Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles , Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois, Steven van Groningen, Leslie Hawke, Peter Damian Hurley

Tuesday, July 7, 2015

Cruciada impotriva copilariei


…daca fenomenul Pitesti a esuat la nivel fizic, el a izbutit la nivel mental si moral: reeducarea poporului roman a reusit in cele din urma, chiar daca nu intr-o forma brutala, ci intr-una mentala, relativ rafinata.
Ruxandra Cesereanu – Imaginea Securităţii în literatura română în comunism şi postcomunism (http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?p=2698&lang=en)


Dupa 25 de ani de tranzitie in care invatamantul a fost total bulversat chiar de catre specialistii lui , doua distinse cercetatoare ne ofera un fel de dizertatie sociologica *) in care , in loc de o pledoarie pentru educatie , valori si cultura, ne ofera tot un fel instructie ca inainte de 1989 ca si cum aparitia videoproiectorului , calculatorului / tabletei si disparitia imaginarului copilariei ( pentru autoarele in cauza , bunicii nu mai trebuie sa fie bunici , ci probabil un fel de gardieni publici ) ar rezolva gravele probleme aparute in societatea romaneasca :

“Deși România este puternic informatizată și conectată la tehnologiile moderne de comunicare(s.n.), acestea sunt rar prezente în manualele școlare (s.n.). Apar mai des, chiar și în manualele digitale, poze cu tabla de scris și cretă decât computere și videoproiectoare sau tablete(s.n.). Fetele și femeile din manuale gătesc, cos și țes, bunicii spun povești(s.n.)…”

Este foarte adevarat ca scoala este extrem de plictisitoare prin supra-aglomerare si informatia redundanta oferita in exces , dar nici o instanta si de la nici un nivel nu a schimbat aceasta realitate si nimeni nu ne explica de ce pentru ca de fapt nu exista interesul sa fie schimbata . Scoala poate fi extrem de atractiva daca este facuta altfel , dar nici acest interes nu exista , iar solutia propusa in acest articol complica si mai mult situatia.

Totusi, din nefericire pentru o anumita viziune asupra „instructiei si educatiei” , modernitatea nu este intotdeauna identica cu valoarea ( calculatoarele si tabletele oferite chiar gratuit la toti elevii unei scoli nu-i educa ! ), iar valorile unei culturi nationale sunt de neconceput fara trecut si traditii . In plus, copiii ar trebui protejati de influenta nefasta a unui sistem in care :

„…cultura este principala problemă. Ea definește modul în care lucrează sistemul politic sau alte sisteme și instituții ale unei societăți. Asta e cheia, cultura, nu sistemul!”
Peter Gross
http://www.revista22.ro/articol.php?id=57193 )

si nu fortati sa se adapteze fortat si peste limitele varstei lor la o realitate care bulverseaza inclusiv adultii.

Exact aceasta problema a culturii , respectiv a sistemului de valori pe care trebuie sa-l ofere scoala , este eludata in articol dupa modelul sistemului de invatamant care ofera si acum tot instructie si nu educatie .
In viziunea autoarelor care pledeaza de fapt pentru o ardere a etapelor , copiii nu mai trebuie sa aiba copilarie . Altfel spus, daca li se explica totul in limbajul accesibil varstei lor ( eventual cu diminutive… ), ei trebuie sa fie un fel de adulti in miniatura care au aceeasi capacitate de intelegere si acelasi discernamant ca persoanele mature . Conform acestei conceptii originale de accelerare a dezvoltarii , copiii ar trebui de fapt sa sara peste etapa copilariei pentru a fi parasutati direct in lumea adultilor , deci ei trebuie pregatiti pentru o lume conflictuala si plina de dileme prin criticism reflex si acceptarea relativismului moral respectiv a indistinctiei dintre bine si rau ( ! ) .
Cu alte cuvinte, universul mental al copilului ar trebui sterilizat si decuplat de povestile copilariei , de trecut , de traditii si de arhetipuri in asa fel incat acesta sa se adapteze la o brava lume noua in care bunicii nu mai spun povesti , „cumintenia” ( sensul corect este acela de bun simt, educatie si normalitate sociala ) nu mai este o valoare sociala, iar copiii devin un fel clone updatate ale lui Goe respectiv viitori contestatari de profesie , eventual anarhisti.

In acesti parametrii „educationali” prin care universul copilariei si arhetipurile familiei traditionale sunt practic dislocate , nu este greu de estimat si ce fel de spirit de implicare in viata cetatii ar trebui dezvoltat de timpuriu la viitorii cetateni :

” Într-o lume a conflictelor și tensiunilor micro- și macro-sociale din societatea contemporană, manualele oferă mai curând o viziune funcționalistă , împăciuitoare( termenul de “impaciuitorism”era folosit in propaganga anilor `50 -n.n. ) asupra rolurilor și relațiilor dintre oameni – în care este totdeauna clar cine are dreptate și cine greșește(s.n.). Nu sunt abordate deloc conflicte și dileme actuale legate de sărăcie, şomaj, migraţie, sănătate, riscuri online (s.n.) (desigur, probleme care ar trebui inserate cu tact și profesionalism, ținând cont de nivelul specific de vârstă). Nu se încurajează o gândire critică pe teme dintre cele mai actuale care ne privesc pe toţi( n.n.- vorbim de copii sau de adulti ? . Nu se încurajează astfel capacitatea copiilor de a-și forma opinii și convingeri (ceea ce e total diferit de încercarea nefastă de a produce convingeri !). Manualele nu manifestă un interes deosebit pentru dezvoltarea spiritului de implicare în viața cetății(s.n.), spirit care s-ar putea dezvolta de timpuriu(s.n.).”

In sfarsit , este foarte interesant ca doua cercetatoare in domeniul sociologiei pur si simplu fac abstractie de o realitate sociala la care de fapt se refera si pentru care scoala traditionala cu mijloacele ei invechite este inca o necesitate vitala, iar calculatorul si tableta o realitate inca indepartata.
Motivul este simplu si arhicunoscut :

“Unu din patru români locuieşte ca în Evul Mediu, adică într-o locuinţă de chirpici sau de paiantă. Datele centralizate de INS la recensamant arată că o treime din totalul clădirilor din țară sunt din paiantă sau din chirpici. În ele trăiesc 4,3 milioane de români.”
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/Aproape+4+5+milioane+de+romani+traiesc+ca+in+Evul+Mediu

Daca nu tinem cont de aceasta realitate , procedam exact ca in propunerea aceea de a da banii tuturor pensionarilor pe card , desi la tara mai avem si localitati in care nu exista nici macar curent electric. Tableta mai lipseste !


*) Laura Grunberg si Cosima Rughinis – Elevii – captivi între logica clopoțelului și plictiseala lumii din manualele școlare

http://www.contributors.ro/administratie/educatie/elevii-captivi-intre-logica-clopo%c8%9belului-%c8%99i-plictiseala-lumii-din-manualele-%c8%99colare/#comment-247445




Note

Aproape 4,5 milioane de români trăiesc ca în Evul Mediu (http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/Aproape+4+5+milioane+de+romani+traiesc+ca+in+Evul+Mediu )

Sociologi: Manualele, ancorate în trecut – bunica cu fuior, bărbaţi cu cariere, mama în bucătărie
http://www.mediafax.ro/social/sociologi-manualele-ancorate-in-trecut-bunica-cu-fuior-barbati-cu-cariere-mama-in-bucatarie-14541507

Sursa : http://researchmaster.ro/alice/





No comments: