Intre validarea sistemelor de valori culturale si resetarea lor

In ziarul "Adevarul" a aparut recent un  articol in care psihologul Mihai Copaceanu  il omagiaza pe filozoful si scriitorul Andrei Plesu*). Articolul este ilustrat cu o fotografie de grup in care , autorul articolului  apare langa personalitatile romanesti  pe care le audia si aprecia atunci cand era student  si care probabil au contribuit la formarea sa (" Odată însă, cred în 2007, i-am audiat pe toţi patru: domnul Pleşu, domnul Liiceanu, domnul Hurezeanu şi Cristian Tudor Popescu") :

Foto : Adevarul

Articolul citat este scris intr-o maniera superficiala , neglijenta si rudimentara   :

"Eu devenisem fidel lui Freud, alt prieten de Kierkegaard, altul de Pascal, Platon, Dostoievksy şi ultimul de Cioran. Ăsta cu Cioran citea ca nebunul întreaga zi şi noapte, uneori se certa cu profesorii, aşa că nu ne-am mirat când ani mai târziu l-am văzut aşezat pe scaunul de la Vrei să fii miliardar în faţa lui Virgil Ianţu. L-a obligat să-i dea 250.000 de lei. Ştiu că obsedatul nostru amic cu o parte din bani tot cărţi şi-a cumpărat, de fapt a donat bibliotecii şcolii din Moldova unde ajunsese profesor." ; "Răspunsurile m-au lăsat cu gura închisă. De unde atâtea pretenţii? Nu ştiau, de pildă, că Goga se născuse într-un sat apropiat numit Răşinari la 200 m de casa în care mai târziu, la 1911, se naştea Emil Cioran. Şi nici chiar nu îi interesa cultura. Sau că Noica a trăit în ultimii ani şi este înmormântat la Păltiniş. Şi astăzi când treci prin Răşinari şi întrebi unde este casa lui Cioran, te poţi trezi cu răspunsul etern valabil: care Cioran, că sunt mai mulţi în sat?",etc.).
http://adevarul.ro/cultura/carti/andrei-plesu-nevoia-repere--1_57be8b2d5ab6550cb81300bd/index.html

Dupa autorul articolului , preocuparea fata de scrierile intelectualilor romani ar avea o explicatie surprinzatoare  :

"Preocuparea pentru scrierile intelectualilor români contemporani era o prelungire a interesului pentru tot ceea ce însemna trăirismul (?!-s.n.) prin lecturi din Cioran, Eliade, Noica, Ionescu sau Vulcănescu."
Sursa : http://adevarul.ro/cultura/carti/andrei-plesu-nevoia-repere--1_57be8b2d5ab6550cb81300bd/index.html

Ce legatura exista intre trairism si preocuparea pentru scrierile intelectualilor romani contemporani , este un secret detinut numai de catre autorul acestei afirmatii.

In privinta personalitatii omagiate, Mihai Copaceanu este categoric :

"Andrei Pleşu influenţează generaţiile şi cultura română"
"Nu poţi să nu remarci că orice nouă apariţie editorială este avid aşteptată şi devorată de cititori. Chiar dacă românii sunt pe ultimele locuri în Europa la capitolul lectură, la numărul de librării, cărţile domnului Pleşu sunt de mare interes, vânzările depăşind câteva mii în câteva zile la un târg precum Gaudeamus. Pe blogul Adevărul, în fiecare zi de luni cititorii aşteaptă un nou articol, ajungând în prezent să depăşească peste 300 de articole. Pe Dilema Veche alte câteva sute. Nu este deloc uşor să scrii săptămână de săptămână şi să scrii bine, cu responsabilitate şi atenţie pentru că ştii că eşti cel mai citit de pe platformă şi apoi aspru comentat. E un efort intelectual considerabil oricât de lesne ţi-ar fi darul de a scrie. Toate acestea arată că domnul Pleşu exercită o influenţă asupra unor categorii de români, că este necesar şi totodată apreciat, citit, citat şi preluat ca model. Că este parte din elita românească. Chiar dacă unele articole par a fi uşor critice la adresa Bisericii Ortodoxe române, aceasta nu a ezitat să îl invite să conferenţieze în oraşele mari cu prilejul publicării cărţii despre Parabolele lui Iisus. A spart piaţa."

 Sursa : http://adevarul.ro/cultura/carti/andrei-plesu-nevoia-repere--1_57be8b2d5ab6550cb81300bd/index.html

Cum Dumnezeu nu da cu zarurile , concidentele par sa ii dea dreptate autorului. Printr-o stranie simultaneitate , articolul in care acesta afirma ca Andrei Plesu este "citit, citat si preluat ca model si influenteaza generatiile ", este  secondat de un captivant articol al filozofului si scriitorului omagiat , articol care a aparut  in aceeasi zi in "Dilema Veche" **). 
De aici incolo lucrurile devin foarte interesante. Prin argumentul autoritatii unui director de constiinta si publicarea intr-o revista de cultura , acest articol valideaza un anumit sistem de valori promovat de un serial TV de tipul "Las Fierbinti" si  urecheaza zdravan pe cei care care nu agreeaza serialul si "valorile" promovate de acesta :

„Cum?“ – sare cîte un snob, care mă socotește „om serios“, abonat pe viață numai la Noica sau Kant. „Te uiți la așa ceva?!“ Am văzut, de alt­fel, și forumiști „dezgustați“ de brutalitatea neaoșă a replicilor, de peisajul sordid al ruralității autohtone: oameni ­„fini“, cu gusturi estetice greu de satisfăcut, născuți doar pentru Sofocle și Shake­speare (deși le mai scapă și cîte o telenovelă…). Îmi pare rău să-i dezamăgesc."

 Sursa :  http://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/da-ma-uit-la-las-fierbinti

Urmeaza o pledoarie pro domo :

" De cîte ori pot, mă uit la Las Fierbinți și regret cînd agenda cîte unei seri mă împiedică s-o fac"
" Sînt de părere că Las Fierbinți bate majoritatea serialelor – mai mult sau mai puțin „haioase“ – ale unor producători români sau străini „pretențioși“.
"Esențial este aportul de admirabilă profesionalitate al întregii echipe. O profesionalitate fără „fițe“, fără obsesia de a se pune în valoare."
"Scenariul este, mai întotdeauna, bine scris și ingenios (Mimi Brănescu, Bogdan Mirică), regia – ireproșabilă (pentru că e de o abilă discreție): Dragoș Buliga, Constantin Popescu. Aferim! Mă simt bine să știu că avem o asemenea „rezervă de cadre“, pe lîngă ceea ce strălucește, în chip legitim, desigur, pe podiumul marilor premii și distincții naționale și internaționale (S.N.)."

"Rîd sănătos, mă înduioșez de candorile și mizeria satului contemporan, contaminat vag și de confuze zvonuri „capitaliste“, dar și de „moșteniri“ seculare(s.n.). Totul e amuzant și trist, vital și deșucheat, șarmant și bezmetic. O excelentă reflecție despre cum arată „modernitatea“, transplantată în pămîntul reavăn al provinciei regățene."

"Toți actorii mi se par desăvîrșiți și simt nevoia să-i omagiez pe fiecare în parte: ebrietatea metafizică a lui Celentano (Adrian Văncică), șmecheria țanțoșă a primarului Vasile (Gheorghe Ifrim), bonomia suspicioasă a lui Bobiță (Mihai Bobonete), aplombul tont al lui Dorel (Mihai Rait Dragomir), inocența stupidă a lui Robi (Leonid Doni), pitorescul de gang al lui Giani (Constantin Diță), bădărănia bon enfant a lui Firicel (Cuzin Toma), grandilocvența lui Rață (Marius Chivu, parodiind cu mare talent recitările cu fasoane actoricești ale unor colegi de breaslă), simplitatea perplexă a lui Brânzoi (Ion Ionuț Ciocia) și, last but not least, naturalețea, tembelismul și performanța muzicală ale lui Ardiles (Mihai Mărgineanu). Las special la urmă, emoționat, fetele. Ce farmec, ce adecvare, ce simț al firescului! Nonșalanța provocatoare a Aspirinei (Mirela Oprișor), echivocurile cochete ale Dalidei (Ecaterina Țugulea), perplexitățile nubile ale Gianinei (Anca Dumitra) .Nu mai vorbesc de episoadele în care percepem călcătura grea a unor meseriași prestigioși, ca Maia Morgenstern sau Horațiu Mălăele, intrînd în joc, fără vedetisme, mereu „în personaj“, inegalabili."

