Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Catherine Durandin , Dennis Deletant , Tom Gallagher, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois , Katherine Verdery,, Steven van Groningen, Leslie Hawke.

duminică, 23 februarie 2020

De la degradarea spatiului politic la psihologizarea si psihiatrizarea vietii publice







Spatiul politic romanesc a devenit de multa vreme prin incalcarea normelor etichetei sociale si a normelor comportamentului civilizat o arena a luptelor in custi si a mahalalei . 
La aceasta paruiala generala , dupa o formula foarte sugestiva "participa dar nu se baga" , exact cei care ar trebui sa stea deoparte si care de fapt dau tonul .
Cu scopul nedeclarat de a-si vinde de fapt productiile , specialistii in domenii foarte sensibile si de mare impact au recurs de multe ori intr-o forma sau alta , si prin incalcarea codului deontologic, la publicarea unor "profile psihologice / psihiatrice" pentru actorii sociali ai momentului, recurgand in stilul Antenei 3 exact la procedeele reprosate subiectilor analizati ( ex :
 https://www.hotnews.ro/stiri-esential-12095714-psihologul-hanibal-codul deontologic.htm ;http://www.contributors.ro/editorial/portretul-psihopatului-la-guvernare/ . 
Acum politicienii momentului vor sa scoata castanele din foc cu mana altora si nu fac nimic altceva decat sa le ridice mingea la fileu transformand  psihologii si psihiatrii intr-un soi de gardieni ocupati cu deratizarea sociala si politica .
Problema este ca exact asa ceva NU are voie sa faca un psiholog si un psihiatru care respecta cu adevarat un cod deontologic : 



" ...am fost intrebat daca, in calitatea mea de medic psihiatru, ma pot pronunta diagnostic cu privire personalitatile politice ale momentului.

Cu riscul de a dezamagi trebuie sa clarific ca diagnosticarea personalitatilor publice reprezinta o incalcare a codului deontologic al medicului psihiatru.

Nu pot da diagnostice dar in acelasi timp nu imi pot lepada obiceiul de a analiza comportamentul uman si a incerca sa inteleg care ar putea fi cauzele si consecintele, poate mai putin evidente, actiunilor unora dintre semenii nostri."

Adrian Preda
psihiatru 

SUA

http://www.contributors.ro/editorial/rade-ciob-de-oala-sparta/



" Orice aluzie depreciativa la sanatatea psihica a cuiva este interzisa constitutional.
Confidentialitatea privind sfera intima a unei persoane este un drept inalienabil constitutional".

Iordan Gogleaza
psihiatru
Germania

http://www.observatorcultural.ro/Testarea-psihologica-a-profesorilor-este-anticonstitutionala.-Interviu-cu-dr.-Dan-GOGLEAZA*articleID_9600-articles_details.html



In cazul incalcarii codului deontologic implicatiile sociale sunt majore : 

Tendintele (in)constiente de psihologizare si psihiatrizare a vietii publice romanesti.  
Un vechi proverb romanesc spune ca nu este bine sa vorbesti de funie in casa spanzuratului . De fapt, politicienii nu fac decat sa ridice mingea la fileu celor care promoveaza din plin actualele tendinte de psihologizare si psihiatrizare a vietii publice romanesti. Seara trecuta de exemplu , telespectatorii puteau urmari pe un post TV doi domni psihologi ( Tudorel Butoi si Hanibal Dumitrascu ) care se intreceau intr-un fel de /diagnostice/ urmate de /predictii/ pentru... doi sefi de stat , respectiv presedintele Romaniei si presedintele Georgiei care s-au intalnit recent la Bucuresti. Despre problema /diagnosticului/ pus in spatiul public si despre /obligatia deontologica a psihologilor de a nu se angaja public in prejudicierea imaginii celorlalti/ , Vlad Mixich a scris un excelent articol ( http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12095714-psihologul-hanibal-codul-deontologic.htm). Pe de alta parte, intr-un articol publicat pe Contributors.ro , un psihiatru roman din Occident a transat foarte clar aceasta enormitate : / In comentariile la articolul meu / Paza buna trece primejdia rea/ , am fost intrebat daca, in calitatea mea de medic psihiatru, ma pot pronunta diagnostic cu privire personalitatile politice ale momentului. Cu riscul de a dezamagi trebuie sa clarific ca diagnosticarea personalitatilor publice reprezinta o incalcare a codului deontologic al medicului psihiatru./ Adrian Preda   (http://www.contributors.ro/editorial/rade-ciob-de-oala-sparta/) Aceaste tendinte recente manifestate in viata publica de la noi pot fi asimilate unei culturi a invectivei care este din ce in ce mai prezenta in societatea romaneasca si semnaleaza probleme mult mai adanci care tin de controlul social si de vechea maxima a lui Juvenal : " Cine-i pazeste pe paznici ?!" . Sa ne gandim numai la faptul ca magistratii de exemplu, trebuie sa indeplineasca conditii draconice din punct de vedere profesional si social ( ex: nu pot deveni magistrati daca au avut calitatea de colaboratori si/sau ofiteri ai fostei Securitati,etc. ) . Problema este ca psihologii care testeaza acum magistratii si care ar testa pe viitor si politicienii ( cum propune domnul Antonescu )nu au aceasta interdictie ! Interesant, nu ?! 
Sursa : https://revista22.ro/actualitate-interna/antonescu-sunt-de-acord-cu-testele-psihologice-pentru-politicieni-dar-nu-exist259-undeva-o-lege ( comentariul 1) 


Incercarea de a analiza evenimentele recente de la noi prin prisma teoriei jocurilor si disonanta cognitiva este o analiza captivanta in forma , dar nu si in continut.Aplicarea teoriei jocurilor si a strategiei “win-win” in lupta politica de la noi respectiv politicienilor romani din zilele noastre starneste zambetul ( imaginati-va cam ce replici ar da domnii Antonescu , Ponta , Sova, etc. la asa ceva ! ). Un alt zambet starneste incercarea de a explica comportamentul liderilor politici prin “ambivalenta emotionala”,etc. sau comportamentul maselor prin “disonanta cognitiva” : 
„ Ca să explic mai bine ce doresc să comunic, voi defini un pic disonanţa cognitivă sub forma existenţei unei situaţii conflictuale la nivelul emoţional, a existenţei mai multor procese mentale contradictorii simultane. ” 
Politica e ceva foarte real care se bazeaza pe interese extrem de pragmatice , nu pe sentimente sau pe logica lui Aristotel . In cele mai multe cazuri nu prea are legatura cu conceptele si teoriile invatate prin facultatile de psihologie sau sociologie cu atat mai mult cu cat, cum spunea foarte plastic cineva , la noi „ au existat si facultati de prostit oameni” .Pe de alta parte, ideea ca putem controla si manipula „stiintific”comportamentul multimilor a fost cultivata asiduu la Academia Stefan Gheorghiu sau la Baneasa unde in acele vremuri se predau cadrelor de conducere si ziaristilor cursuri speciale de „ psihologia maselor ”. In prezent , psihologizarea si psihiatrizarea fortata a vietii publice si politice din Romania ultimilor ani , cultiva aceeasi iluzie a controlului social si a manipularii eficiente a comportamentului multimilor .Oricat de atractiva poate parea psihologia celor care cred in asemenea iluzii , a explica domeniul politic numai prin intermediul ei duce la ridicol : 
„ În mare, înseamnă că la nervi nu-i tocmai de preferat să luăm decizii.Oricât de logic ar gândi o persoană în general, când sentimentele faţă de persoana cu care are o dispută sunt deosebit de puternice (fie dragoste, fie ură), adică la marginea obsesiei sau mai departe, acestea îi vor îngrădi capacitatea de a judeca lucrurile corect.” 
In aceasta varianta, cetatenii pot ajunge sa creada ca politica e un fenomen atat de complicat si de ezoteric incat poate fi descifrat numai cu ajutorul parapsihologilor sau flacarii violete, cand de fapt totul depinde numai de votul in cunostinta de cauza ( sau nu !) al cetatenilor. Recent , la un post de televiziune , si pentru cine era dispus sa creada, parapsihologul Aliodor Manole isi asuma deschis controlul asupra comportamentului lui Traian Basescu de la precedenta campanie electorala si explica greselile acestuia prin faptul ca s-a aflat la o distanta mai mare de x metri de influentator , respectiv de „influenta distala” ( sic !).In final, inca o observatie care merita citata : 
” Sentimentele de ură instigate în populaţie de vreo câţiva ani îşi produc acum roadele – distrug orice urmă de logică.” 
Sigur ca in aceasta actiune de manipulare criminala ( si nu este singura ! ) este implicata si psihologia , dar injectarea masiva intr-o populatie a urii , a pornografiei , s.a.m.d. este in primul rand o decizie politica , sociala,administrativa, etc. pentru care sunt responsabili anumiti factori non-psihologici. Psihologii si sociologii mercenari ( cand exista ) intra in scena numai ulterior.In alta ordine de idei, daca secolul trecut a demonstrat cu prisosinta ca pedagogia urii a fost una specifica prin definitie nazismului si comunismului , respectiv unor sisteme politice si sociale criminale si primitive in acelasi timp, atunci intrebarea fundamentala este ce cauta toata aceasta „pedagogie” aici, acum, si intr-o tara ( inca ) din Uniunea Europeana .Cu toate ca nu putem niciodata explica totul numai prin grile psihologice , concomitent cu abundenta interpretarilor psihologizante din mass-media , la noi a aparut si mania ( inexistenta in statele UE ) a examinarii psihologice ( fara nici o eficienta sociala reala -n.n. ) a unor intregi categorii sociale si profesionale . Ambele nu au nici o legatura cu altruismul sau deontologia , ci exprima si promoveaza numai interesele unor grupuri obscure care au transformat psihologia intr-o afacere extrem de profitabila. Cei interesati pot afla oricand detalii, Internetul este inca liber :)).
Sursa : http://www.contributors.ro/editorial/rade-ciob-de-oala-sparta/#comment-92324







Note

http://www.contributors.ro/editorial/rade-ciob-de-oala-sparta/ (2012)

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-12095714-psihologul-hanibal-codul-deontologic.htm (2012)

https://www.hotnews.ro/stiri-politic-13445027-crin-antonescu-testarea-psihologica-magistratilor-politicienilor-nu-prevazuta-lege-nicaieri-lume.htm(2012)

https://revista22.ro/actualitate-interna/antonescu-sunt-de-acord-cu-testele-psihologice-pentru-politicieni-dar-nu-exist259-undeva-o-lege(2012)



miercuri, 19 februarie 2020

The ideals and vision of President Reagan

    Iran, China, Russia—they are still gunning for Ronald Reagan.







