiului. Acest refuz nu este totusi suficient pentru a garanta un proiect coerent. Toata lumea vrea astazi sa se instaleze in Europa, chiar in momentul in care Europa se indoieste de ea insasi mai mult ca niciodata. Ma consider mai european ca oricand si imi iubesc tara din ce in ce mai mult.

  7. Mircea spune:

    Poate fi criza economica socul care sa scoata Europa din apatie?

    Multe persoane compara Europa de azi cu Imperiul Roman inainte de prabusire. Cum vedeti Europa peste 50 de ani daca evolutia va continua in aceiasi parametri?

    • Pascal Bruckner spune:

      Ca orice criza, si aceasta poate sa fie salutara sau fatala. Ea ar putea sa suscite un fel de trezire a elitelor dar ar putea si sa accelereze declinul. Comparatia cu Imperiul Roman poate fi valabila pentru tot ceea ce inseamna Occident. Si America este de 10 ani in cadere libera. Ne aflam intr-o situatie extrem de nesigura. “Acolo unde creste pericolul, creste de asemenea ceea ce-l indeparteaza” (Holderlin)

  8. dan2 spune:

    Pareti preocupat de iluziile cu care ne inconjuram. In relatiile cu cei apropiati va puteti pastra ‘naivitatea’ astfel incat sa va bucurati de prietenie si de dragoste?

    • Pascal Bruckner spune:

      Bineinteles, iluziile nu ne impiedica niciodata sa atingem dragostea adevarata. Una dintre cele mai mari iluzii despre iubire este sa crezi ca iubirea chiar este o iluzie.

  9. claudia spune:

    azi am luat ‘luni de fiere’ cu gazeta spoturilor, ca sa o recitesc, si voiam sa va intreb in ce masura cele doua personaje masculine din carte reflecta personalitatea si experientele traite de dumneavoastra?

    • Pascal Bruckner spune:

      Sunt in aceeasi masura Franz si Didier, ma regasesc in fiecare dintre ei. Pe de-o parte sunt un om timid si introvertit, pe de alta parte pot fi indraznet si fascinat de autodistrugere.

  10. Sergiu Simion spune:

    Cu ce sentiment personal ( gust ) ati ramas dupa publicarea romanului “Luni de fiere ” ?
    Care credeti ca este reactia majoritatii cititorilor romani ( care sunt majoritar crestini ortodocsi …) dupa citirea acestui roman al dvs despre care un profesor roman de psihologie ( psihanalist ) sustinea ( citez din memorie ) ca ” trebuie predat la curs studentilor ” ?

    • Pascal Bruckner spune:

      Mai intai de toate am fost surprins de modul in care a fost receptata cartea, chiar daca in Franta au existat multe voci care au considerat aceasta carte dezgustatoare. Chiar si astazi cartea a pastrat un oarecare caracter nociv. Dar faptul de a fi crestin nimic nu te impiedica sa te lasi fascinat de astfel de povesti. Intr-un sens anume, cartea este extrem de crestina in concluzia ei. Este vorba de o explorare a pacatului care nu este niciodata rascumparat prin iertare.

  11. Marius spune:

    Cum a primit publicul american cartea Luni de fiere? Asta daca tinem cont ca americanii sint mai puritani

    • Pascal Bruckner spune:

      A fost teribil, pentru ca, pe de-o parte, traducatorul a destat cartea. De fiecare data cand intalnea in carte cuvantul dragoste il inlocuia cu sex. Pe de alta parte, au inlaturat cu buna stiinta 20 de pagini din carte, prin urmare cartea este foarte prost tradusa. In Statele Unite si tarile musulmuane, cartea nu a fost inteleasa. Niciodata americanii nu au vrut sa o retraduca. Intre timp, totusi, acum cinci ani a fost tradusa in Turcia.


Dialogul integral poate fi citit aici : http://www.contributors.ro/cultura/pascal-bruckner-discuta-cu-cititorii-depre-cartile-sale-si-despre-soarta-unei-europe-la-rascruce/