Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles , Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois, Steven van Groningen, Leslie Hawke, Peter Damian Hurley

Wednesday, July 31, 2013

Starea de fapt. Un diagnostic psihosocial


„Toate greutățile acestor ani dificili au fost așezate convenabil pentru forțele politice sprijinite de către Dan Voiculescu pe umerii președintelui. Trustul de presă controlat de domnul Voiculescu a construit cu sârguință o imagine a realităţii în care o parte semnificativă din populație crede, despărțind iremediabil în două România: în băsiști și antibăsiști. Băsiștii sunt cei vinovați de toate relele, iar antibăsiștii sunt victimele inocente asupra cărora se repercutează consecințele acțiunilor celor dintâi. Interesant este că acest discurs a funcționat din plin nu doar în perioada în care PSD și PNL s-au aflat în opoziție, ci și atunci când partidele susținute de domnul Voiculescu s-au aflat la guvernare. Faptul că guvernul conduce țara și majoritatea parlamentară USL adoptă legi după bunul plac sunt doar detalii nesemnificative în logica Antenelor, care susțin că, de fapt, de undeva din umbră, tot președintele Băsescu este cel care ia deciziile esențiale. Frumusețea bolnavă ( s.n.) a întregii construcții este că publicul Antenelor nu pune la îndoială acest discurs.” 
(Laura Stefan – Dan Voiculescu se apara de DNA cu revolutia si familia)


In aceasta remarcabila formulare este cuprinsa intreaga drama a societatii romanesti in care , profitand de avantajele libertatii de exprimare, un trust de presa ” a reusit sa puna unui popor o pereche de ochelari defecti, falsificand realitatea ” ( http://www.revista22.ro/gaura-din-ochelari-29497.html ).
Pe de alta parte, declansarea , aplicarea , mentinerea si eficienta unei operatiuni de o asemenea amploare si intr-un timp democratic , nu este posibila numai cu ajutorul unor mercenari izolati , ci cu concursul tacit sau explicit al unor instante sociale si profesionale. Din acest punct de vedere , vara trecuta a fost un adevarat cosmar politic, social si profesional si in acelasi timp o veritabila schimbare la fata a societatii romanesti , mai exact un adevarat turnesol pentru liderii de opinie , constiintele si intelectualii ei. Comportamentul lor a aratat foarte clar, de la caz la caz, mentinerea sau desprinderea de cumplitul sistem de complicitati, dependente si santaj specific inca societatii romanesti.
Cu alte cuvinte , daca societatea romaneasca , a fost supusa inainte de 1990 si in timpul comunismului unui patologic „proces de lobotomizare” prin aplicarea celei mai secrete operatiuni de dezinformare din arsenalul metodelor Securitatii respectiv prin „schimbarea trecutului ” ( http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=J9r4gZd3YSA ) , dupa 1990 dezinformarea a continuat cu sadism si continua si in acest timp democratic dar de aceasta data prin „schimbarea prezentului” si respectiv mentinerea, tot secreta, a trecutului.
De aceea , confruntarea unor persoane juridice cu justitia nu este atat o premiera juridica , cat un preambul pentru asteptarile societatii respectiv ale cetatenilor care de peste peste doua decenii doresc rezolvarea unei situatii patologice in care victimele erau obligate sa stea in acelasi pat cu violatorii lor dar care dispuneau , tot ei ( violatorii ) de omnipotenta financiara si imunitate politica , juridica si psihologica.
Pana acum , orice incercare de a decela vinovatii individuale conducea inevitabil la evaporarea lor in spatele unor prescriptii, norme, legi , comisii sau instante sociale ( politice , juridice, administrative,etc) respectiv al unor persoane juridice,etc. . Pentru prima data , justitia incepe sa caute si acolo, dar acesta nu este decat inceputul drumului foarte lung care ramane de parcurs pentru ca si justitia se afla inca in postura mitica a lui Uroboros ( „ sarpele care-si inghite coada ” ).
Deocamdata , un scurt bilant ne arata ca ne aflam inca la inceputul lungului drum pe care il avem in fata si pe care il vor parcurge pana la capat doar generatiile care vor urma. Pe de o parte, desi puternic implicata in probele prezentului ( este prima data dupa doua decenii cand legea incepe sa se aplice acum in mod egal pentru toti ) justitia , la fel ca si statul, are inca mari probleme cu memoria sociala.
Romanii au putut afla recent ca inca o data ( pentru a cata oara ?! ) ca au fost de fapt mintiti. Institutiile statului sunt in realitate si acum angrenate in lupta cu propriii cetateni deoarece victimele comunismului nu sunt nici pana azi reabilitate, condamnarile la moarte date de comunisti sunt inca valabile si aceleasi institutii se spala pe maini in timp ce isi arunca de la una la alta cartoful fierbinte (http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=J9r4gZd3YSA ).
Mai mult, daca timp de doua decenii justitia si toate institutiile statului la un loc, nu au putut identifica , localiza si prezenta nici unul din cei care au participat la uciderea elitei interbelice , cu atat mai mult lista tortionarilor care inca traiesc , a fost suficient ca o mana de ziaristi sa caute ca sa gaseasca ceea ce alte instante nu au putut gasi pentru ca nu au vrut sa caute (http://www.gandul.info/reportaj/lista-tortionarilor-care-traiesc-reactia-unuia-dintre-cei-doi-supravietuitori-de-la-ramnicu-sarat-cand-gandul-i-a-aratat-poza-la-zi-a-lui-visinescu-11176579).
Si , cel mai trist lucru dintre toate, nici atunci cand exista toate dovezile posibile si de necontestat ale crimei statului impotriva cetateanului iar cerul instelat de deasupra noastra , legea juridica din societate , si legea morala din noi cer imperios sa fie aplicate , justitia statul si institutiile lui isi intorc privirea si privesc in alta parte . Mai exact, privesc in jos pentru ca sunt infrante de o simpla scrisoare a unui cetatean care intreaba fara sa obtina inca un raspuns de ce i-a fost ucis tatal si de ce criminalii lui sunt invizibili pentru toate institutiile abilitate , si de aproape trei decenii.
(http://www.contributors.ro/fara-categorie/scrisoarea-deschisa-a-fiului-lui-gheorghe-ursu-catre-traian-basescu/)


Tuesday, July 30, 2013

De la dreptul de libera exprimare la dreptul de etichetare

Acest comentariu a fost postat la un articol aparut recent pe Contributors.ro :