" How many cyber attacks from enemies and global competitors do you believe are aimed at destroying the Ronald Reagan Presidential Foundation and Institute’s computer systems each year? President Reagan passed away over 15 years ago, so you might expect the number to be small. Would it surprise you to learn that bad actors in Iran, Russia, China and other regions target our computers and networks for destruction more than 200 times each and every month? That’s more than 2.400 attacks per year! 
To this day, those who would see a world with President Reagan’s values snuffed out take aim at our organization and our ability to communicate with supporters  because of the enduring fame our nation’s 40th President has as a leader who stood against the tyranny and terrorism. They want to prevent us from continuing to spread the ideals and vision of President Reagan." 



John Heubusch


Executive Director
Presidential Foundation Institute
Ronald Reagan

miercuri, 12 februarie 2020

Undeva in Romania



Ce a facut inainte de 1990 pentru cetateni primaria unui sat unde nu au ajuns niciodata televiziunile











Ce au facut dupa 1990 cetatenii din acel sat pe banii lor 
























duminică, 9 februarie 2020

Discursul lui William Barr, Procuror General al Statelor Unite ale Americii , la Facultatea de Drept a University of Notre Dame din Indiana




https://www.justice.gov/opa/speech/attorney-general-william-p-barr-delivers-remarks-law-school-and-de-nicola-center-ethics


"  Astăzi, aș vrea să vă împărtășesc câteva gânduri despre libertatea religioasă în America. Ea reprezintă o prioritate importantă a administrației (Trump) și implicit a Departamentului Justiției.


Am creat în interiorul Departamentului un grup de lucru alcătuit din diferiți componenți care au avut activitate în acest domeniu, inclusiv Biroul Solicitantului General, Divizia Civilă, Oficiul pentru Consiliere Juridică și altele. Avem regulat întruniri. Supraveghem îndeaproape cazurile sau evenimentele din țară în care statele aplică în mod greșit Establishment Clause discriminând credincioșii, sau cazurile în care statele adoptă legi care împiedică libera exercitare a religiei.

De la Părinții Fondatori, a existat un puternic consens legat de importanța esențială a libertății religioase în Statele Unite.

Imperativul protejării libertății religioase nu era doar o plecăciune făcută către cele sfinte. El reflecta convingerea Părinților Fondatori că religia este indispensabilă menținerii sistemului nostru liber de guvernământ.


În celebra sa broșură din 1785, „Reculegere și protest față de libertățile religioase”, James Madison descrie libertatea religioasă ca un „drept față de oameni” dar o „datorie față de Creator” și o „datorie… mai veche și mai importantă decât revendicările societății civile”.

Au trecut mai bine de 230 de ani de când acest grup de mici avocați coloniali a condus o revoluție și a declanșat ceea ce ei considerau a fi o mare experiență, întemeind o societate fundamental diferită de cele anterioare.

Ei au elaborat o splendidă cartă a libertății – Constituția Statelor Unite – care limitează puterile guvernului, asigurând în același timp „Oamenilor” totală libertate de ne urma viețile atât ca indivizi cât și ca asociații.


Acest mare pas înainte către libertate a fost motorul unui progres uman fără precedent, nu doar pentru americani ci și pentru popoarele din lumea întreagă.

În secolul XX, formatul nostru de societate liberă a fost pus la grea încercare.

S-a pus dintotdeauna întrebarea dacă o democrație atât de dornică de libertate individuală s-ar putea opune unui stat totalitar.

Această întrebare a primit ca răspuns un „Da” răsunător, după ce Statele Unite s-au opus și au învins mai întâi fascismul și apoi comunismul.

Însă, în secolul XXI, ne confruntăm cu o provocare cu totul diferită.

Provocarea cu care ne confruntăm este exact ceea ce Părinții Fondatori prevedeau că va fi testul nostru suprem ca societate liberă.


Ei nu s-au gândit niciodată că principalul pericol pentru republică venea de la dușmani din exterior. Întrebarea crucială era de a afla dacă cetățenii unei societăți atât de libere își puteau păstra disciplina morală și virtuțile necesare supraviețuirii instituțiilor libere.

În ansamblu, viziunea Generației Fondatoare a fost inspirată de tradiția creștină clasică.

Acești bărbați de stat pragmatici au înțeles că indivizii, deși au potențialul de a face mult bine, au și capacitatea de a provoca mult rău.

Oamenii sunt supuși patimilor și poftelor puternice și, în absența înfrânării, sunt capabili să îi calce în picioare pe vecinii lor și comunitatea în general.


Nici o societate nu poate exista fără mijloace de înfrânare a rapacității individuale.

Dar dacă te bazezi pe puterea coercitivă a guvernului pentru a impune restricții, aceasta va duce inevitabil la un guvern prea dominator, care va provoca dispariția libertății, rămânând doar cu tirania.

Pe de altă parte, dacă înfrânarea nu este eficientă, rezultatul este la fel de periculos – imoralitatea – goana neînfrânată după satisfacerea poftelor personale în detrimentul binelui comun. Acesta nu este altceva decât o altă formă de tiranie: individul este aservit poftelor sale și șansele unei vieți comunitate sănătoase se prăbușesc.

Edmund Burke a rezumat aceste idei în limbajul său colorat tipic:


„Oamenii sunt calificați pentru libertatea civilă în exact aceeași măsură în care sunt dispuși să-și înfrâneze poftele… Societatea nu poate exista fără o putere de control plasată undeva; și cu cât este mai puțină în interiorul nostru, cu atât este nevoie de mai multă în afara noastră. Este scris în ordinea eternă a lucrurilor că oamenii cu pofte neînfrânate nu pot fi liberi. Patimile lor sunt cele care le făuresc lanțurile.”

De aceea, Fondatorii au decis să riște. Au numit aceasta un mare experiment.

Vor lăsa „oamenilor” o mare libertate, vor limita puterea coercitivă a poporului și vor acorda încredere disciplinei interioare și virtuților poporului american.


Cum spune Madison, „Am pariat viitorul nostru pe capacitatea fiecăruia dintre noi de a se guverna”.

Aceasta este ceea ce se înțelege cu adevărat prin „autoguvernare”. La începuturi, nu voia în primul rând să definească mecanismele prin care alegem un corp legislativ reprezentativ, ci se referea la capacitatea fiecărui individ de a se înfrâna și de a se guverna.

Dar care era sursa puterii acestui control interior? Într-o republică liberă, aceste restricții nu puteau fi implementate de niște regi filosofi.

Ordinea socială trebuie să decurgă de la oamenii înșiși, ascultând liber de preceptele valorilor morale interioare și împărtășite de ceilalți. Iar pentru a controla ființele umane voluntare, dotate cu o infinită capacitate de raționalizare, aceste valori morale trebuie să se bazeze pe o autoritate independentă de voința umană – ele trebuie să izvorască de la Ființă Supremă transcendentă.


Pe scurt, în viziunea Părinților Fondatori, guvernarea liberă era potrivită și durabilă doar pentru un popor religios – un popor care recunoaște că există o ordine morală transcendentă ce precede deopotrivă legislația de stat și legile omului și care are disciplina de a se controla pe sine potrivit acestor principii durabile.

Cum arăta John Adams, „Nu avem un guvern înarmat cu o putere capabilă să lupte cu patimile omenești, neînfrânate de moralitate și religie. Constituția noastră a fost făcută doar pentru un popor moral și religios. Ea este total inadecvată pentru orice fel de alt guvern.”

Așa cum remarca Părintele John Courtney Murray, principiul american nu era că:


„Un guvern liber este inevitabil, el este doar posibil, iar această posibilitate se poate realiza doar atunci când oamenii ca întreg sunt guvernați din interior de imperativele recunoscute ale ordinii morale universale.”

Cum favorizeză religia disciplina morală și virtuțile necesare pentru a susține o guvernare liberă?

În primul rând, ne furnizează bunele reguli după care să trăim. Generația fondatoare era creștină. Ei credeau că morala iudeo-creștină corespunde adevăratei naturi a omului.

Aceste precepte morale încep prin două porunci importante: să-l iubești pe Dumnezeu din toată inima ta, din tot sufletul tău și din tot cugetul tău; și iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți.


Dar ele ne oferă și îndrumare pentru legea naturală – o ordine morală reală și transcendentă care decurge din legea eternă a lui Dumnezeu – înțelepciunea divină care guvernează întreaga Creație. Legea eternă este imprimată și reflectată de toate lucrurile.

Din natura lucrurilor putem prin rațiune și experiență să discernem normele binelui și răului care există independent de voința umană.

Seculariștii moderni resping ideea aceasta de moralitate ca pe o superstiție dintr-o altă lume impusă de un cler care vrea să distrugă bucuriile vieții. În realitate, standardele morale iudeo-creștine sunt regulile utilitare supreme pentru conduita umană.

Ele reflectă regulile care se potrivesc cel mai bine omului nu cândva în viitor, ci aici și acum. Ele sunt ca un manual de instrucțiuni al lui Dummnezeu pentru o mai bună funcționare a omului și a societății umane.


Tot astfel, încălcarea acestor legi morale consecințe nefaste pentru om și societate în lumea concretă. Este posibil să nu plătim imediat, însă, de-a lungul timpului, răul produs este real.

Însă religia ajută la a învăța, a forma și a obișnui oamenii să dorească ceea ce este bun. Nu o face prin legi oficiale – adică prin constrângere. O face prin intermediul unei educații morale și inspirând regulile informale ale societății – obiceiurile și tradițiile care reflectă înțelepciunea și experiența veacurilor trecute.

Cu alte cuvinte, religia contribuie la formarea unei culturi morale în sânul societății care inculcă și întărește disciplina morală.

Cred că suntem cu toții de acord că în ultimii 50 de ani religia a fost din ce în ce mai mult atacată.


Pe de o parte, am asistat la erodarea constantă a sistemului nostru moral iudeo-creștin tradițional și la un efort global pentru alungarea sa din spațiul public.

Pe de altă parte, constatăm ascensiunea galopantă a secularismului și a doctrinei relativismului moral.

Conform oricărei estimări oneste, această bulversare morală a avut consecințe catastrofale.

Practic toate măsurile de patologie socială continuă să câștige teren.

În 1965, rata ilegalităților era de 8%. În 1992, în timpul primului meu mandat de Procuror General, era de 25%. Astăzi, este de peste 40%. În numeroase dintre zonele noastre urbane, această proporție este de circa 70%.