Sursa :  http://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/da-ma-uit-la-las-fierbinti

In esenta, ceea ce valideaza aici Andrei Plesu in aplauzele frenetice ale psihologului Mihai Copaceanu nu este nici traditia, nici universul rural,  nici mostenirea seculara de la noi , nici universul comic si genial al lui Caragiale , ci kitsch-ul, sordidul,  si "brutalitatea neaosa" generate de mahalaua (post)comunista si (post)tranzitie !
Este vorba de o lume intoarsa pe dos  in care umorul visceral si oligofren de tip Axinte de la "Vacanta Mare", kitsch-ul , grotescul si chiar trivialul care devin regula,  iar bunul-gust, educatia, civilizatia, cultura , umorul inteligent  si  normalitatea sociala devin exceptia :

Validarea kitsch-ului , grotescului si sordidului pe post de umor 

 Cadre din serialul "Las Fierbinti"
( Sursa : youtube ) 

Nimeni nu poate  contesta vechiul principiu latin " De gustibus non-disputandum " , dupa cum nimeni nu poate contesta principiul libertatii de opinie certificat de orice societate democratica , dar in cazul de fata nu vorbim nu atat de preferinte si opinii personale,  cat de principiul subsecvent al autoritatii (formale sau informale) pe care o are o personalitate culturala ca Andrei Plesu respectiv de un punct de vedere al persoanei publice si modelului social care ,  volens-nolens, atunci cand scrie intr-o revista de cultura , de fapt  da si tonul :

Sursa : https://www.facebook.com/dilemaveche/posts/1297071743636922
http://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/da-ma-uit-la-las-fierbinti

In cazul de fata vorbim de fapt nu numai despre "umor" , ci despre validarea sau invalidarea unui sistem de valori care reprezinta o problema fundamentala a oricarei societati democratice si europene (  o societate democratica nu poate fi construita pe valori comuniste ,etc. sau invers).
Pe de alta parte , asa cum nu poate fi despartita cultura de civilizatie , nu poate fi construit un sistem de valori  bazat pe extremele societatii exact intr-o societate in care cultura este de fapt adevarata problema :

"….cultura este principala problemă. Ea definește modul în care lucrează sistemul politic (s.n.)sau alte sisteme și instituții (s.n.) ale unei societăți. Asta e cheia, cultura, nu sistemul! Noi studiem întotdeauna mass-media din punctul de vedere al sistemului şi asta ne dă o imagine a arhitecturii sistemului, dar nu ne spune cum sunt legăturile între diferitele părți ale sistemului și cum lucrează el. Așa că nu politica, nu economia, nu alte lucruri care de obicei definesc un sistem sunt principalii vinovaţi de starea mass-media, ci cultura, valorile, atitudinile, pentru că asta se traduce în practici și aici e problema cea mai mare”.
( Peter Gross – Intoarcere in laboratorul romanesc. Mass-media dupa 1989, Editura Nemira, Bucuresti, 2015 .)

Ceea ce s-a petrecut de fapt in societatea romaneasca sub masca si in numele democratiei ,  a fost substituirea sistemului de valori al unei societati cu adevarat civilizate ,europene, democratice si unei societati civile autentice , cu un sistem de valori viscerale si triviale care nu are nici o legatura cu o societate europeana, civilizata si democratica.

Note 

*) Mihai Copaceanu - Andrei Plesu si nevoia de repere !  ( http://adevarul.ro/cultura/carti/andrei-plesu-nevoia-repere--1_57be8b2d5ab6550cb81300bd/index.html )

**) Andrei Plesu - Da ! ma uit la Las Fierbinti !  ( http://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/da-ma-uit-la-las-fierbinti)




http://adevarul.ro/entertainment/tv/andrei-plesu-da-uit-las-fierbinti-1_57bec0135ab6550cb814634b/index.html

http://adevarul.ro/cultura/carti/andrei-plesu-nevoia-repere--1_57be8b2d5ab6550cb81300bd/index.html