Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Catherine Durandin , Dennis Deletant , Tom Gallagher, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois , Katherine Verdery,, Steven van Groningen, Leslie Hawke

miercuri, 22 mai 2019

Cenzura pe platforma Contributors.ro

Comentez in mod civilizat pe forum-urile platformei Contributors.ro de aproape 9 ani. In tot acest interval , cu foarte mici exceptii , comentariile nu mi-au fost cenzurate , blocate sau sterse . Comentariile nu apareau imediat, dar dupa postare puteau fi vazute  pe site  numai de catre autorul lor cu mentiunea " in asteptare " . Ulterior, dupa cateva ore, cel mult a doua zi, apareau definitiv pe site .
Acum  comentariile nu mai apar si nici nu mai pot fi vazute cu mentiunea " in asteptare" ( apare numai link-ul comentariului postat , dar fara text ) ceea ce inseamna ca postarea in cauza este blocata sau stearsa imediat .
Incepand cu joi 16.05.2019 lucrurile s-au schimbat *) . Platforma a acceptat publicarea  primei parti a unui comentariu (http://www.contributors.ro/cultura/cu-car%c8%9bile-pe-fa%c8%9ba/#comment-377797) publicat la articolul :


Catalin Cioaba - Cu cărțile pe față
http://www.contributors.ro/cultura/cu-car%C8%9Bile-pe-fa%C8%9Ba/

dar a refuzat sa publice si parte a doua a lui . Pe aceasta am reusit sa o public  (http://www.contributors.ro/editorial/dreptate-la-doua-capete/#comment-377821 ) doar la un alt articol unde am explicat pe scurt  de ce am publicat-o tocmai acolo :

Liviu Papadima - Dreptate la doua capete
http://www.contributors.ro/editorial/dreptate-la-doua-capete/

Problema este ca din acel moment nu mai pot posta pe plaforma Contributors.ro niciun comentariu deoarece toate sunt blocate sau sterse imediat.
Ultimul exemplu este incercarea de a posta un comentariu articolul  Valentin Naumescu - Aici Uniunea Europeana. Urmeaza ora exacta ! ( http://www.contributors.ro/editorial/aici-uniunea-europeana-urmeaza-ora-exacta/) .
Comentariul pe care l-am facut 
(http://www.contributors.ro/editorial/aici-uniunea-europeana-urmeaza-ora-exacta/#comment-378297a fost blocat sau sters, in schimb pseudonimele, trolii si postacii de serviciu zburda in voie.
Daca in 2016 puteam publica comentarii la articolele profesorului Naumescu ( ex: http://www.contributors.ro/editorial/deruta-morala-confuzie-politica-si-intelectuala-esecul-partidelor-ce-au-in-comun-criza-europei-si-candidatura-lui-marian-munteanu/#comment-279512 )
intrebarea este de ce in  2019 acest lucru nu mai este posibil.
Este campanie electorala , " se ascut cutitele " si cad mastile , sau este la mijloc ceva si mai interesant ? 


Nota

*) Am presupus ca cenzurarea comentariilor se refera doar la cele care tin de campania electorala, dar imi sunt cenzurate absolut toate comentariile inclusiv cel care se refera la o carte a istoricului Lucian Boia :



" Evenimentul zilei:

- Stimate domn, a apărut o carte - „România mea comunistă” (Editura Vremea, 2018) - a cărei autoare, Catherine Durandin, istoric francez, sugerează că ați fi fost, în anii studenției, omul Securității. Citez un pasaj din amintirile doamnei Durandin: „A fost o lună în care am fost însoţită fără pauză. Lucian Boia venea să mă ia de la hotel la ora 8, mă însoţea la biblioteca Academiei, se aşeza lângă mine, verifica fişele prin care solicitam lucrările. Luam prânzul împreună, plecam din nou împreună la bibliotecă, la sfârşitul după-amiezii mă însoţea din nou la hotel. A fost inutil să-i explic ghidului meu că biblioteca îmi era cunoscută, ştiam organizarea fişierelor, ca şi drumul până la hotel, şi că venisem să-mi verific sursele şi să-mi pun la punct bibliografia tezei: nu m-a slăbit deloc, îndeplinindu- şi conştiincios sarcina”. Mai mult: „Au fost zile lungi şi, în mod paradoxal, solitare în această companie permanentă care-mi interzicea, de fapt, să intru în contact cu prietenii mei. Mă feream să-i pun în pericol. Pe Şerban Rădulescu-Zoner, cu care m-am întâlnit la sala de lectură de la biblioteca Academiei, Boia l-a repezit atunci când mi-a propus să mergem să fumăm împreună o ţigară în grădină. Nu am uitat formula: «Nu sunteţi autorizat să vorbiţi cu doamna Durandin», i-a spus lui Şerban”. E limpede, ea sugerează că ați avut „sarcina” s-o supravegheați. Care-i adevărul ?
Lucian Boia:
- Când vine vorba despre astfel de volume, de așa-zise amintiri, știți și dumneavoastră că trebuie consumate cu multă grijă (s.n.). Nu vreau să intru în polemică, nici cu doamna respectivă, nici cu nimeni, dar lucrurile din acea carte sunt într- o măsură apreciabilă fanteziste(s.n.) . Mai mult nici n-am ce să comentez (s.n.) , sunt lucruri situate mult prea departe de realitate(s.n.).https://evz.ro/puterea-cuvantului-interviu-exclusiv-cu-lucian-boia-colaborarea.html"


