Viorel Ilisoi
23 aprilie 2006
Publicarea in Occident a profilului psihologic al Elenei Ceausescu a determinat mutilarea pentru decenii a acestei stiinte in Romania. Recuperarea se face anevoie.
Intr-un laborator psihologic intri, prima oara, cu teama, cumva, ca la dentist, mai ales ca insii care asteapta la rind stau cu falcile inclestate de crispare. Cioc-cioc! In locul paienjenisului de sirme, beculete, ceasuri, butoane, manivele fine si dispozitive sofisticate, ca-n filme, ce vezi? Un calculator cuplat la doua pedale, frina si acceleratie, inchipuind comenzile unei masini. Atit. O tinara fugareste pe ecran, printre obstacole portocalii, o masinuta. Cam asta inseamna toata dotarea unui laborator psihologic din Romania, unde viitorii soferi isi testeaza capacitatile.
Ca sa capete carnet, tinara trebuie sa conduca masinuta, fara avarie, pe soseaua virtuala. La prima vedere nici nu pare a fi greu, fiindca nu intilnesti nici agenti spagari, nici taximetristi cu flegma pe buze, nici gropi. Orice pustan antrenat prin cafenele Internet ar lua carnetul, iti zici. Dar nu e deloc asa.
Asa-numitul „test Rosca“, dupa numele producatorului sau, un oarecare inginer Rosca, este singurul folosit de psihologii romani atunci cind pun stampila APT sau INAPT pe fisele viitorilor soferi. „S-ar putea sa fie un test genial, dar, pe de alta parte, cifrele arata ca sintem pe primul loc in Europa la accidente rutiere“, rabufneste profesorul Corneliu Sofronie. Tot la noi, soldatii, comisarii financiari, jandarmii, politistii, vinatorii isi mai trag cite un glont in cap.
 |
| Articolul aparut in Cotidianul ( 1 ) |
Fa-te ca testezi!
Profesorul Sofronie, autorul unor carti cu titluri derutante pentru soferi, ceva cu psihologia transpersonala, cognitiva, cuantica, a ordinii, chestii complicate, este revoltat. Savant sau incepator, zice el, psihologul roman cu drept de libera practica este redus astazi, prin lege, la nivelul unui mecanism care pune o stampila pe o fisa: APT sau INAPT.
Asta face psihologul: presteaza servicii. Conform Legii 213/2004 - care abia de citeva luni a inceput sa fie aplicata - psihologul cu drept de libera practica „investigheaza problemele psihologice si recomanda cai de solutionare, efectueaza testari psihologice si interpreteaza datele obtinute“. Mai poate sa elaboreze si teste, dar asta nu s-a intimplat pina acum.
Prof. dr. Nicolae Mitrofan, presedintele Colegiului Psihologilor din Romania (CPR), lamureste cum e cu testele astea in care psihologii s-ar putea sa nu aiba pic de incredere, dar sint obligati sa le aplice: cine are bani, cumpara drepturile de autor pentru un test, din strainatate, si il adapteaza la populatia autohtona. Dupa ce capata avizul CPR, testul cu pricina este vindut psihologilor. Un dezastru pentru un astfel de importator de teste este sa le vada, dupa ce vinde fie si citeva exemplare, publicate pe Internet. Testele nu mai au, astfel, nici o valoare, fiindca oricine le poate invata si le poate trece cu usurinta pacalindu-si psihologul. „Cei mai multi nici nu mai cumpara altul, nici nu au voie sa-l modifice, asa ca de multe ori testarea psihologica e doar un ritual ridicol si fara continut“, spune Alexandra Siru. In mod normal, Colegiul ar trebui sa cumpere drepturile de autor, asa cum se intimpla in UE, si sa puna la indemina psihologilor un set minim de teste validate, punind astfel capat monopolului, dependentei si comertului cu teste.
Un incepator e nevoit sa-si cumpere testele, iar fiecare costa intre 1.000 si 3.000 de euro. „Nu este problema Colegiului de unde iau teste psihologice“, declara Nicolae Mitrofan, presedintele Colegiului Psihologilor din Romania.
Comisia Internationala pentru Teste Psihologice de la Madrid a interzis folosirea testelor mai vechi de patru ani, dar la noi inca mai sint folosite cele din anii ’50. „Nu trebuie sa aruncam ceea ce s-a dovedit a fi bun“, pareaza Mihai Anitei, vicepresedintele CPR.
 |
| Articolul aparut in Cotidianul ( 2 ) |
Cu cite doi pepeni intr-o mina
Numai cu testele si cu aparatura, cheltuielile unui absolvent de psihologie care ar vrea sa-si deschida un cabinet se ridica la 30.000 de euro. Fara sa punem la socoteala sediul, taxele, hirtoagele, spagile. De multe ori ajung sa practice abolventii unor facultati dubioase, fiindca, pentru a fi acreditati de CPR, nu le mai trebuie, in afara de diploma, decit sa stie cite ceva din Legea nr. 213/2004.
Psihologii abia se organizasera in Asociatia Psihologilor din Romania (APR) - care de bine, de rau, incepuse sa functioneze - cind a venit legea si a impus infiintarea Colegiului. Alegerile in CPR, spun martorii, au fost un bilci unde s-a mimat democratia. Unii, printre care si ministrul de atunci al Invatamintului, Mircea Miclea, au fost alesi in lipsa. Nicolae Mitrofan si Mihai Anitei, presedintele, respectiv secretarul APR, au fost alesi in aceleasi functii si la CRP. Alti 11 sefi din conducerea APR au cam aceleasi functii si in CPR. „Nici mie nu mi se pare in regula sa ocup aceste doua functii, spune Nicolae Mitrofan, dar daca am fost ales... La congresul APR din toamna nu voi mai candida.“
Stiinta supusa la perversiuni politice
Sergiu Simion este de parere ca psihologia a devenit o sperietoare in primul rind prin felul in care comunistii au folosit-o: spalarea memoriei, pierderea identitatii, denuntul, culminind cu „fenomenul Pitesti“. In eseul „Istoria conspirativa a psihologiei romanesti“, publicat in revista „Asymetria“, din Paris, Sergiu Simion denunta perversiunile la care psihologia romaneasca s-a lasat supusa in timpul dictaturii. Simion cere, pentru emanciparea stiintei, indepartarea din consiliile coordonatoare a psihologilor care au facut „politie politica“. „Aceasta schimbare, similara celor din Justitie, Politie si serviciile secrete, poate normaliza in sfirsit situatia din domeniu“, sustine el. Tocmai ca, nereformata fundamental din anii ei de complicitate criminala, zice Simion, psihologia s-a izolat intr-un turn de fildes, „nu a avut credibilitate si nici curajul sa discute public traumele majore ale societatii romanesti si implicit ale cetateanului obisnuit - represiunea comunista, revolutia, Tirgu-Mures, Piata Universitatii, mineriadele etc. - si prin asta s-a plasat singura in afara societatii, adica in afara obiectului ei de studiu si de practica“.
Numai cu testele si cu aparatura, cheltuielile unui absolvent de psihologie care ar vrea sa-si deschida un cabinet se ridica la 30.000 de euro. Fara sa punem la socoteala sediul, taxele, hirtoagele, spagile. De multe ori ajung sa practice abolventii unor facultati dubioase, fiindca, pentru a fi acreditati de CPR, nu le mai trebuie, in afara de diploma, decit sa stie cite ceva din Legea nr. 213/2004.
Psihologii abia se organizasera in Asociatia Psihologilor din Romania (APR) - care de bine, de rau, incepuse sa functioneze - cind a venit legea si a impus infiintarea Colegiului. Alegerile in CPR, spun martorii, au fost un bilci unde s-a mimat democratia. Unii, printre care si ministrul de atunci al Invatamintului, Mircea Miclea, au fost alesi in lipsa. Nicolae Mitrofan si Mihai Anitei, presedintele, respectiv secretarul APR, au fost alesi in aceleasi functii si la CRP. Alti 11 sefi din conducerea APR au cam aceleasi functii si in CPR. „Nici mie nu mi se pare in regula sa ocup aceste doua functii, spune Nicolae Mitrofan, dar daca am fost ales... La congresul APR din toamna nu voi mai candida.“
Stiinta supusa la perversiuni politice
Sergiu Simion este de parere ca psihologia a devenit o sperietoare in primul rind prin felul in care comunistii au folosit-o: spalarea memoriei, pierderea identitatii, denuntul, culminind cu „fenomenul Pitesti“. In eseul „Istoria conspirativa a psihologiei romanesti“, publicat in revista „Asymetria“, din Paris, Sergiu Simion denunta perversiunile la care psihologia romaneasca s-a lasat supusa in timpul dictaturii. Simion cere, pentru emanciparea stiintei, indepartarea din consiliile coordonatoare a psihologilor care au facut „politie politica“. „Aceasta schimbare, similara celor din Justitie, Politie si serviciile secrete, poate normaliza in sfirsit situatia din domeniu“, sustine el. Tocmai ca, nereformata fundamental din anii ei de complicitate criminala, zice Simion, psihologia s-a izolat intr-un turn de fildes, „nu a avut credibilitate si nici curajul sa discute public traumele majore ale societatii romanesti si implicit ale cetateanului obisnuit - represiunea comunista, revolutia, Tirgu-Mures, Piata Universitatii, mineriadele etc. - si prin asta s-a plasat singura in afara societatii, adica in afara obiectului ei de studiu si de practica“.
 |
| Articolul aparut in Cotidianul ( 3) |
Romanii se tem de psiholog
Relatia romanilor cu psihologul este una inconsistenta si rece. In primul rind, asta se intimpla din cauza ca, dupa ce o revista frantuzeasca a publicat, in 1978, profilul psihologic al Elenei Ceausescu, facultatile de psihologie au fost desfiintate, meseria de psiholog a fost stearsa din rindul ocupatiilor; psihologia a revenit in nomenclatorul oficial al functiilor in 1991, dar nici astazi nu exista un cod CAEN pentru practicarea ei. „Dupa mai bine de 20 de ani de subzistenta aproape clandestina a stiintei, era firesc, crede psihologul Alexandra Siru, sa existe aceasta reticenta. Oamenii nu apeleaza la psiholog pentru ca ar fi catalogati drept nebuni - cu asta se ocupa psihiatria - si astfel ar suporta stigmatul comunitatii in care traiesc“.
Dupa ani si ani de subzistenta in catacombe, psihologia a devenit o moda; fotbalisti, columbiene cu picioare lungi, miliardari de carton sau doamne cu buticuri au licenta in psihologie, iar parapsihologii stau lipiti de ecrane. Exista intre 4 si 12.000 de psihologi - nimeni nu stie exact. Si fiindca trebuia pusa o ordine in colcaiala asta de psihologi, Partidul Social Democrat (PSD) s-a scremut si a nascut Legea nr. 213/2004, pe un proiect implantat de Rodica Selaru, psiholog fara opera, si de Matei Vintila, cunoscut mai cu seama drept socru al circotasului Huidu. La dezbaterile in comisie au participat sefii de pe ambele fronturi ale psihologiei, Mitrofan si Anitei.
„Tranzitia - spune Sergiu Simion (foto), psiholog cu o experienta de 12 ani la centrala nucleara de la Cernavoda - a adus indivizii, grupurile, organizatiile si societatea in situatii atipice, care nu au fost prevazute in cazuistica psihologiei clasice, fie ea si occidentala. Dilema psihologiei romanesti este aceea ca trebuie sa aleaga intre a mentine traditia de peste 50 de ani «conlucrind» cu structurile statului pentru «binele comun», dar sacrificind binele individului, si intre a lucra in beneficiul individului, dar prin denuntarea abuzurilor statului si structurilor sale asupra lui.“
Sursa : http://www.cotidianul.ro/index.php?id=43&art=11915&cHash=ea2f745f16
Update
http://www.viorelilisoi.ro/invazia-psihologilor/
http://www.viata-libera.ro/component/k2/63290-invazia-psihologilor
Relatia romanilor cu psihologul este una inconsistenta si rece. In primul rind, asta se intimpla din cauza ca, dupa ce o revista frantuzeasca a publicat, in 1978, profilul psihologic al Elenei Ceausescu, facultatile de psihologie au fost desfiintate, meseria de psiholog a fost stearsa din rindul ocupatiilor; psihologia a revenit in nomenclatorul oficial al functiilor in 1991, dar nici astazi nu exista un cod CAEN pentru practicarea ei. „Dupa mai bine de 20 de ani de subzistenta aproape clandestina a stiintei, era firesc, crede psihologul Alexandra Siru, sa existe aceasta reticenta. Oamenii nu apeleaza la psiholog pentru ca ar fi catalogati drept nebuni - cu asta se ocupa psihiatria - si astfel ar suporta stigmatul comunitatii in care traiesc“.
Dupa ani si ani de subzistenta in catacombe, psihologia a devenit o moda; fotbalisti, columbiene cu picioare lungi, miliardari de carton sau doamne cu buticuri au licenta in psihologie, iar parapsihologii stau lipiti de ecrane. Exista intre 4 si 12.000 de psihologi - nimeni nu stie exact. Si fiindca trebuia pusa o ordine in colcaiala asta de psihologi, Partidul Social Democrat (PSD) s-a scremut si a nascut Legea nr. 213/2004, pe un proiect implantat de Rodica Selaru, psiholog fara opera, si de Matei Vintila, cunoscut mai cu seama drept socru al circotasului Huidu. La dezbaterile in comisie au participat sefii de pe ambele fronturi ale psihologiei, Mitrofan si Anitei.
„Tranzitia - spune Sergiu Simion (foto), psiholog cu o experienta de 12 ani la centrala nucleara de la Cernavoda - a adus indivizii, grupurile, organizatiile si societatea in situatii atipice, care nu au fost prevazute in cazuistica psihologiei clasice, fie ea si occidentala. Dilema psihologiei romanesti este aceea ca trebuie sa aleaga intre a mentine traditia de peste 50 de ani «conlucrind» cu structurile statului pentru «binele comun», dar sacrificind binele individului, si intre a lucra in beneficiul individului, dar prin denuntarea abuzurilor statului si structurilor sale asupra lui.“
Sursa : http://www.cotidianul.ro/index.php?id=43&art=11915&cHash=ea2f745f16
Update
http://www.viorelilisoi.ro/invazia-psihologilor/
http://www.viata-libera.ro/component/k2/63290-invazia-psihologilor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu