Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles , Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois, Steven van Groningen, Leslie Hawke, Peter Damian Hurley

Saturday, May 10, 2008

Societatea romanească intre psihanaliza de stat si canibalismul social

Societatea romanească intre psihanaliza de stat si canibalismul social

- Prolegomene la o teorie a oligofreniei de partid şi de stat -


                                                                                           

1. Preludiul - 2. Vortex-ul - 3. Banda lui Moebius , cubul lui Rubik si butelia lui Klein - 4. Menajeria de sticla. Teoria lui Paul din Ohio - 5. Dincolo de Acefalia. Inapoi in viitor.



“Am stat de multe ori si m-am gandit de ce sunt functionarii publici - intr-o majoritate covarsitoare - atat de aroganti si atit de nepoliticosi? atit de neprofesionisti? si de ce sunt atit de multi in acesta stare?”
                                                                                             kaira
( Societate > Functionarii publici - nevropatii Romaniei > Forumuri de interes general > Societate > Functionarii publici - nevropatii Romaniei)



1. Preludiul

Sursa :
http://www.rounite.com/2008/07/08/calusarii/
…1951. Pitesti. Elevele Liceului de fete din Slatina ( 12-14 ani) sunt imbracate in costume populare si duse “in mod organizat” sa cante şi sa danseze pentru …recrutii care plecau in armata. “Ne indemnau la desfrâu. Ne luau profesoarele seara si ne duceau cu autobuzele la sala unde aveau loc spectacolele. Noua ne placea pentru ca scapam de scoala , ne plimbam si urcam pe scenă. Dar cand a aflat odata mama mea de unde veneam mi-a tras o bataie de n-am uitat-o nici acum”(N.R., medic, 76 de ani)
…1984. Seimeni, Constanta . Directoarea Scolii Generale de 10 clase , proaspat instruita la judet , instruieste dirigintii claselor terminale sa comunice elevelor ca ” nu trebuie sa se sperie daca raman cumva gravide pentru ca este un lucru bun, cresterea natalitatii este o datorie fata de tara si statul ocroteste tinerele mame”. (S.D,profesor,52 ani )
….1990. Bucuresti. In seara zilei de 13 iunie, la ora 18.00, TVRL transmite in direct din Piata Universitatii. O figura patibulara, cu ochii injectati de ura, este prezentata in gros-plan avand drept fundal Facultatea de Arhitectura. Pentru prima data pe postul public se aude , oficial si din ratiuni de stat probabil, o injuratura ca la usa cortului.
….2007. Bucuresti. Membrii Academiei Romane decid ca anul urmator sa apara Noul Dictionar al Limbii Române ( DLR ) . Prin aceasta lucrare stiintifica, dupa principiul “tara arde si baba se piaptana” , distinsii membrii ai Academiei decid ca prioritatea culturii nationale este aceea de a oficializa obscenitatile http://stiri.kappa.ro/actualitate/noul-dictionar-al-limbii-romane-va-cuprinde-si-cuvintele-obscene/stire_116440.html . In acest sens suntem avertizati deontologic ca “ Nu trebuie sa privim lucrarea ca un dictionar pornografic. Acest apelativ este - din punct de vedere lingvistic - o aberatie deoarece lingvistul considera toate cuvintele egale (n.n.-suna cunoscut, nu ? ) “ne informeaza cu mandrie patriotica si patrunsa de importanta misiei sale sociale dr. Cristina Florescu, cercetator stiintific principal gradul I la Institutul de Filologie Romana “Alexandru Philippide” de la filiala ieseana a Academiei Romane. Intr-o hermeneutica sociala ad-hoc recunostem celebra teza a “neutralitatii” (politice,sociale, morale,etc) .
        Intrebarea fara raspuns si care paralizeaza logica nu este de ce cand toti romanii stiu sa vorbeasca obscen numai cei necivilizati o fac , ci de ce distinsii academicieni se incapataneaza in mod suspect sa-i faca pe cei civilizati sa vorbeasca obscen anuland astfel orice diferenta intre limba literara si argou.




2.Vortex-ul

 Ceea ce numita Academie legifereaza acum nu este decat urmarea unui indelungat efort intelectual depus de “cealalta parte a presei” respectiv mass-mediei pentru care grosolania si obscenitatea trebuie sa fie democratice adica generalizate la nivel de societate . Semnalul acestei cruciade morale a fost dat involuntar de catre presedintele Iliescu , cel care in atmosfera politica si sociala a anilor `90 “simtea” ceva nedemocratic in coaste. Dupa primele incercari timide din acei ani de a introduce pe usa din dos obscenitatea in spatiul public ( o sumara analiza de continut a presei de atunci ar fi suficienta pentru a afla cu surprinderea de rigoare cine sunt cei care au pornit avalansa ), procesul “natural” de implementare a obscenitatii si pornografiei a fost accelerat la viteze ametitoare.
De la conceptul masturbarii enuntat in varianta lingvistica a scolilor profesionale de catre Mircea Dinescu ( mai demult , la TV ) si CT Popescu ( recent, in ziar ) la uluitoarele derapaje verbale ale presedintelui Basescu din anii 2000 si pana la celebrul limbaj patriotic non-standard al directorului Institutului Cultural Roman care sugereaza mai degraba o imaginatie, frustrari si complexe de cazarma decat sensibilitati culturale:

  “Toată istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Când ne-au lăsat românii, ne-au luat la urină slavii, apoi ne-au urinat la gard turcii: era să ne inecăm apoi ne-au luat la urină rusii. Acum insă, inovatie, urinează si unii români peste români valea plângerii a fost transformată de români pentru români in valea urinei corosive.” ( http://www.litterae.net/Patibularul.htm )

exista un continuum. In acest continuum amoral devine posibil orice .
Daca a existat un iluzoriu kilometru 0 al democratiei romanesti , pe cale de consecinta trebuia sa existe si un kilometru 0 al obscenitatii romanesti . Cu cativa ani in urma , un critic la moda era extaziat si el de faptul ca spectatorii bucuresteni ai unei piese de teatru a Evei Ensler ( „Metamorfozele vaginului” ) au acceptat indemnul de pe scena de a rosti in cor si in clar numele aceluiasi organ ,dar in limbajul care provoaca extazul unei trupe de soldati in termen. Pentru cei care nu sunt critici este evident ca orice persoana cunoaste acest limbaj dar daca se respecta pe sine si ii respecta si pe ceilalti , nu face uz de el . Criticul nostru avea o opinie diferita respectiv considera ca aceasta rostire este un act de mare curaj ( civic probabil ) dar si o forma de terapie prin… arta . In sfarsit, onoarea de a sparge gheata si de a lua hora inainte revine unui cotidian de mare tiraj care a facut pasul decisiv de a tintui pe hartia tiparita o astfel de sintagma buclucasa cautata de preadolescenti prin dictionare mai mult de o jumatate de secol (“Prima obscenitate intr-un ziar de mare tiraj”).

Revenind la obsesiile unora care spera sa cresca probabil cotele de audienta in mass-media , ramane antologica acea secventa , demna de sensibilitatea sociala din Acefalia, in care o ziarista convisa de importanta misiei ei sociale , intreba elegant si in direct pe ministrul invatamantului din Romania ( pe atunci, o femeie ) ce parere are despre faptul ca in Marea Britanie s-a recomandat elevelor sexul oral ca sa nu ramana gravide … Si va ramane in memoria sensibilitatii natiei , ca exemplu de pedagogie sociala ad-hoc si la o ora de varf , o alta secventa in care o moderatoare la fel de convinsa intreba tot in direct pe o mama si fiica ei daca prima este de acord cu ceea ce a doua tocmai se laudase ca practica.
Pentru toate aceste performante, societatea civila ( in masura in care mai exista ) trebuie sa le multumeasca din plin acestor distinsi politicieni, academicieni, oameni de cultura , scriitori , moderatori si ziaristi romani care au creat in mod involuntar (?) acest trend la moda despre care se insinueaza ca ar intruni un consens al tuturor “paturilor sociale “ cum se zicea odata . Si trebuie sa recunoastem, nu sunt departe de reusita. Revolutia care a inceput cu libertatea pentru unii , dar se va termina probabil cu obscenitatea pentru toti , este in plina desfasurare . Cu concursul lor s-ar putea face, in sfarsit, un adevarat salt de la ancestrala normalitate romaneasca ( dupa unii, depasita ) la un adevarat “Deep-Troat” romanesc …
Primul a fost deja facut deoarece politistii, jandarmii, militarii in termen, mascatii, ucenicii de la scolile profesionale, huliganii,gastile de cartier, proxenetii, puscariasii,etc. respectiv limbajul si “cultura” de tip cazarma, scoala profesionala, cartier si inchisoare au capatat drept de existenta culturala si , de ce nu , pot contribui si ele substantial la educarea tinerei generatii... De pe acum se pot evalua nu numai impactul viziunii lor asupra lumii ci si consecintele viitoare ale unui asemenea salt si la cei care educa - (Dans erotic universitar) si la cei care sunt educati - interzis minorilor ! - (Porno-scoala).

Intr-o lume intoarsa pe dos si a carei scala de valori a fost complet inversata, rezultatul nu s-a lasat asteptat prea mult timp. Cu ceva timp in urma , intr-o emisiune data pe postul national telespectatorii au putut urmari cum o adolescenta era interogata in direct despre violul la care a fost supusa de un grup de tineri ( printre care si un politist ). Agresorii erau prezentati numai prin initiale si umbre ( drepturile cetateanului…) in timp ce fata era prezenta in nume propriu ( drepturile victimei…) . Si tot acest interogatoriu palpitant avea loc in prezenta mamei si tatalui ale caror reactii la interogatoriul fetei erau prezentate si ele “live” . Mai mult decat atat, printr-o coincidenta bizara, posturi TV si ziare care teoretic ar trebui sa se situeze pe pozitii axiologice divergente , isi disputa constant un numar constant de personaje , de regula aceleasi, aceleasi formate de emisiuni si rubrici , aceleasi teme si gusturi , care intamplator sau nu , stau cam sub aceeasi umbrela.
Spre deosebire de consensul tacit al acestora , publicul receptor traieste acut sentimentul debusolarii intr-o lume fragmentata in care nu se mai poate regasi el traind , aidoma zeilor greci, in spatiul dintre lumi . Ultimul roman ancestral poate stinge lumina si poate chema dupa el potopul. Daca ii mai pasa cumva ca si-a uitat copiii, nepotii, neamul, traditia , sufletul si constiinta inauntru !



3. Banda lui Moebius , cubul lui Rubik si butelia lui Klein.

 Lumea romaneasca este o lume sublunara dar nu in sensul poetic definit de Aristotel ci in sensul ei malefic de lume degradata. O lume ca a noastra , a carei scala de valori este complet inversata , este o lume intoarsa pe dos in care toate reperele si toate mecanismele ei naturale de selectie au fost dislocate , denaturate si reconfigurate intr-un mecanism infernal a carui adevarata natura este developata abia acum. Din punct de vedere rational unii dintre noi au inteles ceva din acest mecanism atunci cand au observat mai devreme sau mai tarziu , dupa caz, reconfigurarea completa a sistemului in care s-au schimbat pentru a n-a oara, piesa, rolurile, chipurile, mastile dar nu si ceea ce era esential – raporturile. Acum este foarte clar ca toate cataclismele petrecute in spatiul nostru social ( oare cate vor mai suporta nefericitii de romani ?! ) nu se regasesc si in spatiul politic unde am asistat numai la o transformare topologica prin care interiorul unei structuri a luat locul exteriorului si invers spre deosebire de materialul structurii ramas identic cu sine .

Aceasta tehnica sociala de supravietuire a propulsat constant , pe cai mari si in fruntea bucatelor , aceleasi figuri “patriotice” pe care Henry Kissinger le cunostea inca din anii `60 dar pe care le-a revazut cu surprindere prin anii 2000. Tot acolo! Cu alte cuvinte , dimensiunea morala este cruciala pentru a intelege stadiul de evolutie sau de involutie al societatii romanesti. Surpriza. La acest test , intreaga megamasina sociala (sistemul , statul , si institutiile lui ) se prabuseste dramatic si din toate incheieturile. Pentru ca oricat s-ar fura si orice s-ar face in spatiul real , nimeni si nimic pe lumea aceasta nu poate distruge ideea de morala publica si de spatiu moral al unei tari…
Din perspectiva cetateanului anonim , lucrurile sunt evidente. El a acceptat prin traditie si in mod tacit , un contract social bazat pe prevalenta sau chiar pe dominatia structurilor impersonale ( sistemul, statul si institutiile lui ). A fost determinat si conditionat sa-si indoaie coloana vertebrala, sa-si tina gura, sa acccepte fara sa cracneasca prejudiciile si pierderile cauzate de sistem , de ineficienta si de reprezentantii lui ( “cu sistemul / statul nu te poti lupta”) . El a respectat regulile jocului dar a platit cu varf si indesat acest lucru. Nimeni nu a avut interesul si nu a estimat vreodata cam la ce valoare se ridica prejudiciile cauzate de catre stat, institutiile si reprezentantii lui propriilor cetateni dar se stie sigur ca unul din 2600 de romani s-a adresat deja la CEDO pentru prejudicierea unui drept ( cel de proprietate, dar mai sunt si alte drepturi…). La noi, mecanismele dependentei sociale fiind inca extrem de puternice, interesele si drepturile cetateanului sunt vocabule aproape inexistente in ansambul megamasinii sociale si in mod special in mentalitatea “functionarului manipulant” ( Theodor Adorno ).

La inceputul anilor `90 , o cercetare occidentala constata ca problema guvernului de atunci nu era legata de competenta inaltilor functionari de stat ci de incapacitatea lor funciara de a avea incredere in propria gandire, un simptom bizar intr-o tara democrata dar logic intr-o tara in care timp de peste o jumatate de secol o zi de munca incepea de regula cu un energic : “Sa traiti !”. Prin anii 2000, ne invartim cam tot pe acolo. Nu cu mult timp in urma, un alt cercetator occidental avea surpriza sa constate ca functionarul public roman accepta fara sa clipeasca executarea unor ordine absurde, sicanele unui sef despotic , accepta sa lucreze peste program fara sa fie platit pentru acest lucru , dar refuza in mod visceral sa accepte ideea ca el este de fapt in slujba cetateanului pe care il dispretuieste profund atunci cand nu tipa la el sau chiar il insulta de-a dreptul si fara nici o consecinta. Aceasta atitudine a functionarului public o regasim la cel mai inalt nivel atunci cand Ministrul Muncii si Protectiei Sociale de exemplu , sunat in direct la TV de catre un petitionar ii promite acestuia ajutorul fara nici o tresarire si in modul cel mai firesc din lume:

Dati-mi telefonul dvs si se va rezolva
(n.n.- in acest caz, in celelalte…).

Daca domnul ministru se simte magulit ca e bagat in seama si cautat de petitionari , telespecatorii pot avea o opinie complet diferita . Ei au tras o concluzie foarte clara cu privire la calitatea activitatii ministerului , ministrului dar si cu privire la sansele lor de a-si rezolva problemele …O singura privire aruncata asupra balamucului periodic de la Inspectoratul Teriorial al Muncii din Bucuresti ar fi suficenta ca sa pledam cu totii pentru demiterea in bloc a intregului minister care , ca si altele ministere si institutii de stat, in asemenea cazuri nu face nimic altceva decat sa trateze contribuabilii ca pe vitele dintr-un staul . La limita, o simpla discutie cu un jurist poate convinge pe oricine ca sansele unui cetatean de a-si recupera prejudiciile cauzate de incalcarea drepturilor sale sunt infinitezimale .
In mod similar ,o institutie respectabila ca Avocatul Poporului, prin cel care cel care o conduce , pierde pe drum interesul cetateanului deoarece principala preocupare a fostului procuror , foarte sensibil la raceala de altfel , este de fapt aceea de a nu deranja autoritatile :

 "Trebuie sa stiti urmatorul lucru: atunci cind te duci sa stai de vorba cu cineva, primar s.a.m.d., sta de vorba cu tine daca ii spui "Dle, sint Avocatul Poporului!", nu prea stie ce inseamna Avocatul Poporului, dar sta de vorba. Dar daca te vede ca te duci asa, clontos, hai sa spun ca un procuror, sa nu supar politistii, ca si eu am fost procuror, nu prea sta de vorba cu tine! Te priveste cu raceala" (" Avocatul Poporului ") 

Nu este de mirare atunci ca , sub bratul legii, in regulamentul de functionare al acestei institutii a fost plantata o clauza a exonerarii de raspundere ( o regasim sub diverse forme , grade si accente in aproape toate institutiile de stat ) conform careia nu se accepta nici o cerere de reparare a prejudiciului daca a trecut mai mult de un an de la producerea lui . Este de domeniul evidentei , dar pentru cine vrea sa vada, ca marile dureri ale oamenilor s-au produs in ani si decenii daca avem in vedere traditionala viteza de melc cu care institutiile noastre kafkiene si orwelliene raspund la o simpla cerere . Daca vor sa raspunda, pentru ca nimeni nu pateste nimic daca nu vor sa-i dea curs, daca nu vor sa gaseasca un dosar, sau daca vor sa mai nenoroceasca un destin prin grajdurile lui Augias care au fost dintotdeauna arhivele institutiilor de stat…

Este evident ca Avocatul Poporului nu stie aceste lucruri ( ceea ce este grav ) sau nu vrea sa le stie ( ceea ce este extrem de grav ) , dar cui ii pasa ?! Cu toate procesele castigate de romani la CEDO, interesul statului este inca prevalent in contractul social deoarece sistemul lucreaza in mod cert doar pentru el : “ loialitatea omului in serviciul public este pentru stat si pentru superiori, uitand sa se sugereze orice obligatie ar putea avea si pentru cetateni” http://www.romanialibera.ro/a122700/fata-de-pe-trecerea-de-pietoni.html . Si nu numai ! Stop cadru. Ne aflam nu in campul sociologiei , psihologiei sau psihiatriei ci in plina literatura SF (“gradina potecilor ce se bifurca” ar fi spus Jorge Luis Borgese).

Sistemul , statul de drept, institutiile lui sunt numai o fatada ca sa nu spunem o iluzie . In realitate , toate aceste structuri impersonale sunt parazitate de alte structuri care ,oficial, nu exista. Dar tot oficial ele trebuie sa investigheze “sub acoperire” si in toate domeniile ceea ce in mod neoficial se vede si la lumina zilei si cu ochiul liber la fel de limpede ca palinca si caltabosii domnului Remes…Este obligatia morala a societatii civile sa se intrebe – si o alta intrebare este de ce nu a facut-o pana acum – ce cauta ofiterii acoperiti ( ca sa nu mai vorbim de ofiterii de Securitate si de informatori ) printre ziaristi, sociologi si psihologi . Pe de alta parte, faptul ca 25 % din magistrati provin din Securitate si au fost instruiti dupa metode criminale sa decimeze orice normalitate umana si sociala ramanand si acum in sistem, nu mai poate fi imputat societatii civile http://www.romanialibera.ro/a119826/magistratii-securisti-formati-la-scoala-de-la-bran.html

Intrebarea nelinistitoare este in ce masura situatia situatia din mass-media, sociologie si psihologie este similara cu cea din justitie. Raspunsul nu va veni niciodata de la sistem .Concluzia este una singura. Traim intr-o realitate sociala fascinanta in care sub “ceva” se poate ascunde “altceva” si consecintele sunt imprevizibile.
Sa ne delectam o secunda cu un recent dialog SF din Romania profunda intre un reporter ( Realitatea TV ) si o entitate numita Gheorghe Popescu ( sef la ANL) , dialog care nu mai are nevoie de nici un comentariu. Subiectul interviului este deja clasic la noi – atribuirea unor locuinte subventionate de catre stat … demnitarilor romani ( generali MI, parlamentari, politisti, sefi ANAF,etc) si pe liste secrete ( confidentiale ) :

Reporter – Este moral ca aceste locuinte pentru defavorizati sa fie atribuite unor demnitari cu 2-3-5 locuinte ? Si pe liste secrete ?
Gheorghe Popescu – Nu discutam aici aspectul moral. Aspectul moral il discutam intr-un alt context. Acum discutam aspectul legal ! Si nu sunt secrete. Sunt …confidentiale . Dar nu pot fi vazute !

( N.B. Nu incercati zadarnic sa aflati ce pregatirea are un asemenea functionar, care este CV-ul lui si cum a ajuns acolo unde este. Cu exceptia, eventual, a explicatiei standard ca a fost “numit’ ( pe criterii politice de cele mai multe ori ) chiar si un ziarist cu experienta poate sa nu primeasca decat un “nu este treaba dvs” daca nu cumva afla de-a dreptul ca cel in cauza, desi este functionar public, are CV-ul secretizat! ).

Sa traducem bizareria de mai sus. Intr-o prima aproximare sistemul se comporta la fel de straniu ca Banda lui Moebius care poate transforma doua suprafete intr-una singura. El reuseste performanta uluitoare de a aspira pe o parte , ca o palnie uriasa, si binele dar si raul ( acesta cu toate infractiunile, infractorii , incalcarile legilor si ale moralei ) pe care profitorii sau chiar reprezentantii sistemului il genereaza. Si tot ceea ce aspira dintr-o parte transforma , dar intr-un singur sens , respectiv tot ceea ce initial si din punctul de vedere al cetatenilor si al moralei publice era rau, ilicit, ilegal si imoral , devine din punctul de vedere al sistemului ( si al celor care au incalcat regulile jocului ) bun, licit, legal si poate chiar moral.

In acest mod abia acum devine vizibila o parte din mecanismul infernal aflat la baza sistemului care a strivit si striveste inca vieti , destine si constiinte dar “salveaza” altele, pe de alta parte. Asa se explica faptul ca in zona noastra crepusculara, daca faci parte din sistem ca procuror , poti sa eliberezi un terorist si scapi cu …10% din salariu pe trei luni , iar ca “simplu” cetatean poti omori 1-2-3-4-5 oameni si sa scapi basma curata cu 1-2-… ani cu suspendare. In buna traditie a absurdului si irationalului social de la noi , sistemul nu numai ca isi reconditioneaza si isi recicleaza constant piesele de baza , dar intr-un mod uluitor si de neinteles pentru o constiinta morala si normala, isi reconfigureaza structura constant dupa principiul cubului lui Rubik intr-o maniera care serveste numai propriilor scopuri. Dincolo de declaratiile de complezenta, aceste scopuri sunt de cele mai multe ori complet diferite de interesele , aspiratiile si dorintele cetatenilor care, ironie, finanteaza sistemul .

Cateva exemple dintr-o infinitate sunt edificatoare. Sa ne imaginam cum ar fi sanctionat in cadrul sistemului o constiinta morala si normala, un tortionar dovedit ( e vorba de un membru al echipei care l-a executat pe Lucretiu Patrascanu ) . Inainte de a raspunde la o asemenea intrebare avem un raspuns absolut uluitor din partea megamasinii sociale inca in uz. Rasplata sistemului pentru un asemenea comportament arata valoarea acordata in cadrul lui mediului universitar si cartii si : cel in cauza a fost facut …director adjunct la Biblioteca Universitara din Cluj !( Justitia pe dos).
Intr-o etapa ulterioara, un Ristea Priboi devine direct consilierul unui prim-ministru atunci cand nu rade pur si simplu in nas, justitiei…Si acum ,reversul medaliei in sistemul a carui logica interna construita dupa un model topologic superior – butelia lui Klein – este inca inaccesibila muritorilor de rand. Pentru a mentine echilibrul social, ceea ce este reciclat din tortionari trebuie contrabalansat in totalul sistemului social. Mecanismul compensarii sociale este de un cinism absolut .

Datorita unei legislatii penale inspirata initial din sistemul sovietic dar mentinut in mod inexplicabil pana in anul 2000, peste 50% din sentintele date in instante sunt de natura penala ( in cazul infractorilor minori procentul urca pana la 60% ) . Rata de incarcerare de aproape 200 detinuti la 100.000 de locuitori reflecta nu atat o rata ridicata a criminalitatii cat o legislatie penala excesiv de punitiva in raport ci infractiunile minore ( la Arad , un teribil infractor a primit 3,5 ani pentru furtul a 4 paini…). Romania cu 22 milioane de locuitori are tot atatia detinuti cat Anglia sau Franta care au insa o populatie de 50 milioane de locuitor . Cu alte cuvinte, sistemul transforma in mod automat o parte din actiunile, comportamentele , reactiile cetatenilor ,etc. direct in infractiuni penale iar pe acestia in infractori . Exemplu deja celebru : neachitarea unei facturi banale la curent electric de catre o pensionara de 80 de ani – daca nu cumva o gratiaza chiar presedintele tarii cum chiar s-a intamplat (!) – trebuie musai sanctionata cu inchisoarea…

Astfel, cu toate eforturile depuse “ pentru apararea secretului de stat si interesului national “ , logica interna a sistemului , mecanismul infernal care a generat-o si tot ceea ce a fost ascuns cu multa grija timp de peste 50 de ani, se ridica la suprafata ca untdelemnul, incet, dar inexorabil. Cu exceptia miliardelor de euro aduse in tara de romanii care lucreaza in afara ei, nici un domeniu nu merge bine – ceea ce este impotriva logicii – si tocmai pentru ca nimic ca nu merge bine ,abia de acum incolo lucrurile incep sa capete cu adevarat o logica !
Intre scopurile declarate ale sistemului si scopurile urmarite de sistem a existat dintotdeauna o prapastie in care isi rup gatul cu abnegatie , zilnic, si in proportie de masa exact cetatenii onesti care, in naivitatea lor, incearca sa-l mentina pe linia de plutire. Suntem pe primul loc in lume la deficitul de forta de munca si numarul pensionarilor depaseste numarul celor angajati in munca … . Ineficienta sistemului si caracterul lui antropofag sunt splendid ilustrate printr-o diagrama color a celor 420 de impozite si taxe - cele mai numeroase din Europa - pe care trebuie sa le plateasca contribuabilul roman fara sa mai luam in calcul si taxele platite la impozitele locale ( Campioni la taxe ) …
      
Ca atare, in societatea romaneasca contemporana, existenta unui Centru de Cercetare a Imaginarului la Cluj devine in mod surprinzator ,superflua, pentru simplul fapt ca la noi un eventual Centru de Cercetare a Realitatii Romanesti ar fi mult mai interesant si mai fascinant decat primul. In acest din urma caz , realitatea a depasit cu mult imaginatia, devenind un excelent laborator social de testare “live” a reactiilor cetateanului devenit cobai la stimuli si situatii non-standard ( nedeterminare, nestructurare, ambiguitate, absurd, irational ) care pot aduce in stare de colaps structuri psihice mai labile.
In actuala situatie, dupa cum intuim dar nu vrem sa recunoastem , romanul mediu rezolva zilnic un sistem de n ecuatii cu m necunoscute . Dumnezeu stie cum. Experimentul este captivant poate pentru cei de pe margine, dar cei prinsi in menghina si in vartej ar fi trebuit sa primeasca , in masa, medalii de aur pentru faptul ca nu au innebunit inca la cate au trait deja pana acum. De ani de zile nu exista nici o explicatie rationala pentru supravietuirea indarjita a cetateanului onest intr-un mediu ostil normalitatii sociale, dar exista o consecinta evidenta.

Aderenta sociala, legaturile “de sange “ intre om si societate se macereaza in mod constant. Si nu din vina cetatenilor. La o extrema , cei tineri pleaca pe capete unde vad cu ochii si fara nici o remuscare. Ei s-au eliberat si de frica , si de dependentele sociale, si de demagogia oficiala. La cealalta extrema, cei mai in varsta raman sa priveasca in Pamant sau spre ceruri. Dar cerul tace, iar pe Pamant jocurile sunt deja facute. Desi toti sunt egali ( in Romania “noastra” ) unii sunt mai egali decat altii ( in Romania “lor”) pentru ca la fel ca si justitia romana, orice logica sociala de la noi functioneaza cu doua viteze.
Sentimentul acut al cetateanului ordinar ( supus legilor-n.n.) ca se afla prea frecvent in situatii de imposibilitate are o baza reala , dar aceasta constatare nu-l ajuta cu nimic. Nu traim in rai , si in consens cu logica sociala inca in uz , nu exista nici o garantie a faptului ca recompensa obtinuta de cineva in cadrul sistemului ar putea fi direct proportionala cu inteligenta, competenta sau caracterul lui ( invers , da !). Ca atare, probabilitatea ca a doua zi sa se trezeasca onest in aceeasi tara bogata, dar tot sarac , se apropie in mod inexorabil de 100%.




4. Menajeria de sticla. Teoria lui Paul din Ohio


“"Noi statistici efectuate de centrele de sănătate mintală din toată lumea au arătat că românii se află pe locul 2 ca incidenţă a tulburărilor psihice, clasându-se imediat dupa Suedia… Conform rezultatelor statisticilor, 88% dintre români suferă de cel puţin o tulburare psihică. Printre acestea cele mai întâlnite sunt: înjurarea vecinilor, ideile fixe, nervii care provoacă pete pe faţă, stresul la locul de muncă, nesimţirea, comunicarea numai prin ţipete, ura faţa de semeni, invidia, traumele suferite în copilărie, obsesiile sexuale, care transformă adolescenţii în mici vedete porno, şi, în general, tristeţea de a fi…. “Vin pentru prima oară îin Romania, pentru mine e ceva exotic să văd atâţia oameni deviaţi mental, mă simt ca într-un roman SF, cred că turismul în Romania va creşte tocmai pentru acest lucru, vor veni mii de curioşi să vadă cum arată o ţară care şi-ar merita pe drept cuvânt titlul de Regina Tristeţii în Lume” - a mărturisit un turist francez care făcea fotografii în faţa magazinului Unirea din centrul Capitalei."
http://www.times.ro/sci-tech/romania-pe-locul-2-in-lume-ca-numar-de-bolnavi-mintal
“In apropierea unei scoli bucurestene, o eleva de 12 ani a fost batuta in plina strada cu picioarele, tunsa si arsa cu tigara pe fata de alte trei eleve mai mari ca ea ( care se pregateau sa devina cadre didactice-n.n.) .Nimeni nu a intervenit si nimeni nu a vazut nimic desi strada este una foarte circulata . Ulterior, Politia se intreba cum este posibil ca nimeni sa nu stie ca eleva de 12 ani avea relatii sexuale cu mult inainte de aceasta varsta” .  
Radio Realitatea FM, Buletinul de stiri- 26 03.2008, ora 09.00



Foto : Romania Libera
Intrebarea la care trebuie sa raspundem este unde ne poate duce tot acest vartej dement si ce ne asteapta la capatul tunelului pentru ca toata aceasta “pedagogie sociala” pare sa fie un mijloc folosit in virtutea atingerii unui scop. Este deja de domeniul evidentei ca desi romanii vorbesc aceeasi limba si respira acelasi aer , nu traiesc de fapt in aceeasi tara ( economic, politic, moral ). Ei traiesc de mult pe planete diferite. Cum spuneam , exista o Romanie “a noastra” si o Romanie “ a lor”. Date fiind scindarea si alienarea sociala existente, ce sustin psihologii romani fara sa clipeasca macar ? Prestatia celor vizibili pe ecranele TV conform legii notorietatii enuntata chiar de unii dintre ei, este una in care care sustin cu tarie - intr-o tara eminamente crestina - teza disparitia familiei ca institutie sociala “demodata” - ( Aurora Liiceanu, Georgeta Ghinea ) sau chiar revenirea la unele ritualuri barbelognostice. In ziarul “Libertatea” din vara trecuta , ferm convinsa de importanta misiei sociale incredintate , Mirela Zivari invita psihologic femeile “sa-si invinga repulsia fata de sperma “….

De gustibus non disputandum dar , pe de alta parte , cu toate ca par indiferente la ceea ce ar putea crede simtul comun, distinsele reprezentante ale domeniului psihologic nu fac nimic altceva decat sa se alinieze trendului existent in domeniu . La Salonul National de Psihologie de anul trecut , una din nominalizarile la sectiunea mass-media a fost pentru emisiunea 9595 moderata de dr. Cristian Andrei . Este o alta modalitate de a valida disparitia distinctiei dintre spatiul public, spatiul privat si spatiul intim cu toate ca intimitatea a fost respectata prin traditie si considerata o valoare in aproape toate culturile si religiile lumii. Acum se propune pe scara larga si in mod “ liber consimtit” ceea ce ceea ce alta data era o metoda de tortura : spovedania sau chiar vivisectia psihica in public.

Cu toate acesta, exista in mod evident o discrepanta flagranta intre ceea ce apreciaza specialistii drept util pentru publicul larg , dar fara sa-l consulte , si ceea ce acesta doreste cu adevarat in realitate. Comentariile acide ale publicului in cazul 9595 sunt elocvente
http://ro.altermedia.info/opinii/doctore-vindeca-te-pe-tine-insuti_2492.html
Un alt exemplu pentru fractura existenta in corpul social intre actiunile , comportamentele si reactiile oamenilor , pe de o parte, si interpretarile psihologice, pe de alta parte, il constituie un atipic fenomen de masa remarcat si de occidentali si comentat la vremea respectiva de un psiholog la Realitatea TV . “Aprinderea bradului de la Unirea” din 15 decembrie 2007 a fost un fenomen care a uluit comentatorii prin numarul inexplicabil de mare de bucuresteni veniti sa vada “minunea”.
Explicatiile date atunci de Mircea Toma , la origine psiholog militar in aviatie si inca de la infiintare directorul Agentiei pentru Monitorizarea Presei (ca reprezentant al societatii "civile”) au ignorat tocmai motivatia si semnificatia comportamentelor pe care le condamna : “...exista nebunia unui om si nebunia a 100.000 de oameni care au venit in fata unui colos din fier si sticla ( s.n.) sa vada un brad ( s.n.) ; dar nu era nici un brad acolo ( s.n.) ". Explicatia data de un nepsiholog , respectiv de unul din moderatorii TV, provine chiar din sistemul care a generat aceste comportamente . Ea merita prezentata pentru ca releva o stare de fapt : “ Oamenii au venit nu pentru ca le-a spus cineva sa vina ci pentru ca simteau nevoia sa se bucure pentru ceva “ ( de unde concluzia implicita ca nimic din oferta sociala existenta nu le starneste bucuria –s.n.).

