Dupa 25 de ani sau intre bilanţul civic si bilanţul constitutional

Eseul publicat recent pe Contributors.ro de catre profesorul Ioan Stanomir (  2015- un bilanţ provizoriu ) este excelent din perspectiva unui ziarist talentat.  In realitate este scris de un profesor de drept constitutional  , dar din nefericire pentru noi nu propune nimic si nici o solutie . Citim despre  :

„…parcursul unei Românii dominate, incă, de logica familiară a patronajului politic, a cleptocraţiei şi ineficacităţii endemice. ….. povestea unei societăţi parazitate de statul ce îi sufocă dezvoltarea şi o condamnă la un purgatoriu ce pare fără de sfârşit.”

Perfect adevarat, dar asta stim si citim cu totii intr-o forma sau alta si de vreo 25 de ani cam  in toate textele bune scrise pana acum de oamenii cu o constiinta civica autentica. In cazul de fata putem vorbi chiar despre o adevarata „arta a nerostirii” in care ceea ce se evidentiaza are de fapt darul de a ascunde : 

„Programat să servească doar pe cei care îi sunt stăpâni, statul român nu are nici capacitatea, nici voinţa de a fi un reazem pentru cetăţenii acestei ţări.”
  „Suveranitatea Camerelor ascunde atotputernicia unui grup de cetăţeni ce ignoră,în mod deliberat, egalitatea constituţională. România este,în continuare, stăpânită de această comunitate ce manipulează legea, în propriul ei beneficiu.”

Ce nu aflam raspicat din acest frumos eseu este faptul ca in realitate vorbim despre  un stat captiv si despre atotputernicia unui anumit " grup de cetateni"  dar despre care nu putem  afla nimic nici dupa 25 de ani . In acest caz  eufemismul „nu are nici capacitatea , nici vointa ” inseamna ca acest stat este orientat prin definitie impotriva intereselor cetatenilor ( intre stat si cetatenii sai onesti exista un urias razboi de uzura despre care autorul pare sa nu aiba cunostinta )  scopul lui nedeclarat fiind doar sustinerea unor grupuri de interese , dar  pana la urma si acestea vor fi odata si odata devoalate  nu de cetatenii care le indura prezenta,  ci de  o instanta autorizata care le poate nominaliza si neutraliza in interesul statului de drept .

In realitate, si oricat ar aparea de straniu , statul ( si de fapt sistemul ) nu pot exista in afara Constitutiei si a legilor derivate din aceasta care , dupa caz , pot deveni un instrument care apara interesele cetatenilor intr-un stat normal , sau doar ale unor grupuri de interese intr-un stat captiv .

Altfel spus, daca prin definitie actul fundamental al unei tari este Constitutia, atunci toate institutiile si legile din acea tara sunt derivate din aceasta fie prin respectarea ei , fie prin incalcarea ei,  iar specialistii in drept pot proba usor acest lucru pentru fiecare caz in parte .

In cazul de fata , autorul deplange ( din perspectiva dreptului constitutional probabil ) coruptia endemica din Romania devenita o stare de fapt , dar fara sa ne explice cauzele ei sau modul in care a aparut :

„ …incapacitatea României oficiale de a fi altceva decât o sumă de agenţii, ministere, primării şi inspectorate măcinate de corupţie endemică.”

Ceea ce omite sa ne spuna autorul este ca Romania a devenit „ raiul coruptilor ” mai intai  legalizand si legiferand in mod practic furtul chiar  cu ajutorul Constitutiei din anii `90,  respectiv al specialistilor in drept constitutional de atunci . Este vorba de celebra sintagma SF din vechea Constitutie valabila la noi aproape 25 de ani :

 „ …averea dobandita se prespune a fi licita ”

care a facut posibil ca „ in deplina legalitate” ,  unii sa se trezeasca peste noapte cu banii statului in propriile conturi, altii proprietari peste casele altora , iar restul sa-si ridice ajutorul social cu Mercedes-ul si asta timp de peste doua decenii in care nimeni nu i-a intrebat de sanatate iar cetatenii cinstiti (  dupa unele opinii, prosti )  isi plateau singuri taxele, si stand la cozi.

 Celebra sintagma amintita mai sus a  revoltat toti cetatenii onesti si este de presupus ca a facut  sa se  rasuceasca in asternut orice constiita juridica onesta deoarece a dat startul in „cursa inarmarilor ” ( respectiv  al devalizarilor la scara sociala si nationala ) si al unei uriase avalanse de legi , hotarari, norme, etc. cu dedicatie .