Sorin IonitaCazul Domnita Daca , sau cand nici scoala nu mai ajuta la nimic



Sergiu Simion spune:
De la dreptul de libera exprimare la dreptul de etichetare
Si totusi, care a fost scopul acestui fascinant articol ? Initial nu i-am acordat atentie pentru ca domnul Ionita , expert in politici publice si autor al unor articole de referinta in domeniu si de o logica si claritate impecabile , nu este la prima tentativa de a face concesii aparent inexplicabile unui anumit gen de public, unui stil balcanic pentru a folosi un eufemism respectiv unui anumit limbaj („ toanta charismatica ”, „ loaze ”, „ presa e deja cazuta in limba dupa ea ”,etc. ) si unui anumit eclectism („Tartaria, Pavel Corut si Radu Gyr” ) care intriga si atrage atentia deoarece amesteca in aceeasi ciorba artefactele trecutului , victimele si reprezentantii intelectuali sa spunem ,ai prigonitorilor lor.
Mai greu de inteles este daca scopul articolului a fost numai acela de a ataca tendintele national-comuniste si patriotismului securist de care , trebuie sa recunoastem, mediul virtual nu duce lipsa deloc.
Avem o adevarata inflatie de asemenea initiative „ spontan-organizate” care uneori starnesc pe drept cuvant rasul ca aceasta poza antologica care ne arata cum aratau dacii dupa ce li s-a terminat vinul (http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2012/12/01/50b936d27c42d5a663a8a17e/646×528.jpg). Ca sa redevenim totusi seriosi , autorul nu face o analiza complexa ca aceasta (http://www.contributors.ro/dezbatere/emanatia-lui-zamolxe/) unde vedem ce se poate ascunde de fapt dupa sigle, devize si lozinci si prefera sa inceapa si sa termine articolul atacand numai ambalajul , respectiv sarmana marioneta , de unde dusmanii de clasa ar putea trage concluzia perversa ca domnul Ionita simte o placere intelectuala agresand ( e drept , numai verbal ) liceenele si studentele care n-au de lucru si scriu pe Facebook.
Pe de alta parte, daca domnul Ionita ar fi dorit sa ne vorbeasca cu adevarat despre faptul ca „cei ce pleaca acum in Vest nu mai sunt crème de la crème, ca in trecut, ci mult mai eterogeni ca motivatie si aptitudini ” ( „Asta voiam sa zic si mi se parea important, ca fenomen general.” ) ar fi dezvoltat in mod argumentat subiectul „geniilor neintelese” care emigreaza sau nu, fie intr-o maniera filosofica asa cum o face aici domnul Gabriel Marin (http://www.contributors.ro/editorial/omul-fara-identitate-sau-strainul-care-vrea-sa-schimbe-lumea/) , fie intr-o maniera sociologica asa cum o face aici doamna Laura Visan (http://www.contributors.ro/dezbatere/despre-inteligenta-civica-in-romania-%E2%80%93-cateva-intrebari/#comment-141402 ) .
Cum excludem din start ipoteza absurda ca acest articol sa fie o concesie facuta unui anumit gen de public si un fel de sugestie subliminala de genul „ baieti, lasati argumentele , liber la insulta , pe ei si pe mama lor… ,” , ramane atunci altceva. Domnul Ionita stie sigur , dar cum nu doreste sa ne spuna , trebuie sa ne descurcam numai cu ceea ce avem la fața locului si aici putem constata ceva interesant.
Inainte de a apare acest tip de articol si cu acest stil aparte , pe Contributors.ro exista o anumita ierarhie a articolelor. Dupa ce a aparut acest tip de articol care in mod evident este oarecum in contradictie cu statutul, pozitia si competentele autorului , la fel ca in cazul articolului precedent cu „bentita tricolara”, ierarhia articolelor s-a schimbat complet . Incontestabil , acest articol a trecut pe primul loc indiferent daca autorul a urmarit sau nu acest scop si indiferent de mijloacele folosite . Deci chiar daca nu putem afla care a fost scopul real al acestui articol , putem vedea in mod cert rezultatul lui :
• Cazul Domnita Daca: cand nici scoala nu mai ajuta la nimic – 5,621 Vizualizari
• Why I Love Bucharest – 4,672 Vizualizari
• Cui i-e frica de Ion Mihai Pacepa? (Updated) – 3,851 Vizualizari
• Omul fara identitate. Cel ce vrea sa reinvie lumea cand Dumnezeu e mort – 3,082 Vizualizari
• Marșul lui Viktor Orban și “greutatea” geopolitică a Ungariei – 2,641 Vizualizari
Concluziile va apartin.

Psihopatologie culturala transfrontaliera sau potentialul nociv al unei carti

Aproximativ  cu doi ani in urma  am postat  un comentariu despre cartea "Luni de fiere" a lui Pascal Bruckner , o carte pe care am considerat-o patologica inca de la prima lectura , prin fascinatia marturisita a scriitorului pentru (auto)distrugere si abjectia umana.  Opinia mea era atunci una relativ singulara deoarece, din cate am aflat , cartea  devenise un fel de manual de curs la facultatea de psihologie . 
Acel comentariu a pornit de la un foarte scurt dialog pe care l-am avut cu scriitorul francez pe platforma Contributors.ro. 
In urma primirii unui mesaj foarte important pe acest subiect , repostez mai jos comentariul meu initial , dialogul cu Pascal Bruckner, mesajul primit acum si raspunsul meu la acesta.



Luni de fiere

Pascal Bruckner , considerat " unul dintre cei mai activi si mai influenti intelectuali francezi din generatia sa " a discutat in redactia Contibutors.ro cu cititorii romani :

http://www.contributors.ro/cultura/pascal-bruckner-discuta-cu-cititorii-depre-cartile-sale-si-despre-soarta-unei-europe-la-rascruce/

Intr-o prima instanta, temele sale predilecte sunt : perspectiva unei Europe despre care spunea ca vrea „sa se retraga din istorie”, multiculturalismul, ideea de fericire, vina si tirania ei in societatea occidentala, noile relatii amoroase si iubirea. In realitate , si dupa propria declaratie , sub acest discurs se afla un altul al unui un om" timid si introvertit , fascinat de autodistrugere (!)" .

Dintre romanele sale cel mai cunoscut la noi este " Luni de fiere " care a provocat dezgust in Franta , a fost detestat de americani ( au cenzurat 20 de pagini ! ) si de catre musulmani ( interesant... ) , dar care , in mod surprinzator chiar si pentru Pascal Bruckner , a avut un mare succes de librarie la noi si a fost imbratisata cu bratele deschise de catre psihanalistii romani in uz . Vasile Dem Zamfirescu , psihanalist , promitea intr-un interviu ca " va preda ( aceasta carte - s.n. ) la curs studentilor de la psihologie " ( ! ) .

De fapt , nu este prima data cand ceea ce provoaca greata la altii este admirat slugarnic la noi. Acest roman oribil , dupa mine nerecomandabil celor sub 18 ani si celor cu tendinte suicidare, este unul despre care chiar autorul lui recunoaste ca are " un oarecare caracter nociv " . Si are perfecta dreptate.

Voluptatea cu care acest autor descrie sado-masochismul , scatofilia si urofilia, pentru o sensibilitate de tip crestin, distruge umanul din om . Nimeni nu se astepta, cred, ca un intelectual cu pretentii sa descrie de exemplu , cu lux de amanunte si pe post de sex, o scena de coprofagie din arsenalul specific specific dezumanizatilor, dezaxatilor si patologiei psihiatrice extreme.

Din aceste considerente , viziunea artistica a lui Pascal Bruckner este una de tip toxic in care morbidul si patologicul in mod normal nu pot provoca decat dezgust si greață pentru ca aici nu exista de fapt " explorarea pacatului " cum spune Bruckner , ci doar o fascinatie morbida pentru abjectia umana.



" Încă de când am citit Copilul Divin am rămas cu impresia că Pascal Bruckner are o minte bolnavă. Și, totuși, se pare că nu mă pot opri din a-l citi."

http://www.belva.ro/brukner/


In sfarsit, modul de formulare a intrebarilor de catre cititorii romani , modul de interpretare si selectia lor drastica de catre Pascal Bruckner , raspunsurile date de catre acesta , arata un dialog minat de "ciocnirea civilizatiilor" ( si culturilor ) si marcat uneori de confuzia intre problemele adevarate si pseudo-probleme. Alteori putem remarca o incapacitate de exprimare clara a ideilor si absenta unei comunicari autentice . Pe de alta parte, acest dialog intre un intelectual francez influent si cititorii sai romani din care am redat un fragment, este in realitate un diagnostic ad-hoc pentru cele doua culturi si merita citit integral. 

http://www.contributors.ro/cultura/pascal-bruckner-discuta-cu-cititorii-depre-cartile-sale-si-despre-soarta-unei-europe-la-rascruce/  ) 
http://sergiusimion.blogspot.ro/2011/08/luni-de-fiere.html )





Dialogul cu Pascal Bruckner 


 Sergiu Simion spune:
Cu ce sentiment personal ( gust ) ati ramas dupa publicarea romanului “Luni de fiere ” ?
Care credeti ca este reactia majoritatii cititorilor romani ( care sunt majoritar crestini ortodocsi …) dupa citirea acestui roman al dvs despre care un profesor roman de psihologie ( psihanalist ) sustinea ( citez din memorie ) ca ” trebuie predat la curs studentilor ” ?