La nivel general procesul cel mai grav care poate fi constatat este acela de incapsulare a sistemului. De la logica secretului si teoria “conspiratiunii universale” pe care era construit sistemul social anterior , s-a trecut la acum la o ofensiva generalizata impotriva posibilelor amenintari si “ riscuri asimetrice”. Ele sunt clamate in exterior dar sunt cautate cu insistenta in interior intr-o tara in care functioneaza invizibil si impecabil o adevarata institutie a santajului national care oricand il poate copia pe Caragiale cu “pac la Razboiul ” . Inainte de a fi aparati de militari ( ca tot nu ne-a atacat nimeni… ) suntem “aparati” de o armata de 100 sau poate chiar 200.000 (?!) de dosare de “Siguranta Nationala” care depasesc numarul de personal militar din armata si care au rolul de a-i acoperi pe unii si de a-i speria strasnic pe restul . A cui …“Siguranta Nationala” ?! Nu se stie….

Din acest punct de vedere , tara a intrat intr-un proces generalizat de…aparare ( psihosociala am zice noi ). De la Colegiul National de Aparare care instruieste non-stop in materie , parlamentari si senatori ( nu e foarte clar de ce si nici pentru ce daca ne gandim ca avem o armata care de peste 50 ani abia asteapta sa ne apere) dar si distinse doamne si domnisoare ca Elena Udrea si Floriana Juncan mai nou devenite specialiste si in aparare ( din nou nu este foarte clar de ce si nici pentru ce ), la cele 7 servicii secrete identificate oficial de presa ( din nou cele mai numeroase din Europa ! - ) exista un alt continuum.

Acest continuum capata accente de-a dreptul cinice la Universitatea din Bucuresti unde Facultatea de Asistenta Sociala este parazitata de o disiplina de-a dreptul bizara pentru o facultate care in alte parti se ocupa numai de persoanele aflate in dificultate ( daca gustam acest gen de “umor” mesajul ar fi acela ca suntem in dificultate …toti si ca trebuie sa fim aparati chiar impotriva vointei noastre! ) . Inovatia consta in disciplina si masterul de Securitate Nationala la care studentii si masteranzii invata despre…”Intelligence” ??!! (Universitatea si Securitatea)

Inovatia este numai aparenta deoarece tot acest proces de aparare impotriva pericolelor din exterior prin invadarea scocietatii civile din interior de catre aceste structuri si mentalitatea lor , a inceput de foarte multa vreme si acum mai pot fi detectate doar urmele. In 1954 era emis un ordin al Ministerului de Interne prin care cea mai mare parte din actele oficiale ale statului deveneau secrete de stat fiind ascunse cu grija de ochii dusmanilor , adica ai cetatenilor. Prin anii 2000, spiritul MI moare, dar nu se preda. Il regasim intr-o minge ridicata la fileu acestuia la momentul oportun . Dupa ce isi tine cizma de peste o jumatate de secol pe trecutul acestei tari ( arhivele apartin si in prezent, nu se stie de ce, de Ministerul de Interne si nu de cel al Culturii sau Invatamantului ca in democratiile cu traditie ) , nemuritorul spirit MI priveste acum cutezator si spre viitorul ei administrativ .

Indiferent de motivatiile oficiale invocate - “alinierea la normele europene “(sic!) - nasterea MIRA prin unificarea recenta Ministerului de Interne cu Ministerul Administatiei Publice a consfintit victoria spiritului MI asupra celui si asa debil al administratiei publice si , prin ricoseu, al societatii civile. Se finalizeaza acum , de drept, un proces care a inceput de fapt inca din anii `50. Cadrele MI (inclusiv tortionari ) , rejectate chiar si de acel sistem , erau deversate discret in administratia publica cu efecte usor de banuit .
Prin 1976, la Institutul Politehnic Bucuresti putea fi gasit inca pe post de secretara un fost ofiter care urla la studenti de sarea tencuiala de pe ziduri, la Liceul de Metrologie din acelasi oras putea fi gasit pe post de administrator un fost ofiter de Securitate care , atunci nu se imbata nu batea elevii din camin la intamplare si cu un furtun de cauciuc metalic in interior, cu stirea conducerii care bineinteles nu lua nici o masura ( recunoasteti deja o atitudine ?) , iar prin anii `80 mai puteai gasi la Facultatea de Geografie a Universitatii din Bucuresti o secretara care inca mentinea traditia tipand vartos la studenti din motive numai de ea stiute. Acum totul se face oficial si in stil european in asa fel incat rejectatii de atunci , sau mai exact urmasii ( urmasilor ) lor, au preluat stafeta in mod legal si democratic …

La nivel general , consecinta directa este o crestere exponentiala a gradului de control social si tendinta de a extinde sfera acestui in domenii care , prin traditie, erau tabu. Relativ recent ne confruntam si cu o surprinzatoare criza de altruism social. Din ce in ce mai multe instante au devenit brusc interesate de starea psihica a romanilor. De cativa ani exista o campanie concertata si intensa in mass-media prin care , sub diverse forme, romanii sunt indemnati insistent, aproape rugati , sa mearga la psiholog ( ca asa fac cei din Vest ) sau chiar la psihiatru, dar ca de obicei, cauzele care ar fi condus la aceasta situatie alarmanta sunt trecute sub tacere. Nu cu mult timp in urma , psihiatrul Florin Tudose ( dupa unele zvonuri tot militar de cariera ) pleda pentru o abordare psihiatrica a … firmelor si intreprinderilor. Recent, un ministru de externe a propus ca emigrantii romani din Italia sa fie consiliati ( eventual examinati ) psihologic in centre care sa fie infiinate acolo http://www.infoportal.ro/presa~info-284913.html , iar la o recenta Conferinta de Psihologie de la Cluj au existat propuneri de introducere in examinarile psihologice din industrie a…poligrafului ( detectorului de minciuni-n.n).