A acuza o persoana cum este Catherine Durandin ( cetatean francez , istoric de profesie , bun prieten si cunoscator al Romaniei , cu un CV ireprosabil si intamplator pasionata de starea de spirit si mentalitatea romaneasca exact ca si istoricul Lucian Boia ) de " fantezii " echivaleaza cu demisia morala a unui intelectual public. "

( http://www.contributors.ro/fara-categorie/interviu-cu-lucian-boia-despre-istoria-vie%C8%9Bii-sale-in-comunism-am-incercat-naiv-sa-ma-comport-ca-un-om-liber/#comment-378349 )

miercuri, 15 mai 2019

Dupa 30 de ani. Universitatea si Securitatea sau candoarea si mirarile filozofiei romanesti



" Cel care merge pe cal nu crede celui care merge pe jos ca-l dor dintii".
Proverb chinez


Platforma Contributors.ro  ne ofera o interesanta dezbatere despre misiunea si destinul filozofiei romanesti , dezbatere declansata de o serie de articole ale filozofului Gabriel Liiceanu publicate acolo ( Draci peste tot (I), Draci peste tot (II), Draci peste tot (fine). Dansul rectorului (III) . Aceste articole despre draci si " indracire", apar la 16 ani dupa ce un alt filozof roman a scris un tratat in oglinda intitulat " Despre ingeri " (https://www.ecasacartii.ro/media//catalog/product//d/e/despre-ingeri-2015.pdf ) , deci metaforic  vorbind incheie un ciclu social derulat intre rai si iad ( sau invers ) .
Aparitia articolelor  a generat o polemica aprinsa . Mai intai  a provocat o " reactie emotionala" ( apud Liviu Papadima ) a Facultatii de Filozofie (http://www.contributors.ro/cultura/maniheisme-sofisme-%C8%99i-al%C8%9Bi-demoni-filosofici/ ) ulterior a provocat o replica asumata in nume propriu a autorului citat anterior care a incearcat sa impace si capra, si varza (http://www.contributors.ro/editorial/dreptate-la-doua-capete/ ).
Articolele mentionate prezinta profilele personale si carierele universitare ale unor conducatori de doctorate urmate de carierele fulminante si gonflabile ale unor doctoranzi care au darul ubicuitatii si , dupa un model deja consacrat la noi, reusesc performanta stranie de a fi in acelasi timp in mai multe locuri si in mai multe domenii . 
Profilele si datele prezentate prin colationarea unor domenii diferite  sunt captivante  , cireasa de pe tort fiind tandemul reprezentat de catre  actualul decan al Facultatii de Filozofie din Bucuresti , recte Romulus Brancoveanu ( in calitate de conducator de doctorate ) si " superman" -ul de stat Adrian Mladinoiu ( " secretar de Stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, parașutist militar, comandant de grup în dispozitiv, alpinist de intervenție, ofițer de protecție pentru înalți demnitari, manager de situații de criză, specialist în „bună guvernare“. Are un masterat în investigarea fraudelor, a mai avut parte și de instrucție contrateroristă și posedă un permis de conducere la categoriile A, B, C, E. " ) in calitate de doctorand.
In realitate, marile problemele ale filozofiei si ale mediului universitar de la noi sunt cronice,  la nivel de generatii , respectiv de sistem si vin din trecutul lor.
Prin regimul comunist societatea romaneasca a fost supusa unui  intens proces de decivilizare si dezumanizare. Directivele secrete ale NKVD din 1947 pentru tarile din Est prin  prevederile lor sinistre au atacat intregul sistem de norme si valori sociale , culturale , morale, religioase si  traditionale  si au inversat complet scala valorilor abrutizand aproape intreaga societate :


44. Se va căuta ca acei care lucrează în diferite funcţii indiferent cât de mici, să fie schimbaţi şi înlocuiţi cu muncitori cu cea mai mică pregătire profesională, necalificaţi (s.n.). 
45. Trebuie ca la facultăţi să ajungă cu prioritate sau în mod exclusiv, cei ce provin din cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesaţi să se perfecţioneze la nivel înalt, ci doar să obţină o diplomă (s.n.). 
Sursa : Cristopher Andrew & Oleg Gordievski - KGB. Istoria secreta a operatiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov , Editura ALL, Bucuresti, 1994, p.487-492

Rezultatul a fost unul de-a dreptul inspaimantator . Partidul Comunist ajuns la putere prin crime si frauda a segregat societatea in celule ( clasa muncitoare, taranimea si intelectualitatea )  si gardienii lor ( Securitatea, Militia si Armata ) .
Sadismul , teroarea si  crima au devenit  politica de stat , tot ceea ce a fost valoare umana si morala, educatie, civilizatie si normalitate a fost decimat sistematic in puscariile si lagarele comuniste , criminalii de sistem beneficiind in mod constant de  impunitate penala si de confort si /sau  omnipotenta financiara : 