În paralel cu distrugerea familiei, observăm niveluri record de depresie și de boli mentale, adolescenți demoralizați, o rată a sinuciderilor în creștere, tot mai mulți tineri furioși și alienați, o explozie a violenței fără sens și o epidemie mortală a drogurilor.


Cum știți cu toții, peste 70.000 de oameni mor anual ca urmare a supradozelor de droguri. Sunt pierderi mai mari într-un an decât în întreg războiul din Vietnam.

Nu voi zăbovi asupra tuturor rezultatelor noii epoci seculariste. Este suficient să spun atât: campania care urmărește nimicirea ordinii morale tradiționale a provocat suferințe imense, distrugere și mizerie. Și totuși forțele seculariste, ignorând rezultatele tragice, continuă cu un militantism sporit.

Printre acești militanți seculariști sunt mulți așa-ziși „progresiști”. Dar unde este progresul?

Ni se spune că trăim într-o eră post-creștină. Dar cu ce a fost înlocuit sistemul iudeo-creștin? Ce poate acoperi vidul din inimile indivizilor? Și care este sistemul de valori capabil să susțină viața socială a oamenilor?


Adevărul este că nici o credință seculară nu este capabilă să joace rolul religiei.

Știința ne arată că religia face parte integrantă din dezvoltarea și prosperitatea lui Homo Sapiens de la apariția noastră, acum 50.000 de ani. Doar de câteva sute de ani am experimentat o viață fără religie.

Auzim vorbindu-se mult astăzi despre valorile noastre umane. Dar, în ultimă instanță, pe ce se sprijină aceste valori? Ce impune aderarea noastră la ele?

Ceea ce numim astăzi „valori” nu sunt în realitate decât simple sentimente izvorând din creștinătate.

Au fost vremuri și locuri când ordinea morală tradițională a fost zguduită.

În trecut, societățile – asemenea corpului omenesc – par să fi avut un mecanism de autovindecare, un mecanism de autocorecție care readuce lucrurile pe făgașul normal, dacă lucrurile merg prea departe.


Consecințele haosului moral devin prea presante. Gândirea oamenilor cumsecade se revoltă. Ei se coalizează și se strâng împotriva exceselor evidente. Perioadelor de excese le urmează perioadele de re-înrădăcinare morală.

Este principiul pendulului. Cu toții am crezut că, după o vreme, pendulul va reveni înapoi.

Însă astăzi ne confruntăm cu ceva diferit care ar putea demonstra că nu ne mai putem bizui pe revenirea pendulului.

Exstă mai întâi forța, fervoarea și amploarea asaltului împotriva religiei pe care îl trăim azi. Nu este putrefacție; este distrugere organizată. Seculariștii și aliații lor dintre „progresiști” au mobilizat toate forțele din mass media, din cultura populară, din industria divertismentului și din lumea universitară într-o ofensivă fără răgaz împotriva religiei și a valorilor tradiționale.


Aceste instrumente sunt utilizate nu doar pentru a promova ortodoxia secularistă, dar și pentru a copleși și a reduce la tăcere vocile opuse, pentru a ataca în mod brutal și a ridiculiza toți disidenții.

Una dintre aceste ironii, cum vor fi observat unii, este că proiectul secularist a devenit el însuși o religie, impusă cu fervoare religioasă. El își însușește toate caracteristicile unei religii, inclusiv judecata inchizitorială și excomunicarea.

Cei care sfidează credința riscă o ardere figurată: ostracizare socială, educațională și profesională, și excluderea prin intermediul proceselor și campaniilor furibunde pe rețelele sociale.

Omniprezența și puterea culturiii noastre populare high-tech alimentează apostazia într-un alt mod. Ele furnizează un grad de distracție fără precedent.


O parte a condiției umane rezidă în faptul că există mari întrebări care ar trebui să ne privească în față. Suntem creați sau suntem simple accidente materiale? Are viața noastră vreo semnificație sau vreun scop? Dar, așa cum remarcă Blaise Pascal, în loc să își bată capul cu aceste întrebări, oamenii pot fi ușor distrași de la meditația la aceste „lucruri supreme”.

Într-adevăr, trăim azi într-o epocă a distracției, în care ne putem adânci într-o lume a stimulilor digitali și a conectivității universale. Și avem mijloace aproape nelimitate de a ne satisface toate poftele fizice.

Este un alt fenomen care suprimă mecanismele de autocorecție sociale – acesta face și mai dificilă refacerea societății.


În trecut, când societățile erau amenințate de haosul moral, când costul social al imoralității și al comportamentului iresponsabil al persoanei devin atât de ridicate, societatea dădea înapoi și își reevalua drumul de urmat.

Dar astăzi – în fața tuturor acestor patologii crescânde – în loc să atace cauza subiacentă, statul joacă rolul de atenuator al consecințelor nefaste. Facem apel la stat să reducă costurile sociale ale prostului comportament personal și ale iresponsabilității.

Astfel că reacția la ilealitățile crescânde nu este responsabilitatea sexuală, ci avortul.

Reacția la toxicomanie sunt sălile de stat pentru injectare sigură.

Soluția la distrugerea familiei este transformarea statului într-un erzaț de soț pentru mamele celibatare și un erzaț de tată pentru copiii lor.


Se cer tot mai multe programe sociale pentru a trata distrugerea. În timp ce credem că rezolvăm problemele, de fapt le întreținem.

Începem printr-o libertate nelimitată și sfârșim prin a deveni dependenți de un stat coercitiv.

Este interesant de notat că această idee de stat privit ca atenuator al consecințelor nefaste a dat naștere la un nou sistem moral care merge mână în mână cu secularizarea societății. Poate fi numit sistemul „macro-moralității”. Este într-un fel răsturnarea creștinismului.

Creștinismul învață o micro-morală. Transformăm lumea concentrându-ne asupra propriei noastre moralități și transformări.

Noua religie secularistă ne învață macro-morala. Moralitatea unei persoane nu se măsoară după comportamentul său privat, ci după atașamentul său față de cauzele politice și față de o acțiune colectivă pentru a face față problemelor sociale.


Acest sistem ne determină să nu ne facem prea multe griji în legătură cu restricțiile impuse vieților noastre private, de vreme ce ne găsim mântuirea în manifestații. Ne putem expune sensibilitățile noastre morale manifestând pentru cutare sau cutare cauză.

Un eveniment recent a cristalizat diferența dintre aceste sisteme morale. Asistam la o slujbă într-o parohie unde nu merg de obicei, din Washington DC. La sfârșitul slujbei, președintele comitetului de dreptate socială s-a ridicat pentru a-și prezenta raportul privind parohia. A evocat problema crescândă a persoanelor fără adăpost din California și a explicat că este nevoie de mai multe cantine sociale mobile pentru a-i hrăni. Fiind vorba de o biserică catolică, mă așteptam să facă apel la voluntari pentru a rezolva această necesitate. În schimb, președintele a relatat despre toate vizitele pe care Comitetul său le făcuse guvernului din DC militând în favoarea unor taxe mai mari și pentru alocarea de fonduri mai mari în vederea finanțării cantinelor sociale.


Un al treilea fenomen care îngreunează revenirea pendulului este modul în care legea este utilizată ca un berbec pentru a sparge valorile morale tradiționale și pentru a le înlocui cu relativismul moral în calitate de nouă ortodoxie.

Legea este utilizată ca armă în mai multe domenii.

În primul rând, fie prin legislație, fie, mai frecvent, prin interpretare juridică, seculariștii au urmărit în mod constant să elimine legile care reflectă normele morale tradiționale.

La început, aceasta implica revenirea asupra unor legi care interziceau diverse comportamente. Așa a fost decizia hotărâtoare privind legalizarea avortului. Și apoi legalizarea eutanasiei. Lista continuă.

Mai recent, am văzut cum legea a fost folosită cu agresivitate pentru a forța persoane și entități religioase să subscrie la practici și politici opuse religiei lor.


Problema nu este că religia este impusă altora. Problema este că valorile seculariste și anti-religioase sunt impuse cu forța credincioșilor.

Acest lucru îmi amintește că unii împărați romani nu puteau să-i lase în pace pe supușii lor creștini, ci îi obligau să-și încalce conștiința aducând jertfe împăratului considerat zeu.

Tot așa, activiștii seculariști de astăzi nu acceptă să trăiască și să-i lase și pe alții să trăiască – nu le place să lase persoanele religioase să își practice credința. În schimb, par să simtă plăcere obligându-i pe oameni să-și încalce conștiința.

De exemplu, ultima administrație (Obama) a încercat să-i constrângă pe angajatorii religioși, inclusiv ordinele religioase catolice, să își încalce opiniile religioase sincere participând la finanțarea contraceptivelor și abortivelor în cadrul asigurărilor de sănătate. De asemenea, California a cerut centrelor pro-viață pentru asistarea gravidelor să răspândească pliante legate de dreptul la avort.


Acest refuz de a accepta libera exercitare a religiei este relativ recent. Cu doar 25 de ani în urmă, societatea noastră era unanim de acord că legile trebuie să țină cont de credințele religioase.

În 1993, Congresul a adoptat legea Restaurării Libertății Religioase. Scopul legii era de a acorda maximul de înlesniri pentru religie atunci când guvernul adoptă politici generale care ar putea fi susceptibile să îngrădească practica religioasă.

La acea vreme, legea nu a fost considerată controversată. A fost depusă de Chusck Schumer împreună cu alți 170 de sprijinitori în Cameră, și de Ted Kennedy și Orrin Hatch cu alți 59 de sprijinitori în Senat. A fost aprobată prin vot verbal în Cameră și cu 97-3 voturi în Senat.


Recent, când procesul de secularizare s-a accelerat, legea a fost atacată și ideea de înlesnire religioasă a căzut în desuetudine.

Deoarece această administrație (Trump) susține cu fermitate înlesnirea religioasă, câmpul de luptă s-a deplasat către statele componente. Unele guverne încearcă acum să oblige persoane și entități religioase să subscrie la practici sau să-și însușească puncte de vedere incompatibile cu religia lor.

Epicentrul acestor atacuri la adresa religiei sunt școlile. Pentru mine, aceasta este provocarea cea mai serioasă la adresa libertății religioase.

Pentru oricine are o credință religioasă, partea cea mai importantă a exercitării acestei religii este învățarea ei de către copiii noștri. Transmiterea credinței: nu există un dar mai mare pe care îl putem face copiilor noștri, nici o mai mare exprimare a iubirii noastre față de ei.