Problema este ca nici o constiinta juridica nu a luat o pozitie publica si  nu a recunoscut vina sau complicitatea  specialistilor in drept de atunci care au dat "semnalul de atac"  si ulterior au facut posibil si la scara sociala  „furtul legal”( cu acte ) in dispretul  oricarei logici juridice , sociale si morale.

 Romania este si acum probabil  singurul stat european in care se poate circula legal cu masini furate deoarece procurorii (?!) obliga politistii  , ca pana la prinderea hotului, sa inmatriculeze masinile (scumpe) furate, chiar daca acest fapt enerveaza  tarile europene  ( „ maşini furate circulă cu acte în regulă, eliberate chiar de autorităţile române, în baza unor norme care i-au scos din sărite pe italieni, germani, austrieci sau francezi. Şi asta pentru că furtul de maşini este legalizat în România.” )

http://www.gandul.info/stiri/cum-se-circula-legal-in-romania-cu-masini-furate-3669897

Abia in 2011 specialistii in drept s-au hotarat,  in sfarsit , sa observe in mod oficial ca apa este lichida si sa  descopere si ei secretul lui Polichinelle cunoscut de cetatenii onesti de peste un sfert de secol (http://www.tribunajuridica.eu/arhiva/An2v1/nr1/art4.pdf)

Mai grav este ca situatia a ramas practic neschimbata . In primul rand , atunci cand este vorba despre cetatenii onesti si agentii economici corecti  si  dupa principiul leninist  „trebuie sa pedepsim nevinovatii ca sa speriem vinovatii  ” , statul arata prin institutiile sale o inversunare si o furie cu totul  inexplicabile. Este ca si cum statul vrea sa recupereze de la toti cei onesti,  ceea ce au furat cei care nu sunt onesti . Prin aceasta logica sociala perversa,  statul stimuleaza de fapt incalcarea legilor si nu respectarea lor.

El obliga cetatenii fara venituri sa plateasca taxe (http://www.gandul.info/financiar/surpriza-din-noul-cod-fiscal-pe-care-ponta-a-uitat-sa-o-anunte-cum-au-ajuns-romanii-fara-venituri-pe-lista-neagra-a-fiscului-14705151 ) , iar prin atribuirea prezumtiei de vinovatie obliga  agentii economici corecti sa plateasca oalele sparte de altii (http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-20194763-noua-loterie-anaf-inregistrarea-unei-firme-scop-tva.htm ) ceea ce insemana de fapt confirmarea in practica a unei politici de sistem.  

Mai mult decat atat, si prin incalcarea oricarei logici ,  cetatenii romani onesti pot ajunge in situatia imposibila  in care devin datori statului fara sa li se spuna si fara sa stie (  http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/milioane-de-romani-ar-putea-fi-datori-la-stat-fara-sa-stie-187640.html ) . 

Pe de alta parte , o simpla examinare a modului in care sunt respectate in realitate drepturile cetatenilor care ar trebui sa fie egali in fata legii , arata discrepante de genul „toti sunt egali, dar unii sunt mai egali decat altii” .

Ceea ce specialistii in domeniul penal numesc cu cinism  „individualizarea pedepselor”, in limbajul social uzual se traduce prin dispretul literei si spiritului Constitutiei , respectiv  prin cinism social pur . 

Rezultatul vizibil inseamna  o lume intoarsa pe dos in care Presedintia decoreaza persoane cu dosar penal , Parlamentul si guvernul au in componenta lor persoane cu dosare penale,  iar statul si societatea incurajeaza practic infractiunile si infractorii  prin reinventarea notiunii de pedeapsa penala pentru VIP-uri , cum este celebrul  „drept la cafea” respectiv …arestul la domiciliu, ca sa nu mai vorbim de imbolnavirea subita a VIP-urilor care reclama conditiile inumane din inchisori , dar numai dupa ce au ajuns si ele acolo.  

In sfarsit , blandetea sanctiunilor si injumatatirea inexplicabila a pedepselor penale ( http://adevarul.ro/news/societate/cat-mai-inseamna-astazi-8-ani-inchisoares-1_55dc0ab2f5eaafab2ce49b20/index.html),  dispensa aiuritoare de varsta / statut / functie /cariera ( http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/pedepsele-cu-suspendare-in-cazul--case-pentru-generali--motivate-prin-varsta-si-cariera-inculpatilor-402553  si  metamorfoza subita a VIP-urilor ajunse dupa gratii in „autori si/sau cercetatori stiintifici” , contureaza tabloul unei lumi si al unei societati complet intoarse pe dos in care, conform clasicelor Directive NKVD,  marile infractiuni  sunt privite cu maxima indulgenta sau chiar trecute cu vederea,  iar micile infractiuni sunt pedepsite in continuare cu sadism.

Contrar declaratiilor formale ( eventual cu exceptia unor actiuni ale justitiei din ultimii ani ) Romania , statul roman , si societatea romaneasca in toate componentele ei , nu sunt de fapt conduse si administrate dupa o logica economica , sociala  si morala care apartine normalitatii democratice si europene , ci dupa una inca tributara ingineriei sociale anterioare . In realitate,  normele unui stat de drept trebuie sa se aplice nu numai in domeniul politic,  ci si in domeniul social ,  profesional,etc. pentru ca nicio societate nu poate functiona normal in afara normelor etice.

Un „hoţ cinstit” , un  „parlamentar cu dosar penal” sau un „avocat condamnat penal”,  sunt pentru o societate normala genul de obiecte imposibile din „jungla lui Meinong” .Nu este si cazul societatii noastre. Contrar literei si spiritului Constitutiei, contrar logicii democrate, juridice , sociale si morale  putem avea , cum bine stim,  parlamentari cu dosar penal si, de ce nu ,  avocati cu condamnari penale (http://www.ziare.com/adrian-nastase/condamnat/adrian-nastase-ramane-avocat-a-decis-consiliul-baroului-bucuresti-1263722 ; http://www.monica-macovei.ro/blog/2013/10/21/lipsa-de-fermitate-a-baroului-bucuresti-dauneaza-profesiei-de-avocat/ ). Daca acest lucru s-ar fi  intamplat prin …1973 atunci  cand decanul Fodor de la Facultatea de Drept , Bucuresti a fost arestat deoarece masluise 60 de lucrari de licenta pentru "foloase materiale necuvenite " ( totul a inceput dupa ce absolventii au abservat ca pe lista finala afisata existau nume scrise de doua ori si aceeasi lucrare era notata prima data cu 10 si a doua oara cu 2 sau invers ) ar fi fost cumva in logica sistemului anterior , dar aceste cazuri care sfideaza logica juridica , sociala si morala s-au petrecut totusi in orizontul nostru temporal.

In realitate, desi se recunoaste acest lucru doar cu jumatate de gura , sistemul este aproape intact,  iar  o perceptie lucida si obiectiva asupra evolutiei societatii romanesti ,  de regula una externa ( semnalele CEDO, ale Uniunii Europene, Occidentului si lumii civilizate in general au un rol esential in acest caz ) semnaleaza si demonstreaza convingator lipsa cronica de feed-back din societatea romaneasca.

Penalizarea de catre CEDO a nerezolvarii dosarului Revolutiei din 1989  si al mineriadei din 1990 , insistenta Uniunii Europene si SUA  pentru normele statului de drept , independenta justitiei si lupta impotriva coruptiei , arata adevarata dimensiune a fracturii sociale dintre stat si cetateni. 

Apogeul a fost atins cu recenta tragedie Colectiv care a radiografiat ad-hoc intregul nostru bloc social , a aratat problemele cronice ale unui sistem, ale unui stat si ale unei societati care doar mimeaza integrarea europeana , in timp ce in Europa se integreaza cu adevarat  si pe cont propriu , doar cei care au reusit sa scape din acest penitenciar social.  

Pentru ca suntem tara care a condamnat cu tarie si pe hartie  totul ( comunismul, Securitatea , tortionarii,  teroristii, mineriadele, coruptii , etc. ) dar numai dupa ce a "disparut"  fara urma fiecare dintre componentele sale.

Altfel spus, timp de un sfert de secol , statul, si sistemul in general ,  au jucat un fel de alba-neagra cu principiile statului de drept , vietile si drepturile cetatenilor intr-o societate in care am avut mereu crime fara criminali ,  coruptie fara corupti si democratie fara democrati . 

Desi toate acestea au o anumita legatura directa cu „ dreptul ( sau nedreptul…)  constitutional ”,  cel mai bine este sa aruncam pisica la cetatenii onesti :

„Luciditatea, responsabilitatea, angajarea civică sunt instrumentele celor fără de putere în confruntarea cu statul.”

Frumos spus . Dar ce facem atunci cu elitele intelectuale , culturale si profesionale ale acestei tari ? Asteapta cumva solutii de la acarul Paun ? Curat constitutional ! ar spune din nou un personaj al marelui conu`Iancu. Este adevarat, in orice tara democrata cetatenii trebuie sa lupte pentru drepturile lor, dar Constitutia si legile nu le fac ei , ci specialistii in drept si constiinta lor profesionala si morala . In acest ultim caz ,  nimeni  nu poate lua atitudine , nu poate actiona,  si nu poate lupta in locul lor . 

 http://www.contributors.ro/analize/2015-un-bilant-provizoriu/#comment-264952