Tara a devenit un penitenciar gigantic  deoarece metodele de schimbare prin tortura a sistemului de valori al unor detinuti politici folosite in " Experimentului Pitesti"  au fost extinse sub forma soft la scara intregii societati. 
Normalitatea sociala a disparut si fost  inlocuita  cu mentalitatea primitiva , brutala si patologica  specifica regimului comunist , mentalitate care si-a lasat amprenta pe toate generatiile crescute de acel regim.
Cum nimeni nu poate sari peste umbra lui , generatia  din care face parte decanul Facultatii de Filozofie din Bucuresti ( promotia 1982 )  si care se afla acum la butoane , este formata si ea in creuzetul cumplit al anilor `80 . 
Aceasta generatie  s-a afirmat plenar in cadrul regimului comunist , a platit pretul necesar si a evoluat doar in limitele permise de un sistem in care totul se facea cu aprobare .
Pentru a avea o imagine asupra continuitatii de sistem si de mentalitate este suficient sa analizam contextul politic si social in care s-a format aceasta generatie. 
In anul 1981 , prin decret, orasele mari au fost inchise  pentru repartitia absolventilor de univeritate , posturile au fost blocate , concursurile si transferurile au fost sistate, toate acestea  ascutind la maximum concurenta la repartitie , dar si dorinta de parvenire a unora.  
In acei ani, primirea in partidul comunist ,   activitatea in ASC ( Asociatia Studentilor Comunisti ) pentru cele 50 de sutimi oferite la media de absolvire ,  intrarea in gratiile profesorilor si cererile de reexaminare pentru marirea notei erau vitale pentru  cei care doreau sa se afirme atunci , in acele conditii si sub umbrela acelei mentalitati. 
In acei ani si in plina criza politica , sociala si economica a Romaniei din anii `80  este publicat in mod oficial , deci cu aprobarea regimului ,   "Jurnalul de la Paltinis" (1983 ). Apariatia lui l-a contrariat pe Emil Cioran :


"Un strain care ar citi Jurnalul ar putea crede ca in anii aceia oamenii din Romania nu faceau altceva decat sa se piarda in meditatii atemporale sau sa viseze la soarta civilizatiei. Jurnalul trece dincolo de limitele inevitabil discrete ale unui text filozofic si isi dezvaluie adevaratul sau gand: cautarea de sine. Crima ce incununeaza cartea il priveste mai putin pe Maestru cat pe Discipol..." (https://www.amazon.com/Jurnalul-Paltinis-Romanian-Gabriel-Liiceanu/dp/973502232X


Aceasta carte a inaugurat aparitia oficiala a unui univers paralel cu evolutia reala a societatii romanesti in care oamenii traiau in frig , foame si intuneric ,  iar inginerul Gheorghe Ursu era omorat in secret si in beciurile Securitatii (1985 ) pentru ca a indraznit sa tina , fara aprobarea regimului , un jurnal despre realitatea si lumea in care traia 
Ramane o enigma ontologica si o provocare pentru orice cercetator in domeniul social sa explice cum un absolventii  unei facultati politico-ideologice de o asemenea natura si formati in acei ani pot avea un acelasi succes social in doua sisteme politice antagonice care se anihileaza reciproc si care presupun sisteme de valori politice , sociale , culturale si morale opuse. 
Revenind la subiect , ceea ce a contrariat in acest caz pe domnul Liiceanu este apropierea intre doua domenii foarte diferite :

" În cazul noului tandem, lucrul care te izbește este deocamdată doar apropierea dintre două domenii pe care nu cred să le fi unit cineva până acum pe lume: pe de o parte, pază si protecție, parașutism și contraterorism, pe de alta, filozofie." ( II ).

In realitate , filozofia a urmat exemplul psihologiei si s-a raliat unei  tendinte generale  de promovare a unor cariere profesionale fulminante si specifice Ministerului de Interne :

" In psihologia romaneasca avem cea mai inaintata democratie din lume in privinta sanselor unei cariere profesionale de exceptie . Este perfect posibil ca un ofiter de graniceri inainte de 1989 ( respectiv din Ministerul de Interne ) sa devina in mars fortat , sef de promotie la o facultate la zi, psiholog, psiholog resurse umane,( specialist in ) Selecţie psihologică ,Asistenţă, consiliere şi recuperare psihologică,Training psihologic aplicat pentru categoriile speciale de personal,Team building, Diagnoze şi intervenţii organizaţionale ,Management resurse umane, Proiectare organizaţională , dar si Şef serviciu, Şef direcţie, Consilier, Psiholog clinician, doctor,istoric, sociolog, consilier, doctor, conducator de masterate, colonel,lector si titular al Cursului „Intelligence şi securitate naţională”, co-autor al "Masterului de Securitate" , sa se ocupe de "Cultura de intelligence a decidentilor politici" , sa devina vicepresedinte al al Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala, membru al Comisiei de Psihologie a Ministerului Sanatatii fiind investit in "Conducerea operativa" (interesanta sintagma !!) a Colegiului Psihologilor din Romania ca "reprezentant al Colegiului Psihologilor din Romania, la negocierea sistemului de salarizare unitar în grupul de dialog social al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale."
Uff ! O secunda sa ne tragem impreuna sufletul ..."

http://www.psihologiaonline.ro/noutati-mainmenu-50/396-democratie-psihologica-prin-reprezentare-militara.html