Imixtiunea guvernului în acest proces reprezintă un monstruos atentat la adresa libertății religioase.

Totuși, exact aici se dă bătălia și îi văd pe seculariști atacând pe trei fronturi.

Primul front este conținutul programei în școlile publice. Numeroase state adoptă programe de studiu incompatibile cu principiile religioase tradiționale după care părinții încearcă să-și crească copiii. Statele fac adesea acest lucru fără vreo opțiune alternativă pentru familiile religioase.

Astfel, de exemplu, New Jersey a adoptat recent o lege care impune ca școlile publice să adopte o programă LGBT care, potrivit multora, este incompatibilă cu învățământul creștin tradițional. Legi similare au fost adoptate în California și Illinois. Iar consiliul școlar din districtul Orange, California, a emis un aviz potrivit căruia „părinții care nu sunt de acord cu materialul pedagogic legat de gen, de identitatea de gen, de expresia de gen și de orientarea sexuală, nu își pot scuti copiii de la acest învățământ”.


Într-adevăr, în unele cazuri, școlile pot chiar să nu îi înștiințeze pe părinți despre lecțiile pe care au de gând să le predea în legătură cu subiecte controversate privind comportamentul și relațiile sexuale.

Acest lucru îi plasează pe părinții care se opun ortodoxiei seculariste în fața unei alegeri dificile: să încerce să strângă banii necesari pentru școlile private sau învățământul la domiciliu, sau să accepte ca fiilor lor să li se inculce mesaje pe care ei personal le resping cu tărie.

O a doua axă a atacului în domeniul educației îl reprezintă politicile de stat menite să lipsească școlile religioase de fonduri și să-i încurajeze pe elevi să se orienteze către școlile seculare. Statul Montana, de exemplu, a creat un program ce oferă facilități fiscale celor care fac donații pentru bursele școlare destinate elevilor cu situații sociale dificile pentru a putea frecventa școli private. Scopul programului era de a oferi părinților și elevilor mai multe opțiuni educaționale.


Însă Montana a exclus în mod expres din acest program școlile religioase private afiliate unei religii. Iar când această excludere a fost contestată în justiție de către părinții care își doreau ca fiii lor să frecventeze o școală creștină privată, Curtea Supremă din Montana a cerut statului să elimine programul în loc să permită părinților să folosească bursele pentru școlile religioase.

Cazul se află acum la Curtea Supremă a SUA și am depus un memoriu explicând de ce amendamentul Blaine încalcă Primul Amendament.

Un al treilea tip de atentat la libertatea religioasă în domeniul educației constă în eforturile recente de a utiliza legile statelor pentru a constrânge școlile religioase să adere la ortodoxia secularistă. De pildă, chiar aici, în Indiana, un profesor l-a dat în judecată pe Arhiepiscopul catolic de Indianapolis pentru că a dispus ca școlile catolice din dioceza sa să nu angajeze profesori căsătoriți cu persoane de același sex, deoarece exemplul unor astfel de mariaje ar submina învățătura catolică pe care aceste școli o predau despre căsătorie și complementaritatea dintre bărbat și femeie.


Acest proces încalcă drepturile arhidiocezei conferite de Primul Amendament, împiedicând deopotrivă asocierea de expresie și autonomia eclezială. Departamentul Justiției a depus o declarație de interese la tribunalul acestui stat, în care arată aspectele de mai sus, și sperăm că tribunalul va clasa în curând dosarul.

Luate împreună, toate aceste cazuri creează un tablou îngrijorător. Vedem că statul impune școlilor publice locale să se angajeze în dezbateri sociale controversate, fără a ține cont de opiniile religioase ale elevilor și părinților. Într-adevăr, aceste state pretind comunităților locale să facă din școlile lor publice locuri neospitaliere pentru familiile având valori religioase tradiționale; implicit, acestor familii li se spune să se conformeze sau să plece.


În același timp, sunt exercitate presiuni și asupra școlilor religioase pentru a renunța la convingerile lor. Doar din cauza caracterului lor religios, ele duc lipsă de fonduri – elevilor care ar dori să le frecventeze li se spune că nu vor putea primi burse decât dacă se orientează spre alte opțiuni.

În același timp, ele sunt amenințate cu acțiuni în justiție și în curând vor fi amenințate cu respingerea acreditării dacă nu renunță la caracterul lor religios. Dacă aceste măsuri vor reuși, persoanele cu convingeri religioase vor deveni din ce în ce mai marginalizate.

Nu vreau prin aceasta să afirm că nu există nici o speranță de reînnoire morală pentru țara noastră.


Însă nu putem sta cu brațele încrucișate și spera că pendulul va reveni de la sine în poziția normală.

În calitate de catolici, noi aderăm la valorile iudeo-creștine care au făcut din țara noastră una excepțională.

Și știm că primul lucru care trebuie făcut pentru a promova reînnoirea este de a veghea ca principiile noastre să fie puse în practică în viețile noastre private.

Înțelegem că doar transformându-ne pe noi putem transforma lumea din afara noastră.

Este o sarcină dificilă. Este dificil să reziști ispitelor constante ale societății noastre contemporane. Aici avem nevoie de har divin, de rugăciune și de ajutorul Bisericii noastre.

Dincolo de asta, trebuie să punem și mai mult accentul pe educația morală a copiilor noștri.


Educația nu este formare profesională. Ea îi conduce pe copiii noștri să știe că există un adevăr și îi ajută să-și dezvolte calitățile de a recunoaște și iubi adevărul, și disciplina de a trăi în conformitate cu acesta.

Nu putem avea o renaștere morală decât dacă reușim să transmitem generației următoare credința și valorile noastre cu toată vigoarea.

Vremurile sunt ostile. Agențiile publice, inclusiv școlile publice, se secularizează și promovează din ce în ce mai mult relativismul moral.

Dacă este nevoie de o revenire în forță a învățământului catolic – și în general a școlilor afiliate la o religie – atunci acum este momentul.

Cred că trebuie să facem tot ce ne stă în puteri pentru a promova și susține o educație catolică autentică la toate nivelurile.


În sfârșit, ca oameni de drept, trebuie să fim în mod deosebit activi în lupta împotriva religiei pe plan juridic.

Trebuie să fim vigilenți pentru a rezista eforturilor depuse de forțele secularizării pentru a exclude din spațiul public punctele de vedere religioase și pentru a împiedica libera exercitare a credinței noastre.

Vreau să vă asigur că atâta timp cât voi fi Procuror General, Departamentul Justiției se va afla în avangarda acestei lupte, gata să se bată pentru cea mai scumpă dintre libertățile noastre: libertatea de a trăi în conformitate cu credința noastră.

Vă mulțumesc că mi-ați oferit ocazia de a vorbi cu dumneavoastră astăzi.

Dumnezeu să vă binecuvânteze pe dumneavoastră și Notre Dame.”



William Barr
Procurorul General al Statelor Unite ale Americii

11 octombrie 2019,
Facultatea de Drept a University of Notre Dame din Indiana

vineri, 7 februarie 2020

Scandinavia Standard. Janteloven between theory and practice



Janteloven, or the Law of Jante


" Janteloven’s social code dictates emphasis on collective accomplishments and well-being, and disdains focus on individual achievements. It is an underlying Scandinavian philosophy principle that applies across Denmark, Norway, Sweden, Finland, and Iceland. Understanding Janteloven is paramount to understanding both the history and modern-day cultures of these countries" 
https://www.scandinaviastandard.com/what-is-janteloven-the-law-of-jante/
      29 decembrie 1918 




THE TEN LAWS OF JANTE


RULE 1


Do not to think you are anything special.

RULE 2

Do not to think you are as good as we are.

RULE 3

Do not to think you are smarter than we are.

RULE 4

Do not to imagine yourself better than we are.

RULE 5

Do not to think you know more than we do.

RULE 6

Do not to think you are more important than we are.

RULE 7

Do not to think you are good at anything.

RULE 8

Do not to laugh at us.

RULE 9

Do not to think anyone cares about you.

RULE 10

Do not to think you can teach us anything.


https://www.scandinaviastandard.com/what-is-janteloven-the-law-of-jante/


No offence. Nice standard, but what is this :




" A Norwegian “artist” who’s best known for spray-painting from his butt, throwing feces at audiences, and peeing on stage, has received an exceptional amount of money from Norway’s public coffers."
https://voiceofeurope.com/2019/12/norwegian-government-gives-e3-7-million-to-artist-who-spray-paints-with-his-anus/




https://voiceofeurope.com/2019/12/norwegian-government-gives-e3-7-million-to-artist-who-spray-paints-with-his-anus/
18 decembrie 2019 



marți, 4 februarie 2020

Desensibilizarea, decivilizarea si dezumanizarea unei societati in forma continuata



Sa ne delectam impreuna cu un clasament marca Starcom ( The Human Experience Company ) care ne arata cam ce conturi online sunt la la mare cautare in prezent :



https://www.iqads.ro/articol/49354/starcom-romania-lanseaza-social-media-stars-index-topul-celor-mai-urmarite



Dupa cum se poate observa din acest clasament cu atatea celebritati al preferintelor majoritatii de genul "o apa si un pamant"  , am putea spunem ca mai lipsesc doar celebrul " Las Fierbinti " , nu mai putin  celebrul Dani Mocanu , eventual un studiu savant publicat pe revista de strategie  " Sinteza"  care afirma ce creatii artistice (?) au un rol fundamental in societatea romaneasca : 


" Istoric vorbind, încrederea n-a fost niciodată la cote entuziasmante în România; postsocialismul, cu haosul, insecuritatea şi deruta valorică pe care le-a generat, a accentuat-o decisiv. Postsocialismul a trecut, dar neîncrederea e tot acolo. Or, manelele nu fac decât să exprime, în cel mai direct mod, această realitate." 
( https://www.revistasinteza.ro/istoria-manelelor-recente-cu-succes-in-flux-si-reflux)

Pentru cine nu a fost atent surpriza este insa cu alta care arata ce salata de boeuf exista in criteriile , rationamentele , valorile si preferintele majoritatii ( ex : nr 39 ) :





https://www.iqads.ro/articol/49354/starcom-romania-lanseaza-social-media-stars-index-topul-celor-mai-urmarite