2 comments:

Laurentiu said...
Sunt total de acord cu potentialul nociv al cartii "Luni de fiere" pe care Vasile Dem Zamfirescu a comentat-o ani la rand cu studentii de la psihologie. Din pacate, nu a realizat potentialul ei distructiv, depresiv, ceea ce ridica un mare semn de intrebare cu privire la profesionalismul acestui psihanalist. Una dintre studente s-a sinucis in timpul masteratului de psihanaliza organizat de el (blogul ei este acesta http://afreuda.wordpress.com/), desi era in cura psihanalitica in acelasi timp. Sau probabil tocmai de aceea. Pacat ca unii psihanalisti nu respecta codul deontologic si divulga informatii din analiza. Numai in Romania se poate intampla aceasta, vorba aceea "ca la noi la nimenea".
Sergiu Simion said...
Multumesc pentru comentariul dvs , il consider la obiect, si il voi publica nu numai la postarea respectiva , ci si intr-o postare care va urma. In privinta cartii, sincer ,am o alta parere. Orice cititor, chiar mediu , cred ca realizeaza imediat potentialul ei distructiv. Oricum ar fi , daca o asemenea carte este comentata ani la rand la psihologie ,in mod cert exista si o anumita motivatie pentru aceasta actiune chiar daca noi nu o cunostem pentru ca ( si aici cred ca suntem cu totii de acord ) este absolut exclus ca anomalia, aberatia si patologia extrema sa fie predate pe post de normalitate individuala si/sau sociala.

Document. Interviu de referinta cu generalul Ion Mihai Pacepa

Recent a fost prezentat si a devenit accesibil cel mai important interviu publicat pana acum  la noi despre adevarata natura a sistemului comunist  si cele mai secrete fețe ale dezinformarii ( schimbarea trecutului,etc. )  practicate in Romania chiar si dupa intrarea in NATO si UE .  Romanii vor afla cu surprindere ca institutiile statului sunt de fapt  si acum angrenate in lupta cu propriii cetateni , victimele comunismului nu sunt nici acum reabilitate,  condamnarile la moarte date de comunisti sunt inca valabile si aceleasi institutii se spala pe maini in timp ce isi arunca de la una la alta cartoful fierbinte : 








Transcrierea integrala a interviului poate fi gasita aici :

http://www.evz.ro/detalii/stiri/interviu-ion-mihai-pacepa-1049648/pagina-articol/1.html



Bună seara! De fapt, Bună Ziua la dumneavoastră în Statele Unite, domnule general Pacepa....

Bună ziua, Andrei. Mă bucur să te aud. Permite-mi să adresez modestele mele felicitări dumitale și conducerii postului pentru că ați decis să abordați cazul "trădătorului" Pacepa--cum mă etichetează încă mulți în România. Un fost ministru de externe al SUA, Madeleine Albright, numește acest tip de curaj cojones. Subscriu.


SECURITATEA, UNA DIN CELE MAI MONSTRUOASE DEZINFORMĂRI


Vă mulțumesc domnule general, personal și în numele postului. Sper să fie un dialog în care să lămurim multe chestiuni. Multă lume vă caută, foarte puțini vă gasesc și acceptați foarte greu interviuri. Ați acceptat acest interviu. De ce?  

Nu sunt obișnuit să vorbesc public, așa că rog telespectatorii să-mi scuze stângăciile.  Am acceptat să îți dau acest interviu pentru că admir consecvența cu care militezi pentru eradicarea comunismului din România, în care am lăsat 50 de ani de viață, visurile tinereții și mormintele părinților. Trăiesc de 35 de ani cu două condamnări la moarte pe umeri pentru că am vrut să ajut România să se debaraseze de una din cele mai monstruoase dezinformări din istoria țării: Securitatea. Am sărbătorit cu entuziasm ziua când ea a devenit prima țară din fostul bloc sovietic care i-a condamnat crimele. Mai am o dorință: să devină și prima țară din fostul bloc sovietic care să reabiliteze victimele Securității. Sper că discuția noastra va ajuta.


CONDAMNAȚI LA MOARTE ȘI AZI

Și eu sper că va fi o discuție din care telespectatorii vor rămâne cu ceva. Sau măcar vor avea niște teme de meditație. La ce vă refereați concret, domnule general? 
Încep cu cazul domnului Constantin Răuţă, care mi-a fost subordonat în DIE și care în 1974 a primit azil politic în SUA. E greu de crezut, dar este și azi condamnat la moarte în România. Prin Decizia Nr. 293, din 2009--repet: 2009--forul suprem al justiției României, Înalta Curte de Casație și Justiție, a respins cererea sa de anulare a condamnării la moarte ce i-a fost dată de comuniști în 1974 pentru că a "defectat" în SUA.


Cu alte cuvinte, în 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a României continua să considere SUA un inamic? Putem interpreta așa? 
Evident. Dl. Răuţă poate arată excentric, dar este un respectat inginer aerospațial american care a fost implicat în dezvoltarea unor importante proiecte spațiale majore, ca HUBBLE, KOBE, EOS și LANDSAT. El continuă să fie insă condamnat la moarte în România, care va fi curând protejată de sisteme de apărare antirachetă americane în realizarea cărora dl. Răuţă a adus o contribuție. Construcția noii baze de rachete de la Deveselu va fi terminată în 2014, dar în absența unei minuni dl. Răuţă  va continua să fie condamnat la moarte în România.



CEI CARE AU LUPTAT ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI NU SUNT REABILITAȚI ÎN ROMÂNIA


Cazul Răuţă ar putea fi explicat de unii drept un accident nefericit…
Nefericit, da. Accident, nu. În ultimii cinci ani, 6,284 români arestați de Securitate și condamnați de justiția lui Ceaușescu pentru că au ajutat, într-o formă sau alta, lupta SUA împotriva comunismului au solicitat fără succes anularea sentințelor. Sute de mii de alți patrioți români condamnați de fosta Securitate continuă să nu fie reabilitați legal.
Fostul președinte al Poloniei comuniste, generalul Wojciech Jaruzelski, care a servit comunismul până și-a dat duhul, a explicat: "Dacă ei devin eroi, noi ce o să fim?"

Bună întrebarea lui Jaruzelski. Domnule general, puțini vă cunosc în România biografia… 
M-am născut acum 85 de ani într-un paradis terestru numit Regatul Romaniei, am fost elev în liceul Marele Voevod Mihai din capitala unei Românii cotropite de Naziști, și am devenit inginer chimist într-o Românie înfometată de Armata Roșie, care a devastat ce rămăsese din Romania mai rău decat o plagă de lacuste. Mulți tineri intelectuali formați sub influența febrei patriotice din acea Românie post-belică au fost gata să încerce orice, inclusiv comunismul, ca să-și reconstruiască țara. Am fost unul din ei.
Într-un lung interviu cu Nestor Ratesh în anii când conducea programul românesc al Europei Libere, am spus că am crezut într-un ideal, dar m-am rupt de acel ideal când am realizat că nu era ideal. În ultimii mei 24 de ani in Romania am condus spionajul științific și technologic (S&T) al țării, care a  contribuit la industrializarea României devastate de megalomania lui Ceaușescu. M-am rupt însă de acea Românie în 1978, când am realizat că Ceaușescu devenise un fel de proprietar al întregii Românii, care nu mai corespundea idealurilor mele, și mi-am ajutat concetățenii să o elibereze de tiran. Continui să imi ajut țara natală cu umilele mele posibilități.



AM O JENĂ MORALĂ CĂ AM FOST SECURIST ȘI MEMBRU AL NOMENCLATURII

Din 1951 până în 1978 ați fost ofiter de securitate. Vă pare rău? Regretați? 
În 1997 am publicat în România o scrisoare deschisă în care am calificat activitatea mea în Securitate ca o imensă eroare. Apartenența mea din trecut la casta decăzută și coruptă a nomenclaturii lui Ceaușescu este alt motiv de jenă morală. Acum, după 35 de ani de când m-am rupt de Securitate, mă simt însă complet detașat de acel trecut. Cred că acea ruptură, pe care am plătit-o cu două condamnări la moarte, încă ne-anulate, împreună cu trilogia mea, “Cartea Neagra a Securității”, cu cartea "Moștenirea Kremlinului," și cu restul activității mele contra comunismului îmi dau dreptul să mă prezint în fața telespectatorilor din România cu conștiința împăcată.  


CIA DESPRE PACEPA: AI ADUS O CONTRIBUȚIE UNICĂ STATELOR UNITE

Despre dumneavoastră, domnule general, circulă foarte multe zvonuri în România. Probabil unele le-ați auzit. Unul spune că guvernul Statelor Unite ar fi refuzat să vă acorde cetățenia americană deoarece ar fi aflat că ați fi devenit agent al KGB când aveați 20 de ani. Ce răspundeți? 

Am devenit cetățean american exact acum 25 de ani, la 28 iulie 1988, într-o ceremonie festivă în care conducerea CIA mi-a înmânat cea mai scurtă, dar și cea mai importantă scrisoare pe care am primit-o în viața mea. Citez:

Dragă General Locotenent Ion Pacepa,
Ai adus o contribuție unică Statelor Unite ale Americii, cu care te poți mândri. Ca atare, în acest important moment și cu această solemnă ocazie, îți doresc fericire și implinire în viață ca cetățean al Statelor Unite.
Cu cele mai bune gânduri,
Richard F. Stolz
Director adjunct  pentru operații al CIA

Unii, tot pe zvonuri în România, spun că sunteți, de fapt, mort…
Știu, Partidul România Mare și Vadim m-au descris de multe ori ca fiind o mumie cu vată în nas pe care CIA o scoate din când în când la fereastră ca să păcălească prostimea. Din păcate pentru ei, continui să alerg 5 kilometri în fiecare zi, și să nu mă las învins ușor la tenis.   

Mai inotati?

Doar o oră pe zi, după tenis.


AM TRĂDAT ROMÂNIA CÂND AM SERVIT SECURITATEA, NU CÂND AM PLECAT

Unii spun că ați tradat România. Ce le răspundeți?
Că au dreptate. Dar am trădat România în anii când am servit Securitatea, nu în cei în care am demascat crimele comunismului. Istoria țăriii e plină cu români care au părăsit țara pentru a lupta din afara ei împotriva Otomanilor, Germanilor, Rușilor, și tiranilor autohtoni. Ion Ghica, C. A. Rosetti, Nicolae Kretzulescu, Alexandru Ion Cuza, Costache Negruzzi și Mihail Kogalniceanu sunt doar câteva nume. Take Ionescu, Vasile Lucaciu și Octavian Goga au construit la Paris, nu la București, "Consiliul Național al Unității Românești." Traian Vuia și Dr. Ion Cantacuzino au construit tot la Paris, nu la București, Consiliul Național al Unității Române, care a devenit principalul instrument de luptă împotriva colaborationiștilor germani. Nici unul nu a fost etichetat "trădător." Doar cei care au luptat împotriva comunismului au devenit trădători.


PACEPA: NU MI S-AU ÎNAPOIAT NICI BUNURILE, NICI CETĂȚENIA


În 1999, Tribunalul Suprem al României, întrunit în sedință specială, a anulat cele două condamnări la moarte ce v-au fost date de Ceausescu. Președintele completului de judecată a declarat public că ceea ce ați făcut dumneavostră în 1978 a făcut întreaga Românie 11 ani mai târziu: l-a condamnat pe Ceaușescu la moarte. Din câte știu, autoritățile române refuză însă și azi să aplice această hotărâre, să vă inapoieze bunurile confiscate de Securitate, si să vă restituie cetățenia romană. Este adevărat?

Da. Articole publicate de prestigioasa agenție internatională de presă "UPI" si de ziarul "The Washington Times" au documentat că punctele de frontiera ale Romaniei continuau să aibe mandate de arestare pentru mine la cinci ani după ce Tribunalul Suprem mi-a anulat sentintele date de Ceausescu. Contrar insinuărilor din presa romană, nu mi s-a restituit nici cetătenia romană si nici bunurile confiscate de Securitate. Tot atat de neadevărate sunt si insinuările potrivit cărora as fi primit despăgubiri de milioane de la statul roman. Nu am primit nici o dezpăgubire.
Nu am cerut nici odată nimic de la autoritătile romane, si nu cer nimic. Nu am cerut nici un leu pentru cartile pe care le-am publicat in Romania--le-am donat. Tot ce vreau este să-mi ajut tara natală. Sunt un pigmeu in agitata istorie a Romaniei, dar "cazul Pacepa" a fost si este  folosit de cripto-comunisti pentru a denigra CIA, pentru a mentine cultul lui Ceausescu. Este păcat că, după două decenii de la executarea lui Ceausescu, parte a presei romane continuă să pună semnul egalitătii intre Securitatea sa si Romania.


SUNT UNUL DIN PUȚINI MARTORI AI CREĂRII SECURITĂȚII CARE MAI TRĂIESC
Poate impreuna vom face un pas catre demitizarea mitului Securitatii…. 

Poate. Securitatea nu s-a născut in Romania. Din fericire sunt unul din foarte putinii martori ai creerii ei care mai trăiesc, si care poate depune marturie ca Securitatea a fost importată din Moscova. Primul ei sef, Gheorghe Pintilie, se numea in realitate Panteleymon Bondarenko. Noi ii spuneam Pantyusa. I-am fost subaltern, apoi sef. Era ofiter acoperit al NKVD. Tot asa era si adjunctul sau, Alexandru Nikolsky. Multi ani după crearea Securitătii, salariile ofiterilor s-au plătit la 20 ale fiecărei luni ca omagiu adus Chekei, care a fost creată la 20 decembrie 1917, a devenit NKVD, si apoi KGB.



Pentru ca vorbim de simbolism: astazi se implinesc 35 de ani de cand v-ati rupt de dictatura lui Ceausescu. Este o zi care are o simbolistica importanta in biografia dvs. Cum ati petrecut-o?

Am sărbătorit-o impreună cu sotia si cativa prieteni cu care am lucrat in comunitatea de informatii a SUA. Da, Andrei, 28 iulie 1978 are o simbolică importanţa pentru mine. A fost piatra de hotar a vietii mele.



28 iulie 1978. Exact acum 35 de ani. O aeronava militara americana ateriza pe Aeroportul Prezidential din Washington. La bord, o singura persoana. Cel mai important pasager din istoria serviciilor secrete americane: demnitarul cu cel mai inalt rang care in timpul Razboiului Rece a ales sa treaca de partea cealealta a Cortinei de Fier. Cu permisiunea Dumneavoastra, Domnule General, intrăm in subiect…

OK, Andrei. Intrăm.

PACEPA ÎN SUA. VIA BONN/KOLN

V-as propune sa incepem cu alt moment, premergator. Iulie 1978. Ajungeati la Bonn in calitate de trimis special al lui Ceausescu cu un mesaj special pentru cancelarul vest-german din aceea vreme, Helmut Schmidt. Erati, si urma sa deveniti in Romania, un personaj si mai important: seful Casei Prezidentiale a lui Nicolae Ceausescu. De ce?  

In megalomania lui, Ceausescu vroia să creieze o Casă Albă la Bucuresti. In aprilie 1978, cand l-am insotit la Washigton, Ceausescu l-a informat pe presedintele Carter despre intentia sa, si i-a spus ca m-a numit sef al acestei Case Albe romanesti pentru că tatăl meu a lucrat toată viata la reprezentanta din Romania a companiei americane General Motors. Ceausescu era deja specialist in bancuri anti-sovietice pentru a creia iluzia că ar fi independent de Kremlin, si acum vroia să creieze si iluzia că ar fi pro-american.



Domnule general, stiti mult mai bine ca mine ca există un intreg folclor privind plecarea dumneavoastra din Romania...

Da, Andrei. Dar acest folclor există doar in Romania. Numai acolo supravietuiesc dezinformarile Securitătii, potrivit cărora as fi "fugit" din Romania fie pentru că as fi fost un traficant de wiskey si contrabandist de droguri, fie pentru a nu fi arestat ca agent al KGB, sau al CIA, sau al Germaniei de Vest, fie ... Dumnezeu stie ce alte "fie" au inventat securistii lui Ceausescu pentru a-l ajuta sa explice Comitetului Politic Executiv de ce noul sef al noii sale case prezidentiale a cerut azil politic in SUA.


Corect, Domnule General. Securitatea a lansat multe dezinformari pe care le-a prezentat ca informatii credibile. Două insă se bat cap in cap. Prima că ati fi fost agent al KGB. A doua că la Koln, in Germania Federală, cand vă pregăteati să plecati spre Statele Unite, un oficial american v-ar fi spus: Domnule general, cand iesiti din hotel veti vedea 100 de taxiuri, toate sunt ale noastre, ale CIA...

Se bat cap in cap doar pentru cei care continuă să creadă si azi in dezinformările anonime ale securistilor de ieri si a cripto-comunistilor de azi. In SUA, există insă o singură versiune: adevarul. Acesta este prezentat autoritativ de fostul presedinte al SUA Ronald Reagan, de fostul presedinte Bush senior, care a tinut cartea "Orizonturi Rosii" pe biroul sau ani de zile, de fostul director al CIA, James Woolsey, de fostul ministru adjunct al apărării nationale, Richard Perle, de fostul consilier pentru terorism al Casei Albe, Michael Ledeen, si de numeroase alte personalităti americane care au fost intervieviate in noul film despre viata mea.


Cum explicati această diferentă? 

A explicat-o Mao Tse Dun, care a intrat in istorie cu zicala: "O minciuna repetată de o sută de ori devine adevăr."  

PACEPA: AM FOST UN LAȘ

In cartea pe care ati lansat-o acum cateva săptămani in Statele Unite povestiti in premieră cateva detalii despre fuga dumneavoastră din Romania. Cartea a fost lansată in 25 iunie impreună cu un film cu acelasi titlu. Filmul urmează să il difuzăm in această seară... 

Cartea, pe care am scris-o impreună cu profesorul si istoricul american Ronald Rychlak, consilier al Misiunii Permanente a Vaticanului la ONU, tratează ciuma bubonică a contemporaneitatii: dezinformatia. Filmul se ocupa, de asemenea, de viata mea si de modul cum am trecut din tiranie in democratie. Nu am fugit, Andrei. Ruptura mea de comunismul lui Ceausescu a fost un act premeditat, a cărui implementare am aminat-o an după an pentru că nu am avut curajul să mă avant in necunoscut.
In carte am folosit un termen mult mai dur decit lipsa de curaj: coward--laş. Am făcut această paranteză pentru că "fugit" este un pejorativ folosit de Securitate pentru a insinua că toti cei ce s-au rupt ideologic de comunism au fost in realitate hoti sau altfel de criminali care au fugit din Romania pentru a nu fi arestati.



CELE MAI LUNGI 3 ZILE DIN VIAȚA LUI PACEPA

Corect, domnule general....

Ma reintorc la "fuga" mea. Datorită functiilor mele in Romania, doar presedintele SUA a putut să-mi aprobe cererea de azil politic. Am dat detalii in noua carte. Aprobarea Presedintelui Carter a venit după trei zile--cele mai lungi din viata mea. Asteptarea a fost dramatică. Dar totul e bine cand se termină cu bine.
Era miezul noptii de 27 iunie cand am ajuns la aeroportul militar american Rhein-Main din Frankfurt/Main. Avionul trimis de Presedintele Carter avea un dormitor, dar, bineinteles, nu am putut inchide ochii toată noaptea. Am descris călătoria in noua carte. Nu e usor să stii că, incepand de a doua zi, nu mai esti nici ce-ai fost si nici cine ai fost. Stiam că-mi va fi greu. Dar stiam că nici lui Ceausescu nu-i va fi usor
Retroactiv, am avut dreptate. Ceausescu a pierdut partida. As fi putut scrie o intreagă carte despre războiul meu cu Ceausescu. Si el si eu am fost insă doar două rotite dintate--una mare, alta mică--in mecanismul care a transformat superbul Regat al Romaniei, in care m-am născut, intr-un fel de iad pe pamant, si am decis să scriu o carte despre acel mecanism. Titlul ei este "Disinformation", si face obiectul unui film documentar de doua ore, lansat odată cu cartea, pe care il veti viziona in continuare.



GADDAFI, CEAUȘESCU, ARAFAT ȘI CARLOS ȘACALUL PE URMELE LUI PACEPA

Ceausescu a pus pe capul dumneavostră un premiu. Urma să fiti executat de Carlos Sacalul. A pus si Gaddafi un pret...

In total, patru milioane de dolari plus incă un milion dat de Securitate lui Carlos Sacalul pentru a mă asasina in America.
Potrivit unor documente descoperite in arhivele Securitătii, Carlos a fost adus la Bucuresti de Generalul Plesită, care a devenit seful DIE, rebotezată CIE, si a fost instruit de Unitatea Antitero a Securitătii. Un articol publicat in presa romană la 19 februarie 2,000 sub semnătura ziaristei Adina Anghelescu, descrie pregătirea actiunei pentru asasinarea mea, care a avut numele de cod "Operatia 363." Ea a fost coordonată de Plesita. Mentionez aici doar o parte din munitia folosită pentru instruirea lui Carlos in vederea asasinării mele: capse pirotehnice detonante (550 buc.), exploziv plastic EPH/88 (37 kilograme), exploziv plastic EPP/88 (178 kilograme), cartuse calibru 7,62 mm md.43 (3753 buc.), cartuse cal.9 mm Makarov (5040 buc.), cartuse cal.7,65 glont obisnuit pentru pistolet (1669 buc)., cartuse cal.9 mm lung (1306 buc), cartuse cal.7,62 mm lung glont miez otel (1049 buc.).


Ati avut de suferit din cauza Sacalului?  

Sacalul nu m-a putut găsi in SUA, dar in noaptea de 21 februarie 1981 a explodat o bombă la sediul din München al postului de radio american Europa Libera, care imi transmitea revelatiile despre "Geniul Carpatilor." Bomba, care a continut 10 kilograme de exploziv plastic, a făcut o gaură de peste 8 metri in zidurile groase ale clădirii si a rănit 8 persoane. Cinci diplomati romani acreditati in Germania de Vest au fost expulzati pentru că au fost implicati in acest act de terorism.


V-a fost frică?
Nu sunt fricos din fire, si deja trecusem prin alte două incercări de assasinat, una organizată de Arafat, si cealalta de Qadafi. Dar nu mi-a fost usor.


Domnule general cu permisiunea Dumneavoastră luăm o pauză de publicitate si revenim in cateva momente. Mai ridicăm un val?

OK, Andrei. Ridicăm.



PACEPA ȘI DST-UL FRANCEZ


Am revenit. Un dialog in această seară cu generalul Ion Mihai Pacepa, fost consilier al lui Ceausescu si sef adjunct al Departamentului de Informatii Externe (DIE), care in 28 iulie 1978, exact acum 35 de ani, a ajuns in Statele Unite ale Americii cerând azil politic. Generalul Ion Mihai Pacepa este cel mai înalt demnitar din fostul lagăr sovietic care a cerut azil politic în Statele Unite ale Americii. Generalul Pacepa a acceptat să raspunda in această seară intrebărilor noastre.


Domnule general, reincep foarte direct. Este adevărat că ati cooperat cu DST-ul francez in capturarea Sacalului, care zace acum intr-o inchisoare franceză? 

Am lucrat cu Yves Bonnet, seful Directiei de Supraveghere Teritoriala a Frantei (DST), in 1985, cand am fost detasat la sediul DST din Paris si am fost implicat in cateva actiuni anti-teroriste, inclusiv legate de Sacal. Nu am am avut insă rol activ in capturarea lui din 1994, in Sudan.
Condamnarea agresorilor lui Emil Georgescu, de la Europa Liberă, si apărarea vietii lui Paul Goma, Virgil Tănase, si a altor dizidenti anticomunisti ai vremii au făcut obiectul principal al cooperării mele cu DST. De altfel, cand am plecat din Paris, am primit de la Yves Bonet o copie a stiloului incărcat cu otravă pe care Plesita l-a dat ofiterului ilegal al CIE inărcinat să-l asasineze pe Paul Goma, precum si inregistrarea magnetică a conferintei de presă a Presedintelui Mitterand, care a calificat serviciul de spionaj al Romaniei comuniste drept o bandă de asasini. Ulterior, am publicat impreună cu Bonet articole in presa franceză in care am documentat apartenenta la KGB a primului sef al serviciului de spionaj al Romaniei post-Ceausescu, Generalul Mihai Caraman.


ȘI-A SCHIMBAT DE DOUĂ ORI IDENTITATEA ÎN SUA

S-a fabulat mult despre viata dvs in Statele Unite. La un moment dat Securitatea se lăuda că ar fi identificat locul unde vă aflati? In carte povestiti că v-ati schimbat de două ori identitatea…

Este adevărat. "Shit happens", se spune in America. Am pierdut una din bătăliile cu Securitatea, si a trebuit să iau viata de la capăt.



E usor sa iei viata de la capat la maturitate, si inca de doua ori?

Este ca si cum te-ai naste din nou, Andrei. Am luat totul de la capăt. Alt nume. Alt trecut. Alti prieteni. Alt viitor. Doar profesia de inginer chimist a rămas aceiasi.



SCRISOAREA LUI PACEPA CĂTRE FIICA SA RĂMASĂ ÎN ROMÂNIA

Domnule general, in Romania in 1978 a rămas fiica dvs, Dana, si sotul ei. La un moment dat i-ati scris un mesaj Danei, dacă nu mă insel prin intermediul cotidianului francez Le Monde. Congresmenul Frank Wolf povestea si dansul 2 episoade legate de Dana….

Asa e, Andrei. După ce am primit azil politic in SUA am publicat in "Le Monde" o scrisoare deschisă adresată Danei, pe care Securitatea a tinut-o apoi 11 ani sub arest la domiciliu. Am descris in nou mea carte această scrisoare, care in anii 1980 a fost citită si răscitită la Europa Libera. Redau un fragment:

''Timp de 20 de ani am avut nesansa sa fiu implicat in furt the technologii vestice ... Am fost implicat in furt, dar nu si in asasinate ... In 1978 am primit ordin să organizez asasinarea lui Noel Bernard, directorul programului romanesc la Radio Europa Libera, care infuriase pe Ceausescu cu ironiile sale la adresa cultului sau personal. A fost tirziu, in iulie, cand am primit acest ordin, si cand am fost nevoit să aleg intre un bun tată, sau un criminal politic. Cunoscandu-te, Dana, am fost convins că preferi să nu ai tată, decat să ai un tată criminal.”



POVESTEA ORIZONTURILOR ROȘII

Sunt multe momente importante ce contrazic fundamental dezinformările care circulă si azi in Romania. Cu permisiunea Dumneavoastră, Domnule General, le-as puncta, pe rand…

Te rog, Andrei

1987. Semnati, domnule general, cartea "Orizonturi Rosii" in care faceti dezvaluiri despre Nicolae Ceausescu si camarila sa. Directorul Europei Libere din aceea vreme, istoricul Vlad Georgescu, decide să facă un serial radiofonic. Este amenintat: dacă dai cartea lui Pacepa, mori. Si-a murit. Intr-un mod asemănător cu alti doi directori ai celebrului post de radio in limba romană de la Munchen….Celebrul cancer si celebrul Radu…

Este adevărat.  Acest dramatic episod a fost descris pe larg in cartea "Autopsia Unei Inscenari Securiste," scrisă de ziaristii Sorin Rosca Stănescu si Cornel Dumitrescu la mijlocul anilor 1990. Apoi, Nestor Ratesh, devenit director al programului roman de la Europa Libera după moartea lui Vlad, a petrecut trei ani in archivele Securitătii, unde a găsit documente atestand implicarea Securitătii in asasinarea lui Noel si a lui Vlad.



Nu am citit multe recenzii ale cărtii "Orizonturi Rosii" in Romania. Cum a fost primită in SUA?

A fost publicată in trei editii consecutive in limba engleză plus una vorbita, pe opt casete de magnetofon, si alta in limba romană pentru emigratie. In 1988 a fost tradusă in limba maghiară si publicată ilegal in Ungaria, sub forma unei cărti de buzunar, stil Mao. După executarea lui Ceausescu, cartea a fost republicată in 27 alte tări, a avut sute de recenzii, si a devenit obiect de studiu in unităti militare si scoli din SUA. "Orizonturi Rosii" continuă să fie in librării după 26 de ani de la publicarea ei-- evident, există alti Ceausesti in diverse colturi ale lumii.



GESTUL FĂRĂ PRECEDENT AL LUI PACEPA

Imediat după moartea lui Vlad Georgescu i se propune lui Nestor Rates, atunci corespondent al Europei Libere la Washington, să preia conducerea departamentului romanesc de la Munchen. Făceti un gest fără precedent. Vă intalniti cu Rates. De ce?

L-am cunoscut pe Nestor in 1978, cand l-am insotit pe Ceausescu in SUA, si am fost impresionat de curajul său. Nestor a fost unul din foarte putinii ziaristi care au indrăznit să-l infrunte public pe tiran, pană si la faimosul Club al Presei din Washington, si am vrut să-l avertizez. Stiam că Noel nu a murit de moarte bună, si i-am spus ceiace stiam despre războiul lui Ceausescu impotriva directorilor Europei Libere.



Nestor Ratesh insa nu v-a ascultat si a plecat să conducă Europa Liberă, la Munchen. 

Ma bucur enorm că am gresit. Cred ca dezvăluirile din "Orizonturi Rosii," in care am descris războiul lui Ceausescu cu directorii Europei Libere, au jucat un rol.



CONGRESMENUL FRANK WOLF A SCOS-O PE FATA LUI PACEPA DIN ROMÂNIA

Urmeaza 22 decembrie 1989. Fiica dumneavostră Dana era in continuare la Bucuresti. Vine la Bucuresti congresmenul Frank Wolf să o ia. Ce s-a intamplat?

Congresmanul Frank Wolf, care pină acum a fost reales de 17 ori, este expertul Congresului SUA in probleme romanesti. Este si un prieten drag. El a petrecut Revelionul anului 1989 in avion, zburand la Bucuresti. S-a reintors cu Dana, cu sotul ei si cu socrii ei la 6 ianuarie 1990.



Potrivit zvonistilor din Romania, Dana ar fi fost atat de dezgustată de "trădarea" dumneavostră incat ar fi refuzat să vină la Dvs. in SUA. Cum le răspundeti? 

Dana si sotul ei au fost primii romani care au ajuns in SUA după executarea lui Ceausescu. Sosirea lor impreună cu Congressmanul Wolf a fost transmisă la 44 statii de televiziune americane si străine. In semn de recunostiintă, sotul Danei, sculptor, a făcut un bust al Congresmanului pe care i l-am dat. Cel de al doilea capitol al noii cărti a Congresmanului Wolf, intitulată "Prisoner of Conscience," este dedicat cărtii mele "Orizonturi Rosii," si eliberării Danei. Citez din el:
Bustul este acum in sufrageria mea, si de cate ori il vede, nepotul meu cel mai tanăr ii freacă nasul. Bustul nu este, fără indoială, cel mai fidel portret al Congressmanului, spune Generalul Pacepa, dar pentru Dana si Radu el este un simbol al libertătii.



Domnule general, de unde sunteti originar din Romania?

Stiu unde baţi. Mă bucur ca pot clarifica. M-am născut in Bucuresti, am crescut in Bucuresti, am devenit inginer chimist in Bucuresti, am lucrat in Bucuresti, si am rămas locuitor al Bucurestiului pană am făcut ruptura cu Ceausescu. Acesta, care se pretindea nationalist, nu vroia insă ca tara să afle că un român get beget s-a rupt de dictatura sa, si a ordonat Securitătii să insceneze că eram de fapt un jidan ceh aciuit in Romania,  un boanghen, o corcitură de german, si nu mai stiu cate alte bazaconii. Securitatea s-a executat. Asa s-a scris istoria in Romania comunista. Vă amintiti de Pătrăscanu? De Iuliu Maniu? De Titulescu? De Dinu Brătianu? Si pe ei Securitatea i-a prezentat drept corcituri de romani in slujba spionajului englez, american, german, sau mai stiu care. Toti erau romani get beget.



PACEPA ȘI JURĂMÂTUL MILITAR

Sunt numeroase voci in Romania care va acuza ca v-ati tradat juramantul militar. Considerati ca l-ati tradat? 

Nu. In juramantul meu militar m-am angajat să-mi apăr tara, si am făcut tot ce am putut ca sa o apăr de tirania lui Ceausescu. Sunt mandru că am avut curajul să mă iau la trantă cu el, si bucuros că mi-am putut ajuta concetătenii să se debaraseze de el.
Generalul Emil Bodnaras a făcut exact ce am făcut eu, dar nu a fost niciodată acuzat că si-a trădat juramantul militar. De ce? Pentru că el a cerut azil politic in Moscova, nu in Statele Unite? Departe de mine gandul de a mă compara cu Generalul de Gaule, dar si el a facut exact ce am făcut eu, si nu a fost acuzat nici odată că si-ar fi incalcat juramantul militar. Dimpotrivă.




PACEPA: AM LUCRAT ÎN SPIONAJUL EXTERN, NU SECURITATEA INTERNĂ

Unii din Romania vă acuză ca ati fi comis atrocităti la Canal. Cum le răspundeti? 

Faptul că as fi fost conectat cu lagărul de muncă de la Canal este o altă dezinformare securistă menită sa-mi schimbe trecutul. In ultimii mei 24 de ani in Romania am condus spionajul stiintific si technologic (S&T) al Romaniei, nu Securitatea internă, iar in ultimii sase ani am condus si activitatea de dezinformare externă, menită să creieze un cult al lui Ceausescu in occident. Nu am avut nici o atributie legată de securitatea internă--cu exceptia primilor patru ani, cand, asa cum am mentionat, am fost ofiter inferior in directia de contrasabotaj, unde am răspuns de industria chimică, nu de canal.
Sarcina mea principală in ultimii 24 de ani in Romania a fost să ajut dezvoltarea economiei nationale, care devenise muribundă sub Ceausescu. Am considerat această sarcină ca fiind o datorie patriotică, si am făcut tot ce am putut ca să-mi ajut tara. O analiză a activitătii S&T făcută de Comitetul Politic Executiv cu cateva luni inainte de a mă rupe de Securitate, a conclus că cca 30% din unitătile industriale ale Romaniei au fost create cu ajutorul technolgiilor furate din Occident. Am descris această analiză in "Orizonturi Rosii." Concluziile ei au fost, evident, lăudătoare, pentru că Ceausescu si Elena conduceau intreaga activite de spionaj S&T. Dar numeroase fabrici si combinate au fost in mod real construite cu technologii furate, pentru că Romania nu avea bani să le cumpere. Printre ele: Combinatul chimic de la Borzesti, fabricile de piele sintetica, de film si hartie fotografica color, fabrica de motoare diesel si laminoarele pentru folii de aluminiu sunt doar cateva exemple. Imi pare bine că am contribuit la realizarea lor, si mă bucur că ele continuă să fie folositoare tării.    




SCHIMBAREA TRECUTULUI, UNA DIN CELE MAI SECRETE  FEȚE ALE DEZINFORMĂRII


O parte insemnată a noii dvs. cărti este dedicată operatiunilor de dezinformare menite sa schimbe trecutul pentru a-l face să corespundă intereselor viitoare ale noilor lideri, asa cum s-a intamplat si cu dvs. Vă rog sa ne vorbiti despre aceste operatiuni…

Schimbarea trecutului a fost una din cele mai secrete fete ale activitătii de dezinformare. Datorită operatiilor menite să schimbe trecutul, nimic nu a devenit mai dificil pentru comunisti decat să-si prezică trecutul. In 1922-1923 nici unul din conducătorii Uniunii Sovietice nu-si putea măcar imagina că, după moartea lui Lenin, toti membrii Biroului Politic cu care Lenin a organizat asa zisa Mare Revolutie Socialistă vor fi etichetati "spioni" sau "trădători" si vor fi împuscati. Toti, cu exceptia lui Stalin. 

Nici unul din participantii la Congresul XVII al PCUS, numit si "Congresul Victoriosilor," care a avut loc în ianuarie 1934, nu a putut prezice că 110 din cei 139 de delegati alesi atunci membri ai Comitetului Central al Partidului Bolsevic vor fi de asemenea etichetati spioni sau trădători si executati. De altfel din totalul de 1.966 de delegati la acest congres, 1.108 au fost împuscati în anii următori. Nici chiar Leon Trotsky, unul din cei doi ideologi ai revolutiei bolsevice si comandantul fortelor ei armate, nu si-a putut închipui că va fi curând etichetat si el spion si trădător si că va fi apoi asasinat bestial de proprii săi tovarăsi.



Haideti să trecem la Romania...

Ai dreptate. Comunismul român nu a făcut exceptie. La 23 august 1944 regele Mihai a devenit instantaneu erou international datorită curajoasei sale decizii de a întoarce armele împotriva nazistilor. El si generalul american Dwight Eisenhower, comandantul suprem al fortelor aliate din Europa, au fost doi din cei cinci oameni de stat din lume decorati atât de presedintele american cât si de liderul sovietic. Iar Gheorghiu-Dej a fost atât de impresionat de curajul tânărului Rege încât i-a sărutat mâna când s-a prezentat pentru prima oară în fata lui, după ce a fost eliberat din inchisoare. Vedeti fotografia--a fost publicata in ziarele vremii. Nici Stalin si nici Dej nu au putut prezice atunci că doar trei ani mai târziu tot ei vor schimba acest glorios trecut al Regelui, că îl vor eticheta "spion", si că îi vor retrage cetătenia tării în care s-a născut.



POVESTEA LUI LUCREȚIU PĂTRAȘCANU

In trecut ati scris mult despre Lucretiu Pătrăscanu, care a fost prieten apropriat al tatălui dvs.  Si trecutul lui a fost schimbat. 

Da. El a fost unul din fondatorii partidului comunist din Romania, si după război a jucat un rol important în lichidarea opozitiei anti-comuniste si în sovietizarea României. Atunci, nici un comunist român nu-si putea imagina că partidul lor, pe care Pătrăscanu l-a creat si l-a servit cu devotament 30 de ani, îl va eticheta spion si trădător si îl va omorî miseleste cu un glont tras în ceafă. După cum nu si-a putut imagina nici că 14 ani mai târziu Pătrăscanu va fi reabilitat post mortem de acelasi partid.
Falsificarea trecutului a fost metoda cea mai intens folosită de Securitate pentru a se debarasa de oponenti. Toti liderii partidelor istorice, majoritatea conducătorilor economiei capitaliste, mii de ofiteri ai fortelor armate, sigurantei si politiei, precum si alte mii de diplomati, scriitori, jurnalisti si preoti care au constituit coloana vertebrală a prosperului regat al României au fost etichetati "spioni" sau "trădători" si executati sau trimisi în detentie de infama Securitate. Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Gheorghe Tătărăscu, Titel Petrescu, Ion Mihalache, Nicolae Penescu si Corneliu Coposu sunt doar câteva din personalitătile cărora Securitatea le-a schimbat trecutul. Până si celebrul sculptor Constantin Brâncusi a fost transformat in "agent al spionajului anglo-americane." In 1978, a fost randul meu.



SERVICIILE SECRETE AU FĂCUT PROGRESE ENORME

Ianuarie 1990. Romania parea sa paseasca spre democratie. Ati fost unul din criticii cei mai duri ai regimului Iliescu si a noilor servicii de informatii. De ce?

Seful serviciului de spionaj al Romaniei post-Ceausiste a fost agentul KGB Mihai Caraman, si seful noului SRI a fost Virgil Magureanu (original Virgil Astal,lîs), care a jurat in fata parlamentului ca nu a avut nici o  legatura cu Securitate, dar in realitate imi fusese subaltern in DIE, unde a avut numele conspirativ Mihai Mihailă.



Acum, dupa 23 de ani, vi se pare ca e o evolutie in Romania?

Absolut. Urmaresc cu atentie ce se intampla in tara, si sunt profund impresionat de progresele enorme facute de serviciile de informatii si contra-informatii ale Romaniei, precum de eforturile noii generatii de romani care se straduiesc sa dea tarii o noua fiinta nationala. Doresc tuturor, din inima, succes cat mai deplin.

Cum ati caracteriza Romania de azi? 

O tară care acum stie cum o democratie poate fi transformată in tiranie, dar care continuă să invete cum să reverseze aceasta dramă. Stiu din proprie experienta că democratia nu se invată peste noapte. Am devenit cetătean american acum 25 de ani, dar continui să invat tainele democratiei americane.



GLASNOSTUL SOVIETIC, O DEZINFORMARE

Domnule general, ati lansat recent o nouă carte, care deja este pe primele locuri in book officeul american. Si un film. "Dezinformarea," in care făceti dezvAluiri.  Dar as vrea să punctăm cateva momente. Un prim moment. Ceausescu venea de la Moscova. 1972 …

Glasnost! Da, Andrei, sunt dezvăluiri in premieră mondială. Datorită dezinformării Moscovei, toată lumea crede că glasnost a fost inventat de Gorbaciov ca să transforme Uniunea Sovietică dintr-un stat totalitar intr-unul democratic. Din nefericire, intreaga presă crede la fel. Tot asa crede comitetul care i-a dat premiul Nobel lui Gorbacev, precum si "Time Magazin", care l-a declarat "Omul Deceniului." Pană si faimoasa Enciclopedie Britanică defineste glasnot ca "o nouă politică sovietică de deschidere politică si socială, instituită de Mihail Gorbacev in anii 1980s, in scopul democratizării Uniunii Sovietice." Dar glasnost este un vechi termen rusesc pentru infrumusetarea imaginei tarului.
La mijlocul anilor 1930, deci cu 50 de ani inainte de glasnostul lui Gorbachev, Marea Enciclopedie Sovietică definea glasnostul ca "o manipulare a presei menită sa infrumuseteze stirile pentru public." Atunci glasnost insemna publicitate, auto-promovare. In cartea mea aveti textul exact, rusesc, precum si traducerea sa in engleză.



Cu alte cuvinte, glasnost-ul lui Gorbacev a fost o dezinformare? 

Da. Tot asa cum a fost si glasnostul lui Ceausescu, pe care il descriu pe larg in carte. Stiu, e greu de crezut. Dar acum, cand ne uităm la comunism prin perspectiva istoriei, intelegem că nici el nu a fost nimic altceva decat o dezinformare. De aceia arhivele KGB-ului continuă să fie sigilate.

Foarte interesant. Cu permisiunea dumneavoastră mai luam o pauză de publicitate si revenim. Ne apropiem de momentul culminant...



Permission granted!

Am revenit intr-o editie specială al cărui invitat special este generalul Ion Mihai Pacepa, fostul sef al spionajului extern comunist care in 1978 a cerut azil politic in Statele Unite ale Americii. Exact acum 35 de ani generalul Pacepa ajungea pe pămant american, in Washington D.C. Domnule general am revenit la dialogul nostru...


OK, Andrei

Domnule general, nu aveti multi prieteni in Romania. De fapt, aveti foarte multi dusmani. O nouă carte publicată in Romania de americanul Larry Watts, care s-a stabilit in Romania lui Ceausescu si trăieste si azi in Romania, contrazice tot ce ati scris despre Ceausescu. Potrivit d-lui Watts, Ceausescu ar fi fost in realitate un pro-american care a vrut să transforme Romania intr-o democratie de stil american. Cum ii răspundeti?

"... and the moon is made out of green cheese," spun americanii cand aud minciuni gogonate. Asta inseamnă: "... si luna este facută din branza verde." Zidul Berlinului a căzut la 9 noiembrie 1989, si toate tările socialiste si-au deschis imediat frontierele. Toate, in afară de Romania. La 14 noiembrie 1989, asa-zisul democrat pro-american Nicolae Ceausescu a convocat Congresul XIV-lea al PCR, unde a tinut un discurs de trei ore in care a tunat si fulgerat impotriva valului de democratie care inghitea vice-regii lui Marx din restul Europei de Est. Acolo Ceausescu s-a re-propus, si a fost reales cu surle si trimbite, secretar general al Partidului Comunist Roman si presedinte al Republicii Socialiste Romania. Am numerele din ziarul Scinteia care au descris acel "istoric" congress al PCR care a durat trei zile. Recomand d-lui Watts să le citească. Sunt instructive.
Răscoalele anti-comuniste care au avut loc in 1989 in Europa de Est au fost atat de pasnice incat au imbogătit vocabularul cu termenul "revolutii de catifea." Romania democratului pro-american Ceausescu a fost singura exceptie: 1,104 patrioti romani au plătit cu viata dorinta de a-si elibera tara de una din cele mai dezgustătoare tiranii din istoria tării--si a Europei.


Potrivit d-lui Larry Watts, fostul director al CIA, dl. James Woolsey, ar fi spus că dvs. ati recunoscut in biroul său de la CIA că l-ati denigrat pe Ceausescu deoarece ati fost agent al KGB. Este evident o altă incercare de schimbare a trecutului. Cum ii răspundeti? 


I-a răspuns dl. Woolssey, in introducerea sa la noua mea carte. Citez: "Generalul Locotenent Ion Mihai Pacepa este cel mai inalt defector pe care l-am avut."
Imi permit sa continui citatul din introducerea d-lui Woolsey la cartea dvs., pentru ca este iluminant: "Impreună cu distinsul său co-autor, Prof. Ronald Rychlak, [dl. Pacepa] a scris o carte remarcabilă. Nu numai că ne ajută să intelegem istoria si multe din dezinformările curente -- in special din Rusia si Orientul Mijlociu -- dar ne dă si un bun punct de plecare pentru a le contracara. Pe scurt, cartea ne prezintă o lume de care multi nu stiau că exista, si pe care cei dintre noi care o cunosteam, am subestimat-o. ... Această carte remarcabilă schimbă modul in care percepem munca de informatii, afacerile externe, presa, si multe altele in afara lor."

Revin la interviul nostru, domnule general. In 2004, cand presedintele George W. Bush a venit la Bucuresti să anunte că Romania a fost primită in NATO, un curcubeu a apărut pe cer. "Dumnezeu ne zambeste," a spus presedintele american. Vă reamintiti? 

Da. Dumnezeu cu adevărat ne zambeste, Andrei. Romania, care este o tara la rascruce de vanturi, are o lungă istorie de ocupatii Romane, Otomane, Fanariote, Germane si Sovietice. Acum insă soldati americani stationati in Romania asigură integritatea teritorială a tării. Da, Dumnezeu ne zambeste, Andrei, dar nu din cauză ca Ceausescu ar fi fost un pro-american democrat, ci din cauză că poporul roman l-a alungat.



PACEPA: DORESC NESPUS SĂ REVĂD PLAIURILE NATALE

Si acum o ultimă intrebare, domnule general. Vă veti mai intoarce vreodată in Romania?

Doresc nespus  sa revăd plaiurile natale, si să ingenunchiez din nou la mormantul părintilor. Mă indoiesc insă că aceasta se va intampla atat timp cat justitia Romaniei va continua să mentină condamnările la moarte a celor care au "trădat" erezia lui Ceausescu--printre care am onoarea să mă număr.



In incheiere, ce doriti să transmiteti telespectatorilor din Romania? 

Iti amintesti cantecul "Hai să dăm mană cu mană cei cu inima romană?"

Bineinteles!


Asta vreau să transmit telespectatorilor. URA este, in viziunea mea, una din cele mai nocive mosteniri a comunismului. In Republica Socialistă Romania toti romanii il urau pe Ceausescu, care ura pe toti romanii. Acum, jumătate din tară il urăste pe Presedintele Băsescu si cealaltă jumătate pe premierul Ponta. Hai să dăm mână cu mână. Romania in care m-am născut a fost un rai pe pămant. Il putem reface.
Domnule general pentru asta va trebui ca romanii să-si schimbe mentalitatea...Da, Andrei. Va trebui ca romanii să creadă din nou in traditiile, valorile si înțelepciunea romanească.