Problema este ca apropierea si cooperarea intre  domenii extrem de diferite este o realitate  in tanara democratie romaneasca  si o constanta a mediului universitar din 1990 si pana in prezent. 
Sa ne aducem aminte impreuna ca Virgil Magureanu , o persoana cu patru identitati ( https://evz.ro/misterioasa-identitate-virgil-magureanu.html?v=347635&page=1 )  , fost ofiter de Securitate , fost profesor la Academia Stefan Gheorghiu , fost director al Serviciului Roman de Informatii si actual profesor de sociologie politică la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București (https://ro.wikipedia.org/wiki/Virgil_M%C4%83gureanu ) este absolvent al Facultatii de Filozofie. 
Sa ne aducem aminte impreuna ca marii profesori de filozofie  Mircea Flonta (https://romanialibera.ro/opinii/comentarii/academia-romana--cerul-patat-al-culturii-noastre--apel-la-patriotism--initiat-de-un-utecist-si-semnat-de-cativa-comunisti-si-securisti---opinie-440610 ) ,  Gheorghe Vladutescu (https://revista22.ro/dosar/lista-celor-200-elitele-colaboraioniste-cu-securitatea ) , inclusiv actualul rector Mircea Dumitru (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-21909172-consiliul-pentru-studierea-arhivelor-securitatii-mircea-dumitru-semnat-angajament-olograf-securitatea-dar-nu-poate-atribui-calitatea-colaborator-sensul-legii.htm ) , potrivit relatarilor din presa , au facut mai devreme sau mai tarziu " pactul cu Diavolul" si dupa principiul trivial " participa , dar nu se baga" nu vor ( si nu se vrea) ,  sa fie declarati colaboratori ai Securitatii. 
Am ajuns astfel la cel mai sensibil aspect al statului filozofiei si al stiintelor sociale in general din Romania comunista ,  respectiv al raporturilor lor cu Partidul Comunist si cu bratul lui inarmat, Securitatea . 
In acest caz , si dupa 30 de ani de la caderea regimului comunist , domnul Liiceanu citeaza  un fost doctorand al domniei sale  care scoate castanele din foc si  pune degetul pe rana in locul tuturor : 

"Văzând ce se întâmplă în „facultatea noastră“, unul dintre cei mai străluciți doctoranzi pe care i-am avut și-a pus întrebarea ce ar fi trebuit să se întâmple pentru a nu fi ajuns unde am ajuns. Și iată ce spune el într-un e-mail trimis în urmă cu o zi-două:
„În Germania de Est universitățile au fost desființate toate după reunificare și reînființate de la zero cu noi concursuri pentru toate posturile. E poate la fel ca în cazul acelor spitale în care bacteriile mutante au intrat în pereți, așa încât o demolare și reconstruire sunt singura soluție care elimină agenții patogeni. Cam asta avem noi acum în sistem, în toate domeniile, niște bacterii bine adaptate la antibiotice și dezinfectanți, care se readaptează iar și iar la orice mică schimbare.“
Asta trebuia, așadar, făcut în 1990 (s.n.) . O vreme, în primii doi ani, studenții îi dăduseră afară pe mai toți dinozaurii (s.n.) care au supraviețuit glaciațiunii marxist-leniniste. Dar, după ce autorii epurării au terminat facultatea și au plecat cu burse în Occident, noile generații de studenți(s.n.), care nu-i mai cunoșteau pe dinozauri, le-au permis acestora, încet-încet, să revină în facultate(s.n.), precauți la-nceput, apoi din ce în ce mai siguri pe ei, refăcând rapid, în alt context, cutumele vechii facultăți de ideologie a urii (căci asta devenise, din 1948, filozofia practicată instituțional în România), cu periajele de rigoare făcute la zi."(II).

Daca tragem linie si adunam, dupa declaratia citata anterior de vina pentru situatia din Facultatea de Filozofie a Universitatii Bucuresti ar fi  de fapt studentii care le-au permis " dinozaurilor facultatii de ideologie a urii" ( nu este clar cine sunt acestia ) sa se intoarca. 
Problema este ca "ideologii urii" nu au plecat de fapt niciodata din societatea romaneasca . Un profesor ca Silviu Brucan care prin anii `60 preda socialism stiintific la Facultatea de Medicina si Farmacie din Bucuresti , era o incarnare in carne si oase a butadei care circula in Facultatea de Filozofie a Universitatii din Bucuresti  din anii `80 despre profesorii care au facut liceul dupa facultate , in cazul lui lipsind insa facultatea (https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/100-de-ani-de-comunism/prima-conducere-a-romaniei-dupa-revolutie-lucruri-mai-putin-stiute-despre-silviu-brucan-1052196 )  . 
Marea enigma este cum o asemenea persoana care in 1947 cerea sa fie omorati taranistii si liberalii  ( https://adevarul.ro/locale/zalau/cum-ajuns-silviu-brucan-dea-lectii-democratie-cerut-condamnarea-moarte-maniu-coposu-detalii-biografia-unui-stalinist-notoriu-1_569e57a137115986c6aec618/index.html)  ajunge dupa Revolutia din 1989 unul dintre fondatorii Grupului de Dialog Social , pentru ca ulterior sa devina " analist politic si profesor de democratie" prin mass-media
Morala cinica a acestui paradox politic si social este aceea ca cei care au fost la butoane in timpul comunismului au ramas tot acolo si dupa caderea lui .



https://evz.ro/uploads/2019-01/04-grupul-pentru-dialog-social-gds-fondatori-silviu-brucan-si-alin-teodorescu.jpg


Cum momentul 1990 a fost ratat pentru eternitate, devine din ce in ce mai clar ca timp de trei decenii nici Facultatea de Filozofie, nici Universitatea din Bucuresti , etc. , nu au avut curajul sa-si scoata " scheletele din dulap" , dar aceasta nu mai este vina studentilor.
Cazurile recente ale unor profesori care au prejudiciat imaginea Universitatii Bucuresti dand recomandari unor persoane condamnate penal ( https://adevarul.ro/educatie/universitar/savantii-inchisorilor-gigi-becali-comparat-churchill-sfantul-augustin-profesor-i-a-semnat-lucrarea-detentie-1_56c084e45ab6550cb8caa985/index.html) , sau chiar au invitat in Facultatea de Filozofie persoane puse sub urmărire penală în „Dosarul Revoluției” pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității ( https://www.g4media.ro/mai-multe-organizatii-civice-protesteaza-fata-de-invitarea-lui-petre-roman-si-a-lui-teodor-brates-la-o-conferinta-la-facultatea-de-filosofie-este-inadmisibila-transformarea-mediului-academic-intr-o-t.html) au pus in discutie problema foarte grava a  legitimitatii morale ( variabila lipsa intr-o zona extinsa a sistemului nostru politic si social ) a unor actiuni , persoane si institutii.
Rezultatul a fost unul catastrofal pentru evolutia domeniul filozofiei comparat ( interesant ! ) cu religia, culpa asumata fiind doar una de tip indistinct si colectiv :


"Am ratat (s.n.) în ᾽90 schimbarea la față a filozofiei, cum a ratat-o de altfel tot poporul român pe cea a României. Filozofia, ca și religia de altfel, ar fi avut nevoie, în noul ceas al istoriei, de alți slujitori(s.n.). De oameni capabili să se piardă, pentru a-și câștiga identitatea, într-o formă de iubire. Una care trecea dincolo de persoana lor. Să se piardă, în fond, în libertatea pe care istoria ne-o dăruise."(III)

Cu adevarat straniu este faptul ca situatia filozofiei pare trasa la indigo dupa cea din domeniul psihologiei unde profesorul Daniel  David  pune exact acelasi  vag si impersonal  diagnostic acolo unde exista de fapt o acerba lupta pentru putere , control , si resurse ( https://evz.ro/cearta-ca-la-nebuni-la-colegiul-psihologilor.html  ) iar conducerea domeniului , exact dupa modelul patentat de clasa politica , a fost trimisa in judecata de DNA pentru obtinerea pe nedrept a fondurilor europene (https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/presedintele-colegiului-psihologilor-trimis-in-judecata-de-dna-ar-fi-incheiat-contracte-cu-el-insusi-si-cu-sotia-sa.html )  :


" În concluzie, prin politicile academice centralizate şi locale am ratat (s.n.) şansa normalizării psihologiei pentru cel puţin încă o generaţie (+20 de ani) şi am redus contribuţia acesteia la ştiinţa românească şi astfel la competitivitatea ţării. Practic am „omorât” psihologia – în forma ei modernă – din nou, tocmai când o generaţie nouă începuse să fie interesată de normalizarea acesteia. Comuniştii au „omorât-o”, desfiinţând-o; noi am „omorât-o”, „desfigurând-o”! Nici nu ştiu ce este mai rău…Cred că Goangă, Gruber, Motru, Mărgineanu, etc. nu ar fi foarte mândri de noi. Să bată clopotele! " 
Daniel David - Sa bata clopotele pentru psihologia romaneasca ...! 
http://www.contributors.ro/cultura/sa-bata-clopotele-pentru-psihologia-romaneasca%E2%80%A6/

Din nefericire si  conform  proverbului " nu vorbesti de funie in casa spanzuratului" ,  profesorul Daniel David omite sa aminteasca gestionarea recenta a domeniului psihologic de catre structuri si instante straine acestei profesii . 
Usa domeniului a fost larg deschisa de catre profesorul Mircea Zlate care a avut mareata idee de a infrati domeniul civil cu cel militar si invers ,  inventand disciplina de " psiholog in domeniul securitatii nationale" ( http://www.e-scoala.ro/psihologie/master_psihologie_aplicata_in_domeniul_securitatii_nationale.html ) . 
A reusit astfel in timpul democratiei  o performanta imposibila chiar si in timpul comunismului, respectiv aceea de a deschide calea organizarii in incinta Facultatii de Psihologie din Bucuresti a unor evaluari psihologice pentru permisul de port-arma (https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeiXlWWuJiGED0V7msgrvNciwz628yBxupKeqcRiHdBpU3Ndw/viewform?formkey=dHE0YnBpVlB6ZjdHOGhIczgzLVJXQkE6MQ ). 
Acelasi tip de revolutie si transformare topologica  l-a suferit si Facultatea de Sociologie din Bucuresti devenita brusc , si nu se stie de ce ,  de " Asistenta Sociala" ( altruista titulatura ) , ceea ce  a ridicat din start mingea la fileu  masteratelor si doctoratelor in,  bineinteles, "securitate nationala".
Odata pornita avalansa , lucrurile merg intr-un singur sens. Ascendent. Toti , incepand cu studentii si profesorii din universitati si terminand cu politicienii din partide si Parlament trebuie instruiti musai in domeniul securitatii nationale si chiar in stilul agentilor  007 :


„ Credem că optimizarea formării culturii de intelligence a decidenţilor politici prin implicarea nemijlocită a Comunităţii Naţionale de Informaţii vizează următoarele aspecte:
- reformarea politicilor privind managementul resurselor umane ale partidelor;
- formarea elitelor politice să includă în mod obligatoriu pregătirea în domeniul securităţii naţionale;
- implicarea mediului academic (s.n.) în procesul de formare a elitelor politice în domeniul securităţii naţionale;
- accesul la informaţii clasificate – condiţie pentru înscrierea pe listele electorale;
- programe de formare continuă in domeniul securităţii naţionale a decidenţilor politici.”

“Formarea culturii de intelligence (s.n.) reprezintă, în opinia noastră o prioritate a oricărui demers educativ prin cunoaştere, iar coordonarea factorilor iar coordonarea factorilor implicaţi ONG – uri, medii academice, instituţii cu atribuţii îndomeniu să devină o nouă responsabilitate a Comunităţii Naţionale de Informatii.”

Ion Duvac – Cultura de intelligence a decidentilor politici"

http://documents.tips/documents/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007.html https://www.scribd.com/document/43797433/Duvac-Cultura-de-Intelligence-a-Decidentilor-Politici-2007


Odata sparta gheata, infiltrarea si parazitarea mediului universitar si academic de catre structuri straine acestora s-a derulat in cascada.
Universitatile au devenit brusc interesate de viitorul natiunii ( recte de securitatea ei ) aderand cu mare entuziasm patriotic la acest nou curent  :


http://sas.unibuc.ro/studii_de_securitate
http://hiphi.ubbcluj.ro/licenta/securitate.html
http://admitere.unibuc.ro/facultatea-de-sociologie-in-colaborare-cu-serviciul-roman-de-informatii-in-cadrul-programului-de-masterat-studii-de-securitate-analiza-informatiilor/
http://www.unibuc.ro/facultati/administratie-afaceri/ ( inclusiv politicile publice, studiile de securitate și sociologia militară )
http://iss.ucdc.ro/http://sas.unibuc.ro/studii_de_securitate

Stafeta a fost predata mai departe onor Academiei Romane interesata si aceasta in mod patriotic de viitorul tarii , respectiv de securitatea ei .

Aceasta institutie a patronat in 2012 o reuniune selecta a militarilor de cariera si a admiratorilor civili ai lor :


CONFERINŢA „SECURITATEA NAŢIONALĂ ÎN SOCIETATEA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE, INTELLIGENCE, CUNOAŞTERE STRATEGICĂ ŞI DECIZIE”. 
Bucureşti, 26 noiembrie 2012 
http://www.juridice.ro/231688/securitatea-nationala-in-societatea-bazata-pe-cunoastere-intelligence-cunoastere-strategica-si-decizie-bucuresti-26-noiembrie-2012.html

In acest caz intre onor Academia Romana si celebra Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale ( ASSN ) diferenta nu mai este una de natura si cultura , ci de grad.  

La nivel general, societatea romaneasca  a mimat democratia si statul de drept , dar in realitate a virat catre o societate duplicitara de gradul II respectiv o societate a diversiunii  si imposturii generalizate in care sub ceva se poate ascunde  altceva , iar statul de drept este in pericol sa se metamorfozeze in statul penal(ilor) dupa principiul lagarului de la Kolîma in care exact cei care incalcasera legea se ocupau de respectarea ei. 
Aceasta stare de fapt este o posibila  explicatie a intarzierii si blocajelor dintr-o societate  infiltrata si parazitata de structuri necivile si marcata de paradoxuri.  Nimeni nu si-ar fi imaginat vreodata ca un gardian din 1988 al Doinei Cornea  se va metamorfoza intr-un lider al opozitiei politice din  2019 ( https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/amintirea-lui-d-ciolos-din-armata-despre-doina-cornea-am-inteles-ce-presupunea-rezistenta-in-fata-unui-regim-ce-insemna-teroare-923387 ) , dar la noi  realitatea depaseste de multe ori  imaginatia .
Marea intrebare in acest caz nu este ce au facut timp de 30 de ani politicienii si o clasa politica devenita penala ( este evident pentru toata lumea inclusiv pentru justitie ) , ci ce (nu) au facut in tot acest rastimp mediul universitar, academic, societatea civila si liderii ei . 
In acest context devine semnificativa o relatare a postului de radio Europa Libera care inainte de 1989 a vorbit pentru prima data despre agentii special instruiti in timpul comunismului ca  sa actioneze dupa caderea acestui regim pentru a  impiedica sau a intarzia trecerea la democratia de tip occidental. 
Concluzia este una singura. Daca in timpul comunismului filozofia autentica era posibila doar in afara zidurilor Facultatii de Filozofie inclusiv in varianta fara dinți ( exemplul tragic al lui Constantin Noica ) , in postcomunism filozofia a devenit acum posibila inclusiv in varianta " cu grade" ( sta marturie tandemul si exemplul comic al Facultatii de Filozofie din Bucuresti ).
Asa a fost scris.



http://www.contributors.ro/cultura/cu-car%c8%9bile-pe-fa%c8%9ba/#comment-377797 ( prima parte ); 
http://www.contributors.ro/editorial/dreptate-la-doua-capete/#comment-377821 ( a doua parte )




Nota 

Situatia bizara in care un comentariu este publicat pe forumurile a doua articole diferite provine din faptul ca forumul articolului din Contributors.ro unde a fost publicata prima parte a comentariului (http://www.contributors.ro/cultura/cu-car%c8%9bile-pe-fa%c8%9ba/#comment-377797) nu a acceptat sub nici o forma sa publice si a doua parte a articolului. 

Dupa mai multe incercari facute , ultima ultima tentativa a fost  aceasta  ( http://www.contributors.ro/cultura/cu-car%C8%9Bile-pe-fa%C8%9Ba/#comment-377884 ) , dar si  aceasta postare a fost  banata.

sâmbătă, 11 mai 2019

Coșmarul de 30 de ani al societatii romanesti

Din cauza politicienilor romani certati cu legea, morala , normalitatea , democratia si care au speriat intreaga Europă , societatea romaneasca a ramas incremenita in primitivismul politic si social al anilor `90 .
Diferenta este ca atunci erau fugariti  de catre alegatori Corneliu Coposu , taranistii si opozitia politica in general,  acum sunt  fugariti exact reprezentantii partidului de guvernamant carora nu le vine sa creada cum sunt primiti " in teritoriu " de catre de iubitii lor alegatori : 




duminică, 5 mai 2019

Istoria necontrafacuta versus istoria contrafacuta


Vladimir Tismaneanu a publicat recent pe site-ul Radio Europa Libera Romania (RFE/RL) un articol cu un titlu incitant :

Vladimir Tismaneanu - Istoria necontrafăcută a anilor `90

https://romania.europalibera.org/a/istoria-necontraf%C4%83cut%C4%83-a-anilor-90-/29914816.html

Articolul este despre o fotografie in care apar personalitati celebre in anul  1991 si este elogios la adresa acestor personalitati  pe care instantaeul fotografic le-a prins in acelasi cadru :




" Regele Mihai, Regina Ana, Mihai Botez, N. Manolescu, Marian Munteanu, Dorin Tudoran, Mirela Roznoveanu, cred că era și Principesa Margareta (nu apare clar) si cu mine "



" Marea majoritate a intelectualității (se subintelege si cei din fotografie -n.n.) se situa pe poziții de ireductibilă adversitate în raport cu regimul Iliescu, cu moștenirile comuniste. Luptam împreună, cei din această poză și atâția alții, pentru adevăr, aveam un limbaj moral comun. Cred că această fotografie aparține istoriei necontrafăcute a acelor timpuri."

Vladimir Tismaneanu



Interesant este faptul ca un articol identic despre aceeasi fotografie *) a aparut initial in 2013 in revista Contributors.ro , dar cu alt titlu :


Vladimir Tismaneanu - Regele Mihai , Regina Ana si nu doar ei (Updated)
http://www.contributors.ro/cultura/o-fotografie-istorica-regele-mihai-regina-ana-si-nu-doar-ei/



Marea problema este evolutia ulterioara a unor personalitati din aceasta fotografie ca Marian Munteanu, Dorin Tudoran, etc., care arata cat de sincere sau nesincere erau acestea atunci cand luptau impotriva comunismului ( evolutia ulterioara a lui Marian Munteanu a demonstrat fara dubii sub ce flamuri lupta si care a fost adevaratul lui rol ) si cat de sincere sau nesincere au ramas dupa aceea si abia in acest context putem aprecia cat de necontrafacuta a fost istoria acelor timpuri ( acest ultim comentariu l-am publicat recent pe site-ul RFE/RL).




Note

*) Articolul din 2013 a trezit interes ( 66 comentarii 9,095 Vizualizari ) deoarece a atacat teme foarte sensibile din politica si conflictele ideologice care dezbina societatea romaneasca mergand pana la trecerea discutiei din planul politin in panul psihanalitic :





Sergiu Simion spune:
” Regele Mihai, Regina Ana, Mihai Botez, N. Manolescu, Marian Munteanu, Dorin Tudoran, Mirela, cred ca era si Principesa Margareta (nu apare clar), eu.”
“Trecura anii, Mihai Botez nu mai este printre noi, cu Marian m-am intalnit la Bucuresti de cateva ori, am reluat discutiile de-odinioara, l-am revazut des in acesti ani pe N. Manolescu.”
Foarte interesanta fotografie despre cei ce au faurit si fauresc istoria deoarece asa cum bine zic francezii : „ les extremes se touchent” si de aceea suntem unde suntem pentru ca nimeni de pe aceasta lume nu poate sari peste umbra lui , deci nici noi, nici conducatorii nostri sau cei care sunt langa ei. Evocarea dvs este, mai exact o „ Memento mori” …
Un lucru nu am inteles totusi . V-ati intalnit cu domnul Marian Munteanu de mai multe ori in anii `90 , sau dupa aceea ? In anii `90 era de inteles, dupa aceea am mari indoieli ca va MAI putea capta in mod sincer un discurs ( fabricat ) studentesc- national-crestin-legionar-securist , etc.,etc…. . Conform preocuparilor dvs evidente in publicistica , pare sa va intereseze orice altceva dar nu cred ca si comertul cu …arme ! :)).
Acum , dupa mai mult de doua decenii , si conform principiilor detasarii de contextul istoric si al devoalarii manipularilor politice, sociale si mediatice dupa o anumita perioada , in aceasta toamna chiar putem sa numaram bobocii :
- Domnul Mihai Botez a fost cauţionat exact de sistemul din care a plecat (!) .
- Domnul Nicolae Manolescu , si exact dupa atrocitatile minerilor din iunie `90 , a tinut sa ne comunice atunci ceea ce romanii nu erau capabili sa vada singuri in acele momente tragice : „ Domnul Ion Iliescu este un om politic genial ! ” ( a declarat-o public la TVRL in acele momente si nu si-a cerut scuze niciodata ).
- Domnul Marian Munteanu s-a dus exact in bratele celor care au dat ordin „sa fie decapitat cu toporul ! ” si ne-a aratat ca de la protestul studentesc la crestinismul non-violent , legionarismul ardent si securismul patentat este exact distanta dintre lozincile pentru naivii sau proştii care voiau sa-l vada atunci drept „ Isus Cristos ” , si realismul politic al tanarului om de faceri care dupa rolul de lider pacifist putea juca perfect rolul omului de afaceri modern si fara prejudecati , respectiv al acelui om pragmatic ce poate face comert cu arme ( ! ) impreuna cu sefii tortionarilor lui .
- Domnul Dorin Tudoran ne-a aratat ca distanta de la rolul de poet rasat si intelectual disident si pana la rolul de “consilier” al unui fost „lucrator” la ICE Dunarea ( si mai ales daca au copilarit impreuna ) nu este chiar atat de mare cum mai cred inca unii .
In sfarsit, foarte multe comentarii la aceasta evocare arata inca existenta urii viscerale fata de regele Mihai ceea ce ne demonstreaza ca vechile metalitati securiste ( “garda veche”) sunt inca in uz dupa mai mult de doua decenii de democratie . Surprinzatoare este in cazul de fata aparitia tendintei de a trece discutia din planul politic in planul …psihanalitic ( Hagakure, Hulber,etc.) , dar aceasta este exact tendinta anticipata de Beria in ” Prelegere tinuta la inaugurarea cursului de psihopolitica, Moscova, 1936 ” care prevedea ca dupa metodele “hard” ale reeducarii ( gen Pitesti ) vor apare metodele “soft”. Despre aceste metode a scris recent domnul Cicerone Ionitoiu (http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php/2341-Ultima-etapa-de-injosire-a-detinutilor-politici-reeducarea-nonviolenta ).
De fapt , numarul urias de sociologi , psihologi, etc, aparut brusc dupa anii `90 , se pare ca l-a depasit numeric pe cel de “juristi’ la “fara frecventa” aparuti inainte de anii `90.
    • Sergiu Simion spune:
      Multumesc pentru confirmarea perfecta a afirmatiilor mele anterioare :
      ,,Maiorul Arama parea docil, îmi admitea obiectiile terminologice, biografia inainta liniar, cu multe poticniri si popasuri. Anchetatorul lãsa deseori condeiul si se antrena într-o discutie pe te miri ce tema, cu totul in afara interogatoriului, o carte citita, un film uitat, o idee in devenire. Nu mi-a fost greu sa constat, cu destula uimire, ca ofiterul acela spelb, care suferea de caldurile lui iulie si august si-si punea vestonul pe spãtarul scaunului, era un om de cultura, si înca vasta si ”o relatie neobisnuita între anchetator si cel anchetelele sistemului represiv…”
      1. Valeriu Anania, Memorii. Iasi: Polirom, 2008, p. 254″
      Am citat exact din ceea ce ati citat , respectiv din…. “Leul Ardealului” , Bartolomeu Anania, cel care , ca orice ierararh crestin si care se respecta, injura… ziaristii, atunci cand acestia l-au intrebat daca a colaborat cu Securitatea , si cum.
      Tot acest leu care divinizeaza ofiterii de Securitate ( si in textul dvs sunteti de acord cu el pentru ca nu aveti nici o obiectie ) este cel care a trecut si pe la …Pitesti ( nu este cazul sa spunem aici cu ce s-a ocupat pe acolo …) , si conform gradului obtinut in inchisoare probabil , a fost trimis… in U.S.A ( ?!), sa-i crestineze pe cowboy, probabil , dar de acolo el isi facea concediul prin …Bahamas( conform fisei postului, nu ?! ) de a ras toata presa.
      Inteleg ca sunteti si o femeie frumoasa ( ati afirmat singura putin mai sus :)) ) , si o femeie sentimentala , dar nici chiar asa ….Luati de bun chiar tot ceea ce cititi scris , de catre oricine si oriunde ? Psihanaliza curata :))
http://www.contributors.ro/cultura/o-fotografie-istorica-regele-mihai-regina-ana-si-nu-doar-ei/