Altfel spus , reportajele dramatice din seria " Romania , te iubesc " de la PRO TV si implicit autorul lor Alex Dima ( https://life.ro/povestea-vietii-lui-alex-dima-de-la-renuntarea-la-preotie-la-romania-te-iubesc-si-pana-la-cea-mai-cumplita-incercare-a-sortii/) sunt incluse de marele public si/sau de acest clasament in sfera ...divertismentului , deci  marele Bacovia ( "... o tara trista si plina de humor " ) a avut inca odata dreptate. 
Asa sa fie , dar  in alti termeni aceasta  inseamna ca P.N.I. ( Procesul National de Imbecilizare ) inceput  cu brio in 1990 continua in forma agravata si cu sprijinul tuturor factorilor de resort. Maktub. 


duminică, 2 februarie 2020

Intelectualii publici si Romania anului 2020



Dupa explozia de fraternitate din1989, fractura din societatea romaneasca s-a adancit in mod constant cetatenii fiind abandonati intre o clasa politica primitiva, cinica si rapace si o societate civila cu alte prioritati din ce in ce mai diferite de cele din anii `90 . 
Dincolo de piruetele si traseismul civic unor intelectuli publici care si-au schimbat in mod treptat tabara si convingerile , raman discursurile , luarile de pozitie si valorile promovate de altii care instituie un tip de agenda publica paralela sau chiar in contrast cu problemele si revendicarile cetatenilor si in contratimp cu evolutia societatii romanesti si europene. 
Cateva exemple sunt edificatoare , iar cititorul isi poate forma singur o opinie : 



Prioritati ale  intelectualilor publici 


                                                  Paradisul
                                                  Parabolele lui IIsus, o analitica a receptivitatii
                                                  Mituri si adevaruri despre inteligenta emotionala
                                                  Nevroza balcanica
                                                  Psihologia poporului roman
                                                  Depresia post-partum


Probleme ale societatii romanesti 

                                                   - Mentalitati nedemocratice, conflicte ideologice, fake    
                                                     news, dezinformare si manipulare 
                                                   - Sistemul pensiilor speciale si pensiilor ordinare
                                                   - Infernul rural 




Horia-Radu Patapievici
Foto : marginaliaetc.ro



" „Deși toată viața m-am îndeletnicit cu încercarea de a înțelege lucrurile, și am căutat în toate, în mult mai mare măsură decât plăcerea mea, luciditatea fără rest, a mea și a culturii, foarte târziu am înțeles că tema vieții mele a fost dintotdeauna paradisul. Încă de când mă lăsasem fascinat de ideea posibilității de a-ți începe viața din nou, de astă dată perfect – iar asta s-a întâmplat când am descoperit, la șaptesprezece ani, La vita nuova a lui Dante –, eram deja în căutarea paradisului. L-am căutat, fără să știu că îl caut, în toate formele de frumos la care, de-a lungul vieții, mintea și inima m-au făcut sensibil, recunoscându-l, întotdeauna același, cald, emoționant, încărcat de nostalgie și de promisiuni, în marile pagini ale marilor literaturi, în ideile metafizice ale filozofiei, în ecuațiile fizicii matematice, în construcțiile teologiei, logicii formale sau muzicii, raportându-mă mereu, ca la un orient viu și la un nord polar deopotrivă, prin el, la splendorile poeziei.“
Horia-Roman Patapievici































https://www.facebook.com/ana.chirila.731572/videos/523113698332620/?t=10
https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/video-fetita-ardeal-noroaie-genunchi-drumul-scoala-va-dati-seama-simte-copilul-ajunge-sfarsit-acasas-1_5e32e6ef5163ec42719a571a/index.html

marți, 21 ianuarie 2020

Dupa 30 de ani . Interviu interdisciplinar despre starea de fapt din Romania


                                                            Invitati             
                                                            Argument
                                                            Intrebari propuse

                                          










Argument


Interviul propus mai jos se adreseaza unor personalitati de anvergura internationala care cunosc profund Romania si evolutia ei in contextul in care vulnerabilitatea tarii si a cetatenilor ei a devenit cunoscuta inclusiv la nivelul Uniunii Europene ( https://www.g4media.ro/presedintele-parlamentului-european-despre-crimele-de-la-caracal-strigatul-zadarnic-al-alexandrei-la-numarul-de-urgenta-112-indurereaza-intreaga-europa.html).
La prima vedere , vulnerabilitatea ar fi exemplificata prin recordurile inspaimantatoare pe care tara le-a atins in Europa si in foarte multe domenii . Romania este prima dupa Siria la emigrare (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania-prima-dupa-siria-in-topul-migratiei-575743 ) , pe primul loc in Uniunea Europeana la traficul de persoane (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania-pe-primul-loc-in-europa-ca-numar-de-victime-ale-traficului-de-persoane-590867 ), pe locul trei in Uniunea Europeana l abandonul scolar (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/romania-locul-trei-in-ue-la-abandonul-scolar-790242) a devenit un fel de rai al pedofililor (https://evz.ro/romania-paradisul-pradatorilor-de-copii-situatia-dezastruoasa-condamnata-la-cedo.html ; https://www.tolo.ro/2019/01/17/cum-batjocoreste-justitia-fetele-de-10-ani-violate-procuror-si-judecator-victima-s-a-imbracat-sumar-si-a-consimtit-actele-sexuale/?fbclid=IwAR3uAtYwMsmXWlMXFwZyaYLfVyjENhRuDbJhFImT6-T4DGUtRIByLMEgi6M), o campioana a coruptiei si la fraudarea banilor europeni (https://www.g4media.ro/olaf-romania-campioana-fraudelor-cu-bani-europeni-cazul-teldrum-dragnea-dat-ca-exemplu.html; https://www.transparency.org/cpi2018), etc. , dar si tara cu cele mai puternice demonstratii anticoruptie din Europa (https://ro.wikipedia.org/wiki/Protestele_anticorup%C8%9Bie_din_Rom%C3%A2nia_din_2017%E2%80%932019). In realitate , aceste recorduri sunt doar varful aisbergului . Problemele Romaniei sunt mult mai grave , de sistem si nerezolvate de cel putin 30 de ani. 
 Acest lucru este punctat in revendicarile Diasporei romanesti care in 2018 au conturat un tablou al problemelor cronice ale societatii romanesti ( https://playtech.ro/stiri/care-sunt-cele-75-de-revendicari-ale-protestatarilor-de-la-mitingul-diasporei-din-10-august-34755 ; http://www.diasporapentruromania.org/problemele-diasporei/?fbclid=IwAR1rTB8is2UgjhKlRQekk16ZVLoMF_ZwawlP4sHpALfkIS__A6afm4WXbRY).
Pe de alta parte , istoria recenta a Romaniei are o caracteristica stranie. Catastrofele sociale si evenimentele traumatice din ultimii 30 de ani cu mare impact social si emotional ( Revolutia din 1989, Mineriada din 1990, Incendiul de la clubul Colectiv, protestul Diasporei din 10 august 2018 , terifianta rapire din 2019 in direct si sub ochii autoritatilor a unei adolescente din Caracal, etc. ) nu au fost clarificate si au ramas in suspans . Din acest punct de vedere , istoria derulata de la caderea comunismului si pana in prezent pare mai degraba o insiruire de “ lebede negre” decat o suita de evenimente intr-o logica sociala fireasca.
In acest sens exista tentative de a inversa sensul logicii sociale si morale . Romania a devenit probabil prima tara din Europa in care , prin artificii politice si juridice se anuleaza sentintele penale definitive , se rejudeca procesele si se sterge granita dintre infractori si oamenii onesti. Cazul unor persoane cu condamnari penale definitive care au ramas pana de curand cu cele mai inalte decoratii acordate de Presedintele Romaniei ramane emblematic pentru paradoxurile societatii romanesti( https://www.gandul.info/stiri/lista-celor-11-condamnati-penal-care-raman-cu-cele-mai-inalte-distinctii-din-romania-presedintele-nu-poate-fi-obligat-sa-retraga-o-decoratie-10978067).
Interviul propus nu are in vedere aceste vulnerabilitati cunoscute , ci starea de fapt a societatii si cauzele ei profunde . El va fi centrat pe problemele fundamentale ale unei tari postcomuniste (deconstructivism/ decivilizare/ dezumanizare , istorie , politica, mass-media, statul de drept , societatea civila , razboi informational/ fake news, post-truth , evolutia / involutia culturii, resetarea , alterarea sau inversarea codurilor deontologice, morale si a sistemelor de valori, raporturile cu Uniunea Europeana,etc. ) vazute din perspectiva celor trei decenii de tranzitie. 

 Un precedent in acesta directie si intr-o tara occidentala este un articol al filozofului Jean Lauxerois care descrie pe o grila complexa , alternativa la paradigmele oficiale , starea societatii franceze contemporane ( https://blogs.mediapart.fr/edition/contes-de-la-folie-ordinaire/article/280511/un-pays-malade-de-jean-lauxerois) inclusiv in limba romana (http://www.contributors.ro/editorial/franta-tara-bolnava-stare-de-urgenta/ ) . 
Noutatea interviului ar fi realizarea lui din perspectiva unor domenii diferite . Prin reunirea acestor perspective neutre si independente de context ar rezulta in final o imagine globala distincta de analizele si comentariile standard din presa oficiala , respectiv un diagnostic cat mai neutru al starii de fapt.
Am discutat oportunitatea unui asemenea interviu cu domnul Radu Ulmeanu , directorul general al revistei Acolada (revista apare  sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania ) care a fost foarte interesat de o asemenea initiativa si a  acceptat publicarea lui in prima parte a anului 2020 ( termenul limita ar fi de 6 luni de la data lansarii lui  respectiv  22 iunie 2020) daca acesta se va concretiza.
Interviul va fi realizat prin e-mail si dintr-o perspectiva non-partizana deoarece invitatii beneficiaza  de un statut de neutralitate , iar prin respectarea unui cod deontologic , profesional si moral se bucura de un credit profesional si o legitimitate morala recunoscute in tara si in strainatate .
Un asemenea interviu este binevenit daca avem in vedere confuzia si debusolarea care domnesc in societatea romaneasca.
In al doilea rand el ofera posibilitatea de a decanta experienta romaneasca si de a descrie complicata realitate de aici prin multiple sisteme de referinta si perceptii alternative asupra ei .
Cateva exemple de carti si articole propuse in acest registru sunt edificatoare pentru o viziune complexa asupra realitatii romanesti oferita ca alternativa la paradigmele propuse in mod oficial :




Dennis Deletant – Ceausescu si Securitatea . Constringere si disidenta in Romania anilor 1965-1989, Editura Humanitas, Bucuresti , 1998;

Catherine Durandin – Romania mea comunista , Editura Vremea, Bucuresti 2018

Tom Gallagher - Furtul unei natiuni. Romania de la comunism incoace . Editura Humanitas, Bucuresti , 2004 ;

Peter Gross - Intoarcere in laboratorul romanesc. Mass-media dupa 1989 , Editura Nemira, Bucuresti , 2016 ;

Katherine Verdery – Viata mea ca spioana – Editura Vremea, Bucuresti, 2018


Dennis Deletant ( https://revista22.ro/interviu/dennis-deletant-manipularea-trecutului-a-reuit-mai-bine-pe-partea-comunist-dect-pe-cea-fascist;

http://www.ziare.com/psd/stiri-psd/follow-the-money-unde-s-au-dus-banii-securitatii-si-de-ce-coruptii-nu-scapa-niciodata-interviu-1566937;

https://www.hotnews.ro/stiri-diaspora-6722052-20-ani-revolutie-eroii-mor-cei-care-luptat-intorc-acasa-oportunistii-ies-prim-plan.htm?nomobile=; )

Catherine Durandin - https://adevarul.ro/cultura/carti/scriitoarea-cercetatorul-catherine-durandin-Incerc-inteleg-taina-longevitatii-comunismului-nationalist-1_5b51e45adf52022f75720b4e/index.html

Peter Gross ( https://romania.europalibera.org/a/brucan-a-gre%C8%99it-rom%C3%A2nii-mai-au-nevoie-de-60-de-ani-pentru-a-deprinde-democra%C8%9Bia-/30179088.html ;

https://revista22.ro/interviu/dr-peter-gross-mass-media-din-romnia-de-la-tranziie-la-transformare

https://revista22.ro/opinii/peter-gross/mass-media-i-cavalerii-apocalipsei-educationale)

Tom Gallagher ( https://positivenewsromania.com/2017/07/28/romanians-civil-people-polite-gracious-exclusive-interview-scottish-writer-tom-gallagher/?fbclid=IwAR3sWJnS7Y8s3RjyKz2_2HM3uYQmEHO9Sm6A3UaU0ddY_mn-8oLDwShdI4o;

https://web.archive.org/web/20120827102745/https://revista22.ro/articol.php?id=17210
https://www.timpul.md/articol/tom-gallagher-sustine-ca-ue-si-a-gasit-nasul-in-romania-9951.html

Jean Lauxerois ( http://www.contributors.ro/editorial/hercule-la-bucure%c8%99ti-impotriva-corup%c8%9biei/;

http://www.luceafarul.net/jean-lauxerois-questions-de-tudor-petcu-a-propos-de-lorthodoxie
 
http://www.contributors.ro/editorial/franta-tara-bolnava-stare-de-urgenta/)

Katherine Verdery ( https://adevarul.ro/cultura/istorie/interviu-katherineverdery-antropolog-american-amfost-socata-numarul-turnatorilor-dosarul-meu-1_583856345ab6550cb8d73acb/index.html).



Aceste carti si articole au avut un efect cumulat, de ecou si au instituit o contrapondere la dezinformarea , manipularea si imensa cantitate de informatie nerelevanta si toxica deversata in sfera publica romaneasca dupa 1990 , cu atat mai mult cu cat societatea civila de acum a suferit o adevarata schimbare la fata in raport cu cea din anii `90 avand cu totul alte obiective si prioritati.
Intrebarile de mai jos incearca sa surprinda cadrul politic, social si cultural in care a evoluat Romania in ultimii 30 de ani inclusiv problemele care tin de spirala tacerii , tabu sau omerta . Ar fi ideal ca aceste intrebari sa fie amendate si completate cu subiectele , ideile si intrebarile propuse de invitati pentru a ajunge cat mai aproape de inima sistemului .





Intrebari propuse


1 . Din perspectiva experientei acumulate in Romania, cum apreciati evolutia societatii romanesti in ultimii 30 de ani si care ar fi cauzele ei ?


2. Cum apreciati faptul ca timp de trei decenii societatea romaneasca, statul si cetatenii si nu au reusit sa cada de acord din punct de vedere politic, juridic si conceptual asupra evenimentelor pe care le-a traversat tara si asupra naturii lor ( A fost comunism/nu a fost comunism , au existat/nu au existat vinovati ? A fost /nu a fost o Revolutie/lovitura de stat in 1989 , au existat / nu au existat vinovati ? A fost / nu a fost o Mineriada in 1990 si au existat / nu au existat vinovati ? A fost/ nu a fost coruptie , au existat/nu au existat vinovati ? etc. ) si nici asupra modului in care aceastea ar trebui interpretate ?


3. Prin prisma experientei pe care ati avut-o in Romania inainte si dupa 1989 , cum credeti ca ar trebui definit mai exact comunismul ( sistem/regim politic , religie , inginerie sociala, etc. ) ?


4. Pe tot parcursul existentei sale regimul comunist a aplicat in mod constant diverse tehnici de inginerie sociala dezumanizare si decivilizare  incepand cu cele aplicate detinutilor politici (https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/fenomenul-pitesti-pandemoniul-inchisorilor-comuniste-tortura-si-teroare-la-pitesti; https://ro.wikipedia.org/wiki/Experimentul_Pite%C8%99ti ; https://web.archive.org/web/20140424103842/http://impactnews.ro/News/Alin-Mure%C5%9Fan:-%E2%80%9CFenomenul-Pite%C5%9Fti%E2%80%9D-e-una-dintre-cauzele-Rom%C3%A2niei-de-azi-47430

 ) si terminand cu cele aplicate in lagarele pentru copii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cighid; https://youtu.be/hbT50o7x53I ; https://www.youtube.com/watch?v=XpxdKkYUlio) , politica de formare a “ omului nou” fiind asumata in mod deschis de catre acel regim. Ce efecte credeti ca au avut aceste strategii asupra mentalitatilor si comportamentelor oamenilor ?


5. Dupa caderea comunismului , perioada de tranzitie care a urmat a fost insotita in mod inevitabil de o prabusire si resetare a valorilor sociale si culturale si de relativism moral. Cum apreciati acest proces de schimbare sociala si care ar fi caracteristicile sale ?


6. Constitutia Romaniei prevede (http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339) , dar nu garanteaza faptul ca "Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. " (art. 31) . Cum apreciati din aceasta perspectiva obiectivitatea mass-media din Romania ?


7. Promotorii Comunitatii Nationale de Informatii au propus o noua viziune asupra vietii politice si sociale :



“ Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate oferă o definiţie exhaustivă a conceptului de securitate naţională –starea naţiunii, a comunităţilor sociale, a cetăţenilor şi a statului, fundamentată pe prosperitatea economică, legalitate, echilibru şi stabilitate socio-politică, exprimată prin ordinea de drept şi asigurată prin acţiuni de natură economică, politică, socială, juridică, militară, informaţională şi de altă natură (s.n.), în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, manifestarea deplină a libertăţii de decizie şi de acţiune a statului(s.n.) , atributelor sale fundamentale şi a calităţii de subiect de drept internaţional ”.


„ Credem că optimizarea formării culturii de intelligence(s.n.) a decidenţilor politici prin implicarea nemijlocită a Comunităţii Naţionale de Informaţii vizează următoarele aspecte:

- reformarea politicilor privind managementul resurselor umane ale partidelor;

- formarea elitelor politice să includă în mod obligatoriu pregătirea în domeniul securităţii naţionale;

- implicarea mediului academic (s.n.) în procesul de formare a elitelor politice în domeniul securităţii naţionale;

- accesul la informaţii clasificate – condiţie pentru înscrierea pe listele electorale;

- programe de formare continuă in domeniul securităţii naţionale(s.n.) a decidenţilor politici.”

“Formarea culturii de intelligence (s.n.) reprezintă, în opinia noastră o prioritate a oricărui demers educativ prin cunoaştere, iar coordonarea factorilor iar coordonarea factorilor implicaţi ONG – uri, medii academice, instituţii cu atribuţii îndomeniu să devină o nouă responsabilitate a Comunităţii Naţionale de Informatii.”

Ion Duvac – Cultura de intelligence a decidentilor politici"

http://documents.tips/documents/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007.html

In conditiile in care in Romania a fost condamnat in mod oficial comunismul si Securitatea a fost definita drept o institutie criminala de la inceput si pana la sfarsit ( https://www.wilsoncenter.org/sites/default/files/RAPORT%20FINAL_%20CADCR.pdf) , dar principiul lustratiei nu a fost aplicat niciodata, cum apreciati aceasta viziune si care ar fi consecintele ei asupra vietii sociale ?


8. In cele trei decenii care au trecut de la caderea comunismului la Ministerul Educatiei si Cercetarii care a promis mereu accesul la o educație de calitate (https://www.edu.ro/misiune-viziune-valori-0) s-au perindat 27 de ministri (https://www.bursa.ro/4-presedinti-15-premieri-27-de-ministri-ai-educatiei-toaletele-din-curtea-scolii-rezista-28418731). Ce consecinte ar putea avea pe termen lung aceasta situatie in plan social si cultural?


9. Evolutia domeniilor profesionale (inclusiv cele liberale ) a insemnat pentru societatea romaneasca , exact dupa modelul vietii politice , un sir nesfarsit de crize. Presa scrisa relata in anii `90 ca in domeniul medical au existat doua Colegii ale medicilor care se contestau si se acuzau reciproc de coruptie . A urmat domeniul juridic unde timp de 10 ani au existat doua Barouri paralele , ambele valabile in acelasi timp (https://timpolis.ro/tribunalul-bucuresti-baroul-bota-nu-poate-fi-desfiintat/?print=pdf) care s-au contestat reciproc , domeniul psihologic unde doua Colegii concurente s-au luptat in instanta pe sediu si stampila si fonduri (https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/04/12/comunicat-de-presa-colegiul-psihologilor-din-romania-19-01-16) . Ceva mai recent in domeniul jurnalismului framantarile sunt de aceeasi natura (https://evz.ro/puciul-poiana-brasov.html), iar cireasa de pe tort o reprezinta turnul de fildes al filozofiei unde evenimentele si disputele intelectuale au coborat pana la nivelul celor politice (http://www.contributors.ro/editorial/draci-peste-tot-ii/). Dovada cea mai elocventa a acestor convulsii sociale este faptul ca incercarea de a crea un cadru concurential dupa model european in cadrul profesiilor liberale si de a elimina castele profesionale a fost respinsa inca de acum 12 ani ( https://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-10-19/parlamentul-pregateste-spargerea-castelor.html; http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6344&idm=86&idl=0).
Cum apreciati aceasta evolutie si ce impact credeti ca poate avea asupra societatii romanesti si asupra evolutiei societatii civile ?


10. Romania nu a facut pace nici cu trecutul , nici cu prezentul ei , iar in lipsa unui proiect de tara este suspendata practic intre epoci , lumi si civilizatii (https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/scrisoarea-unui-irlandez-comisar-european-romania-tara-ultimei-civilizatii-rurale-autentice-europei-ue-asista-cea-mai-marenedreptate-sociala-1_550d351c448e03c0fdc39a83/index.html) . 

Din acest punct de vedere cum apreciati tentativa de a intelege istoria, prezentul si viitorul acestei tari prin “ psihologia poporului roman” , “ ura de sine , “ nevroza balcanica”, etc. ( https://timponline.ro/psihologia-poporului-roman-nu-incurajeaza-schimbarea-ci-cantonarea-in-ce-suntem/ ; http://www.contributors.ro/cultura/un-%c8%99antier-abandonat-intalnirea-cu-noi-in%c8%99ine/ ; https://youtu.be/bukkDDe5IJs ) si imaginea atat de diferita propusa de strainii care vin in contact cu aceasta tara ?


11. Resetarea si rasturnarea sistemului de valori morale este o mare problema a societatii romanesti in care justitia a ajuns sub control politic alterand raporturile intre legalitate si moralitate mergand pana la stergerea granitei dintre infractori si oamenii onesti . Procesul Revolutiei din 1989 si Procesul Mineriadei din 1990 treneaza de trei decenii , marile dosare de coruptie sunt taraganate ani in sir pana intervine prescriptia , politicienii cu dosare penale ajung sa faca legile (http://www.ziare.com/politica/camera-deputatilor/cine-sunt-deputatii-cu-probleme-in-justitie-care-au-votat-schimbarea-codurilor-penale-1559344 ) , profesori condamnati penal predau in scoli primare(https://adevarul.ro/educatie/scoala/revolta-intr-o-scoala-profesor-condamnat-penal-violenta-lasat-intoarca-catedra-1_5dd6bd7c5163ec427142f9a2/index.html) si la Universitatea Bucuresti ( https://adevarul.ro/locale/constanta/profesorul-condamnat-penal-preda-dreptul-studentilor-universitatea-bucuresti-nu-moral-legal-1_5d95bfa5892c0bb0c63777d5/index.html), condamnarile penale definitive in care justitiabilii si-au recunoscut faptele sunt anulate prin artificii juridice si rejudecate de la zero aducand in conflict judecatorii cu procurorii ( https://www.g4media.ro/iccj-condamnarea-lui-viorel-hrebenciuc-pentru-retrocedarea-ilegala-a-padurilor-a-fost-anulata-dosarul-de-va-rejudeca-de-la-zero-hrebenciuc-isi-recunoscuse-faptele-in-instanta.html).
Cum apreciati aceasta stare de fapt si ce consecinte credeti ca poate avea pe termen lung ?


12. Cum apreciati raporturile existente in Romania intre puterea politica , stat , societatea civila si cetateni dupa trei decenii de democratie ? Respecta acestea un contract social si exigentele unui stat de drept ?


13. Un document oficial al statului roman – Raportul final al Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste (https://www.wilsoncenter.org/sites/default/files/RAPORT%20FINAL_%20CADCR.pdf) a condamnat in mod oficial comunismul , a recunoscut crimele acestui regim si calitatea de victime a detinutilor politici persecutati pentru respingerea ideologiei comuniste , pentru convingerile lor si/sau pentru motive inventate. In acest context cum apreciati faptul ca dupa trei decenii in care s-au publicat documente , studii, carti si s-au facut documentare cu acest subiect , detinutilor politici li se contesta in ultimii ani calitatea de victime (http://www.contributors.ro/cultura/sfinti-si-condamnati/) ?


14. Politizarea justitiei din Romania in scopul salvarii politicienilor corupti si masacrarea Codurilor penale modificate in favoarea infractorilor , a condus la situatii tragice ( https://stirileprotv.ro/stiri/politic/analist-despre-decizia-ccr-privind-codurile-penale-cazul-de-la-caracal-varful-icebergului.html ) si la o metamorfoza a statului de drept in opusul sau care nu apara atat drepturile omului , cat interesele condamnatilor penal. Micsorarea termenelor de precriptie, reducerea sub diverse pretexte a pedepselor penale, comasarea pedepselor pentru diferite infractiuni la cea mai mare dintre ele , acordarea de “permisii pentru buna purtare” , eliberarea in masa a infractorilor inclusiv criminali, pedofili si violatori , eliberarea din inchisori a infractorilor care au varsta de 60 de ani,etc. (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23295860-aproape-20-000-detinuti-eliberati-baza-recursului-compensatoriu-840-erau-condamnati-pentru-omor-iar-566-pentru-viol-1-300-recidivat-intors-penitenciar.htm) , sunt probababil masuri unice in Uniunea Europeana .
Cum apreciati aceste masuri care incurajeaza in mod dechis infractorii si infractiunile si care credeti ca a fost efectul lor asupra sistemului de valori morale al unei societati si asupra cetatenilor ei ?


15. Stiintele sociale in Romania comunista ( istorie, drept , filozofie, sociologie, psihologie, etc.) ca sa nu mai amintim de mass-media , au fost politizate prin suspendarea codurilor deontologice devenind intrumente extrem de eficiente de propaganda, manipulare si de formare a “ omului nou” . Dupa trei decenii, cum apreciati evolutia lor si ce impact credeti ca a avut aceasta asupra dezbaterii publice ?


16. Cum apreciati raportul dintre cuvinte si fapte existent in societatea romaneasca si in ce masura ati identificat sau nu in sfera publica manipulare , diversiune , dezinformare, fake news si razboi informational ?


17. Turbulentele majore din sfera publica si demonstratiile care au au continuat intr-o forma sau alta din anii `90 si pana in prezent au aratat fractura adanca existenta clasa politica si cetateni . Din aceasta perspectiva cum apreciati evolutia societatii civile din Romania din anii `90 si pana in prezent si in ce masura credeti ca este aceasta conforma cu aspiratiile cetatenilor ?


18. In universitatile romanesti studentii invatau in 2008 despre faptul ca :



“ … indivizii ( ca performeri -s.n.) nu sunt preocupati de problema morala a realizarii standardelor ci de problema amorala(s.n.) a producerii acelei impresii convingatoare conform careia aceste standarde sunt realizate”. Altfel spus nu aplicarea standardelor morale conteaza ci impresia ca aceste standarde sunt realizate. De aici importanta acordata “managementului impresiilor “ domeniu inca prea putin aplicat in studiul actual al comunicarii sau in strategiile utilizate in relatiile publice .”

( Citat din Erwing Goffman in “Imagine personala in mass-media” – Note de curs, Bucuresti, 2008, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de litere ) .

Teza este a fost sustinuta in spatiul public catre un politolog : “Oricare ales in mod direct, indiferent de ocupatie sau notorietate, are legitimitate.”( http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-12-01&id=246191). Rezultatul final este acela ca in 2018 deputati cu probleme penale si-au votat singuri legile care sa li se aplice (http://www.ziare.com/politica/camera-deputatilor/cine-sunt-deputatii-cu-probleme-in-justitie-care-au-votat-schimbarea-codurilor-penale-1559344) , iar dupa trei decenii de democratie se discuta in sfarsit despre reforma morala a universitatilor de la noi ( https://www.g4media.ro/verificarea-de-plagiat-a-tezelor-dupa-89-si-sanctionarea-conditionarii-studentelor-de-favoruri-sexuale-printre-conditiile-anuntate-de-daniel-funeriu-pentru-a-l-sustine-pe-marian-pr.html).

In aceste conditii se mai poate vorbi despre o credibilitate si o legitimitate morala a politicienilor si a personalitatilor publice si despre o dimensiune morala a sferei publice ?


19. Traseismul politic este aproape necunoscut in democratiile consolidate , dar a fost o constanta a vietii parlamentare romanesti din ultimele trei decenii in care partidele si-au schimbat in mod constant denumirile , doctrinele , programele si discursurile, iar politicienii , partidele . Acesta a fost dublat recent si de traseismul civic in care persoane cu mare notorietate in societatea civila isi reorienteaza cariera si devin brusc politicieni cu un sistem de valori complet diferit (ex: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sandra_Pralong; https://ro.wikipedia.org/wiki/Alin_Teodorescu; https://ro.wikipedia.org/wiki/Renate_Weber,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Ghineaetc., etc. ). Cum afecteaza acest comportament raporturile dintre clasa politica , societatea civila si cetateni ? 


20. Dupa trei decenii de la caderea comunismului personalitati marcante ale societatii civile din Romania sunt identificate printre colaboratorii fostei Securitati (https://evz.ro/dezvaluiri-boia-securitatea.html), directoarea Fundatiei pentru o Societate Deschisa infiintata in 1990 recunoste ca printre membrii ei s-au strecurat si persoane care au lucrat in fosta Securitate ( http://www.contributors.ro/cultura/cum-credem-noi-ca-ne-vad-strainii-si-cum-ne-vad-ei-cu-adevarat-o-intalnire-online-cu-sandra-pralong-miercuri-ora-12-00/) , iar unele ONG-uri dinamiteaza granitele activismului civic :



“ Un caz aparte îl consitutie apariţia unui organism ce ar putea fi o firmă privată românească, revista Academia Caţavencu, dar care se înfiinţează pe structura unui ONG( s.n.) şi în cadrul căruia apare, ca un fel de departament, ceea ce mai târziu avea să devină Agenţia de Monitorizare a Presei. Dar cum este imposibil să ai un ONG care produce profit, Academia Caţavencu devine mai târziu companie de drept privat, iar departamentul ONG, dacă putem să-l numim aşa, continuă să îşi desfăşoare activitatea acest organism confundându-se pentru o bună perioadă de timp cu revista, deşi a desfăşurat activităţi tipice de ONG, împărţind cu revista un singur nume, Mircea Toma. Mircea Toma reuşeste în 2007 să legitimeze ca ONG acest departament desprins din revistă sub denumirea de Agenţia de Monitorizare a Presei. Acesta este un caz atipic pentru mediul asociativ non-profit românesc.”

https://www.ssoar.info/ssoar/bitstream/handle/document/44865/ssoar-studiapolitica-2011-3-necsulescu-Geneza_aparitiei_ONG-urilor_din_Romania.pdf?sequence=3&isAllowed=y&lnkname=ssoar-studiapolitica-2011-3-necsulescu-Geneza_aparitiei_ONG-urilor_din_Romania.pdf

In ce masura credeti ca in aceste conditii obiectivele societatii civile de tip clasic acopera problematica complexa a unei societati postcomuniste si cat de reprezentativa si de eficienta este societatea civila din Romania ?


21. Melanjul epocilor , sistemelor si valorilor este o caracteristica a turbulentelor istoriei recente a Romaniei. Personalitatile culturale, intelectualii publici, liderii civici , directorii de constiinta , formatorii de opinie,etc. sunt in linii mari cam aceeasi din timpul comunismului , paradoxul Romaniei fiind acela ca a construit democratia cu unele personalitati culturale din timpul comunismului, elita culturala post-comunista ( personalitati culturale, intelectuali publici, directori de constiinta , formatori de opinie, jurnalisti,etc.) fiind intr-o proportie semnificativa identica cu cea precedenta. 

Din aceasta perspectiva cum poate fi intrepretat faptul ca unele ( sau aceleasi ) personalitati culturale se bucura de vizibilitate in doua regimuri politice cu sisteme de valori diametral opuse ?


22. Marea problema a societatii romanesti este aceea ca nu are informatii obiective , consistente si valide despre trecut ( reinterpretarile si reconsiderarile nu exclud deformarile si manipularile ) si nici informatii consistente si valide despre sine si partile sale componente in prezent. 

 Inca din anii `90 a fost avansata ideea ca in sistemele democratice “ mass-media sunt o componenta mai importanta a procesului politic decat partidele si sistemele electorale “ , dar atunci nu s-a putut anticipa ca mass-media va putea construi la nivelul intregii societati , prin lipsa obiectivitatii si interese obscure o realitate fictionala care a mentinut cetatenii in dependenta emotionala si mentala pe termen lung si le-a blocat accesul la realitatea obiectiva (https://www.g4media.ro/cum-se-vede-presa-romaneasca-la-ambasada-statelor-unite-ale-americii-toate-organizatiile-de-media-importante-descrise-intr-un-document-oficial-al-ambasadei-statelor-unite.html).
In conditiile in care in Romania libertatea de exprimare este garantata constitutional, ce strategii credeti ca ar putea folosite in mod eficient pentru anihilarea acestor dependente si obtinerea accesului la o informatie obiectiva ?


23. Daca progresul unei societati se poate obtine prin educatie , cultura si schimbarea mentalitatilor , care ar fi palierul unde ar trebui actionat in societatea romaneasca ( clasa politica, administratia de stat, structurile de forta , mediul academic , societatea civila, cetateni ,etc.) si care credeti ca ar fi prioritatile ?


24. Dupa trei decenii de tranzitie si sub pretextul libertatii si democratiei sfera publica romaneasca a trecut printr-o adevarata metamorfoza evoluand din zona decentei si regulilor etichetei in zona mahalalei , obscenitatii si recuzitei de tip XXX. 

Tonul l-au dat unele personalitati culturale inclusiv fosti disidenti (https://web.archive.org/web/20101002224020/https://evz.ro/detalii/stiri/nota-lui-basescu-catre-securitate-vazuta-de-andrei-plesu-907350.html; https://adevarul.ro/locale/slobozia/slobozia-vorba-dinescu--am-stat-masa-betivii-literaturii-romanesti-1_50ad4da17c42d5a663929cc2/index.html ) , literatura de tip nou (https://adevarul.ro/cultura/carti/kitsch-impostura-uniunea-scriitorilor-romania-literatura-care-ti-intoarce-stomacul-dos-1_511531a54b62ed5875ecb902/index.html) si a fost preluat de adolescenti (https://evz.ro/pornoliceeni-cluj.html) mediul studentesc (https://www.vice.com/ro/article/ypgkkb/tabloidizarea-romaniei-incepe-de-la-balul-facultatii-de-jurnalism) si mass-media in general unde unele programe si posturi TV se numara printre cele mai toxice din Europa (“ nici un parinte responsabil nu ar trebui sa-si expuna copilul la emisiunile unor posturi TV “ – Tom Gallagher) . Toate aceste elemente pot fi asimilate unei strategii globale ( intentionata sau nu ) de decivilizare si desensibilizare sociala si culturala ?

25. Comunicarea, dialogul si limbajul public au evoluat de la un dialog aparent civilizat in C.P.U.N.-ul ( anilor `90 la un dialog visceral si un limbaj grobian, chiar trivial in Parlament , in sfera publica , retele sociale si pe forum-uri . Atmosfera a devenit practic irespirabila , o adevarata cultura a agresivitatii si invectivei dinamiteaza dialogul public si mentine o atmosfera similara celei din anii `90 prin atacul la persoana si linsajul public practicat pe scara larga in politica si mass-media romaneasca  ( http://revistasferapoliticii.ro/sfera/174/art14-Novacescu.php).
Ce masuri credeti ar trebui aplicate pentru mentinerea unor standarde ale decenței si moralitații publice ?

26. Pentru autoritatile romanesti patrimoniul tarii din ultimii 25 de ani este o necunoscuta ( https://evz.ro/nimeni-nu-stie-care-este-averea-romaniei-in-ultimul-sfert-de-veac.html), 2 milioane de rezidenti sunt “rataciti” intre institutiile statului (https://cursdeguvernare.ro/vasile-ghetau-alegerile-europarlamentare-2-milioane-de-rezidenti-in-alte-tari-rataciti-intre-ministerul-de-interne-autoritatea-electorala-permanenta-si-primarii-2.html) , estimarea volumului populatiei Romaniei are o eroare de 10% ( http://www.contributors.ro/editorial/democratie-bolnava-sistemul-inchis/) , iar gestionarul bazei de date nu-si asuma veridicitatea numarului de alegatori :



“Ministerul de Interne, ca administrator al bazei de date, nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, neavând instrumente legale suplimentare de control a datelor procesate de autorităţile publice locale”.

https://web.archive.org/web/20120807001330/https://evz.ro/detalii/stiri/scrisoare-ioan-rus-ccr-cati-romania-peste-18-ani-994761.html

In aceste conditii cum credeti ca poate fi apreciata capacitatea institutiilor statului roman de a gestiona problemele cetatenilor romani si de a organiza alegeri democratice valide ?

27. La suspiciunea mostenita din comunism inca reziduala si la individualismul post-1989 (http://www.contributors.ro/dezbatere/despre-inteligenta-civica-in-romania-%E2%80%93-cateva-intrebari/) , se mai adauga recent neincrederea in institutii si o perspectiva mai degraba conspirationista asupra politicului , mass-media si relatiilor internationale (https://adevarul.ro/news/societate/neincrederea-institutii-domina-cultura-securitate-romanilor-1_5ad5b457df52022f75ecb017/index.html). Ce masuri credeti ca ar trebui aplicate pentru restabilirea increderii sociale ?

28. Insecuritatea este o caracteristica globala a societatii romanesti incepand cu situatia minorilor ( https://revista22.ro/actualitate-interna/romania-primul-loc-in-ue-la-rata-mortalitatii-copiilor-peste-150000-de-copii-se-culca-flamanzi ; https://revista22.ro/actualitate-interna/63-de-ong-uri-ii-cer-lui-orban-sa-ia-masuri-impotriva-traficului-de-minore-si-pedepsirea-clientilor ) si terminand cu siguranta adultilor intr-o tara al carei teritoriu este disputat de clanuri interlope :



"...„respectiva hartă a infracționalității ( respective harta clanurilor interlope care actioneaza pe teriotoriul Romaniei -s.n.) nu a fost făcută publică, fiind tipul de document clasificat care poate fi discutat doar în CSAT. N-a fost publică atunci, nu este publică nici acum(s.n.) ”

( http://www.evz.ro/interlopi-de-renume-trimisi-dupa-gratii-cu-ajutorul-sri.html)

Intr-o astfel de societate ghidata in principal de instinctul de supravietuire ( https://cursdeguvernare.ro/romania-pe-harta-mentalitatilor-supravietuire-vs-afirmare-si-secular-vs-traditional.html) care credeti ca ar trebui sa fie obiectivele principale ale reformarii societatii si ale activismului civic ?

29. Academia Romana a patronat conferinte de genul ” „Securitatea Naţională în societatea bazată pe cunoaştere, intelligence, cunoaştere strategică şi decizie” ( https://www.juridice.ro/231688/securitatea-nationala-in-societatea-bazata-pe-cunoastere-intelligence-cunoastere-strategica-si-decizie-bucuresti-26-noiembrie-2012.html) , Universitatea din Cluj a organizat masterate in “ Securitate, Intelligence si competitivitate in organizatii “ (http://hiphi.ubbcluj.ro/studii/master/SICO.html) , Universitatea din Bucuresti a organizat masterate in “ Studii de securitate si analiza informatiilor “ ( https://sas.unibuc.ro/studii-de-securitate) si “ Evaluari psihologice pentru permisul de port-arma” (https://web.archive.org/web/20120719104519/http://ionduvac.ro/2012/03/13/fisa-de-inscriere-workshop-17-03-2012/). In acelasi timp , universitatile romanesti sunt la finele clasamentului celui mai cunoscut top mondial (https://romania.europalibera.org/a/c%C3%A2t-de-mult-au-c%C4%83zut-universit%C4%83%C8%9Bile-rom%C3%A2ne%C8%99ti-%C3%AEn-cel-mai-cunoscut-top-mondial/30114782.html). 

Cum apreciati aceasta evolutie a mediului universitar si academic si ce impact credeti ca ar putea avea asupra societatii romanesti ?

30. Absenta unui proces mondial al comunismului (https://www.podul.ro/articol/apelul-istoricului-stephane-courtois-pentru-organizarea-unui-proces-nurnberg-al-comunismului-testamentul-lui-bukovski-si-solicitarea-lui-goma-8038.html ; https://nuremberg.vladimirbukovsky.com/), corectitudinea politica si nerecunoasterea radacinilor crestine ale Europei (https://thetrueeurope.eu/a-europe-we-can-believe-in/ ; http://s3-eu-central-1.amazonaws.com/pressone/wp-content/uploads/2016/03/24175425/Discursul-Anei-Blandiana-de-acceptare-a-DHC-UBB-Cluj.pdf) sunt considerate dupa unele opinii vulnerabilitatile unei Europe care isi reneaga radacinile. 

Pornind de la cazul concret al Romaniei, se poate aprecia ca identitatea culturala a unei tari si traditiile ei mai pot fi considerate in prezent valori distincte de nationalism si extremism ?



Sergiu Simion