Toate aceste masuri concentrice de “securitate psihologica”, dar care ocolesc fondul problemelor, conduc in mod paradoxal la efecte contrare celor scontate cum se intampla de altfel si in alte situatii. La nivelul perceptiei vizuale , oricine poate constata ca orasele s-au umplut literalmente de politisti, politisti comunitari, jandarmi, uniforme negre , bodyguarzi, si sigla “Security” dar sentimentul de siguranta al cetatenilor nu pare sa fi crescut in aceeasi proportie, copiii, femeile , batranii si infirmii , fiind primii care platesc pretul.
Traim intr-o tara cu legi care apara cainii si ciorile ( daca un cetatean isi impusca ciorile din curte se alege poate cu dosar penal ) dar in care toate autoritatile ridica din umeri nedumerite si neputincioase daca un copil de 6 ani sau un batran de 70 mor mancati de caini sau daca o fetita este violata in afara , sau chiar in curtea scolii, sau este gasita aruncata printr-un canal... Recent , un tramvai din Bucuresti a fost batut cu batranii si femeile din el cu tot ( “ cu sistema “ ar fi zis Eminescu ) de suporteri huligani la o comanda foarte potenta : “Dati in toti !”. Politia Capitalei recunoastea sincer prin purtatorul ei de cuvant ca reprezentantii ei sunt cam peste tot in strada dar “nu a fost facuta nici o sesizare” si interiorul tramvaiului “nu se afla in aria ei de competenta “. In aria ei de competenta nu intra nici faptul ca un ofiter de Politie roman, cu sotia lui cu tot, a fost prins la furat prin strainatate…

Dincolo de tot si de toate, avem aici un indicator foarte sensibil care s-a modificat dramatic si care nu poate fi contestat de catre nimeni. Scoala romaneasca reprezenta , prin traditie, unul din cele mai protejate spatii. Reprezenta. In prezent, scoala arata tot ceea ce statul si societatea incearca cu disperare sa ascunda , respectiv falimentul tuturor politicilor economice , sociale si culturale de pana acum. Este un fel de anticamera a infernului.Am ajuns in cativa ani acolo unde altii, la fel de destepti sau de prosti ca noi, au ajuns intr-o suta .
Dupa un studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii , suntem pe locul 2 in lume la violenta scolara .Avem si de ce. Profesorii bat elevii, elevii bat profesorii, elevii se bat intre ei cand nu fac sex in scoala sau bat bodyguarzii care ar trebui sa-I apere , iar societatea le face galerie la toti cand nu pune si ea umarul... In aceste conditii nu mai mira pe nimeni faptul anul trecut ca romanii erau oamenii cei mai nefericiti din Europa http://www.romanialibera.ro/a110176/romanii-printre-cei-mai-nefericiti-europeni.html
fiind vorba de fapt de o depresie sociala (n.n. ). Rectific, ii mira pe unii. In buna traditie trumfalista , peste exact un s-au gasit studii sociologice din interior care in acelasi ziar sa sustina exact contrariul : "Romanii sunt cei mai optimisti din Europa" http://www.romanialibera.ro/a114283/cei-mai-optimisti-dintre-europeni.html)

Este momentul sa punem degetul pe rana , sa definim ce se intampla in interiorul menajeriei si sa explicam cum a fost posibila aparitia ei. Mai intai, are loc accentuarea tedintelor deja existente. O prima tendinta este disparitia respectului pentru fiinta umana , a pudorii, a sensibilitatii si a sentimentelor, adica exact a ceea ce este autentic si omenesc ( sindromul a fost semnalat simbolic in coordonatele traditiilor noastre dupa ’90 prin disparitia “florii rusinii” ) iar rezultatul acestei desensibilizari programate ( constiinta anonima vorbeste chiar de o - ”schizofrenizare programata” a Romaniei ) va conduce la cresterea exponentiala a indiferentei, cruzimii si sadismului social . Si a condus deja. Este sindromul social semnalat de Erich Fromm inca din 1920 si denumit atunci : “ disparitia tandretii”.

O a doua tendinta, ca o consecinta a evolutiei sociale anterioare, este preluarea necritica si din ce in ce mai accentuata a pseudovalorilor si “modelelor sociale” propuse de mass-media . Mitocania generalizata a anilor `80 , a fost urmata de mineriada sociala generalizata a anilor ’90 si acum de obscenitatea generalizata a anilor 2000. Inteligentul comportament social prin imitatie are de unde alege. ..
In sfarsit , tedinta de crestere alarmanta a violentei ( violenta scolara, comportamentul la volan unori de o agresivitate si inconstienta aparent inexplicabile, cresterea numarului de cazuri in care cetatenii ( inclusiv copiii) sunt jefuiti si agresati gratuit in plina zi, reglarile de conturi intre bandele de interlopi cu bate, sabii cutite si rangi ca in comuna primitiva si sub nasul autoritatilor ) semnaleaza regresul catre comportamentul de haita si canibalismul social. Cu toate acestea, nu mor caii cand vor cainii.

Normalitatea sociala romaneasca construita in generatii si care nu a putut fi decimata cu bata, cizma si pistolul, nu poate sa dispara pur si simplu . Comportamentele deviante aparute si provocate se pot estompa si pot disparea ca un vis urat daca si cauzele care le-au provocat dispar, la fel cum insistenta patologica din mass-media de a deserta non-stop in capul romanului un tort complet ornat ( sex , agresivitate, vulgaritate , amoralitate ) poate avea exact efectul contrar. Indiferent daca acest tort a provocat greata ( la cei mai multi ) si obisnuinta (la restul) , efectul este in final acelasi. Prin suprasaturatie se ajunge la o limita dupa care se simte nevoia imperioasa de altceva . Adica de normalitate…
Cu cativa ani in urma izbucnea uriasul scandal al stenogramelor PSD grupate in ceea ce presa a numit atunci “manualul de violat statul de drept”, scandal in urma caruia au iesit la iveala practici sociale care au ingrozit lumea democrata din exterior dar acest scandal nu a avut nici o urmare in interior unde s-a asternut si linistea, si praful. Dupa intrarea in Europa, putem spune ca am mai facut un pas. Manualul a aparut intr-o noua editie revizuita si adaugita. Daca ar mai fi trait, un Petrer Tutea ar fi descoperit siderat un fel de “Manual de violat psihic poporul roman “. Si ar fi avut dreptate dar , din motive lesne de inteles, asa ceva nu se poate recunoaste niciodata oficial .

Din fericire, ceea ce nu putem extrage nici cu forcepsul din gura unor universitari si specialisti acreditati , gasim gratis pe Internet unde in mod salutar a inceput agregarea unei extraordinare constiinte anonime. Opiniile din spatiul virtual depasesc de multe ori in relevanta pe cele debitate in spatiul social , de multe ori teziste, indigeste si anoste. Paul din Ohio are o teorie care explica aparitia menajeriei si chiar perpetuarea ei :
“ Fenomenul Pitesti nu a fost un moment de virf in incercarea de distrugere a romanilor. El a fost doar un experiment. Acesta a fost extins la scara intregii tari in "epoca de aur"… FRICA pe care o au unii psihologi de a discuta public problemele (acum –n.n.) … de acolo se trage -de la securistii care au devenit "psihologi" si "profesori" si au continuat fenomenul Pitesti si dupa 1989” http://www.ziua.ro/f.php?data=2006-07-25&thread=204162&id=110856.



5. Dincolo de Acefalia. Inapoi in viitor.

Cu putin timp in urma Romania a intrat in marea Casa Europeana dar nu si acesti romani nefericiti care sunt, si se simt , mereu saraci intr-o tara bogata si depresivi intr-una care poate trezi la viata orice strain care aterizeaza din intamplare pe aici dar, prin paradoxul profetului, nu si pe cei care se afla dintotdeauna aici. Dementa sociala pe care altii o percep la noi ( dar din exterior ) semnaleaza faptul ca societatea romanesca se afla in stare de parabioza iar cetatenii ei se apropie vertiginois de ceea ce un ziarist inspirat a numit “sindromul Falling Down”. Si nu din vina cetatenilor. Ei au fost obligati aproape intotdeauna sa se comporte cum bate vantul , dar acesta bate intotdeauna de sus. Si iata cum bate… : “Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.I pct.2 din Legea pentru modificarea Legii nr.115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, dispozitii prin care a fost modificat alin.(1) al art.18 din Legea nr.115/1996", se arata intr-un comunicat al CCR. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2817160-ccr-legea-privind-controlul-averii-demnitarilor-este-neconstitutionala.htm.

Daca politicienii incalca principiul ubicuitatii si legile fizicii pentru a fi , in schimburi , 24 de ore din 24 “pe sticla” , cetatenii ordinari , deci supusi legilor , le respecta pe ambele dar tot cautand Europa nu reusesc decat sa se izbeasca de aceasta sticla asa cum se izbeste un fluture de lampa. Nici nu poate fi altfel atunci cand mass-media invoca pana la saturatie pentru tot ceea ce face “gustul publicului” pe care de fapt tot ea il deformeaza in realitate tot prin saturatie , incepand cu unele emisiuni pentru retardati mintati , cu altele in care moderatoarele au de multe ori un stil, alura si limbaj ideale pentru un club de noapte si terminand cu mercenarii (abjecti) din randul celor care au absolvit oficial “facultati de prostit oameni” , cum inspirat le-a denumit odata cineva, atunci cand nu au invatat de-a dreptul prin scoli ca cea de la Bran, cum sa-i impuste.

Trist , dar adevarat. Romania a fost tradata in primul rand de “intelectualii” ei , odata prin ce-au facut unii inainte de `90 dar , poate chiar mai rau , prin tacerea celor care ar fi trebuit sa vorbeasca dupa, si care tac si acum , cand ceea ce era cancer izolat atunci a devenit acum metastaza sociala. Dar chiar dupa o dezertare, viata merge inainte pentru ca ringul social nu ramane niciodata gol . Fara nici un dusman declarat , si acum membra a NATO si UE , Romania a devenit , de facto , campioana mondiala a serviciilor secrete.http://www.rom2.de/modules.php?name=News&file=article&sid=908
Prin forta lucrurilor romanii vor fi tinuti in continuare de catre politicieni, mass-media, ziaristi , analisti politici intr-o alta Quinta del Soro ( Casa Surdului ) care ar fi vrajit sigur un Francesco Goya daca ar fi fost posibil sa-si picteze la nesfarsit cosmarele. Pana cand ? Raspunsul depinde numai de fiecare dintre noi , oriunde s-ar afla . In tara coruptiei fara corupti , ca intotdeauna, numai mortii sunt de vina. Cei care au construit aceasta menajerie de sticla nu se afla, de fapt si de drept , nicaieri. Au ramas numai faptele lor si conturile din banci. In penuria cronica de vinovati de pe aici , nu poate ramane in picioare decat o singura concluzie . Daca o tara ca a noastra ar fi condusa de fantome atunci ea nu ar putea fi locuita decat de zombi. Pe cale de consecinta, o tara locuita de zombi nu poate fi condusa decat de fantome….

Evident, in acelasi timp si sub acelasi raport nu rezulta in mod necesar ca aceasta tara este cea numita Romania . Stim numai ca megamasina sociala de la noi functioneaza de peste 50 de ani daca nu in gol si in contul absurdului , atunci sigur in defavoarea cetateanului care poate muri ca un caine in strada chiar daca e strain ( cazul Tatianei ) sau intre doua sisteme sociale de aceeasi factura impersonala chiar daca e roman ( cazul Crulic ) .
O cercetare obiectiva a modului real in care functioneaza sistemul si a setarilor lui oculte va furniza probabil mari surprize dar nu va duce la nici un rezultat daca nu se va merge pana la capat si nu va fi indepartat cancerul social care omoara nevinovati , scapa basma curata criminali si infractori si , ceea ce este cu adevarat infiorator, distruge speranta. Singura solutie logica ramane resetarea sistemului ( daca socotim ca el este in slujba cetateanului si nu invers ) incepand cu modul in care sunt facute si aplicate legile si terminand cu cei care le fac in numele cetateanului dar pentru ei ( “NOI facem legile !”) si impotriva lui.
Avem deplina libertate sa ne alegem premisele si in raport cu acestea avem dreptul sa ne formulam singuri concluziile.



Sergiu SIMION




Publicat in :

New York Magazin - nr 571, 21 mai 2008, New York

AGERO -STUTTGART , Germania

Asymetria, Paris

N.B. Articolul a fost reprodus integral de catre domnul Paul Goma in Jurnal 2008 ( pag 184-198 ) :
http://paulgoma.free.fr/paulgoma_pdf/pdf/LRP_JURNAL_2008_intreg.pdf


Articol trimis la : Agero-Stuttgart ( Germania ) Altermedia ( Romania ) , Asymetria ( Paris ), Alternativa ( Canada ) , New York Magazine ( New York ), GID Romania, Timpul ( Iasi ), Vatra ( Tg.Mures).



Update
Ministrul caruia in 2008 i se parea fireasca situatia unei persoane prejudiciata in drepturi s-a prejudiciat in 2009 singur :
http://www.agenda.ro/news/news/19331/paul-pacuraru-se-masturbeaza-in-fata-webcam-ului.html

http://www.gardianul.ro/2008/05/19/societate-c12/consumul_de_heroina_proba_de_bacalaureat_2008-s114162.html
http://www.gandul.info/actualitatea/romania-campioana-site-urilor-de-pornografie-infantila.html?3927;2726025
http://www.romanialibera.ro/a129327/injuratura-lui-hipocrate.html
http://www.gandul.info/gastile-de-cartier.html?q=gastile+de+cartier

No comments: