“ O mica istorie
In anul 1973 o unitate militara de transmisiuni din Tg.Carbunesti ( judetul Gorj avea planificata o “ aplicatie de razboi” in care trebuia sa efectueze o deplasare in teren cu toate masinile militare , statiile de trasmisiuni si intreg personalul aferent . In acest scop seful de stat major, colonelul Patrut , a ales , la sugestia maiorului State , o locatie cat mai potrivita (in realitate criteriul a fost frumusetea peisajului in care aveau sa fie facute gratarul si cheful de la final de care se bucurau ofiterii ) .
Intr-adevar , pentru toti participantii indiferent daca erau soldati sau ofiteri , locatia era una deosebita : o poiana superba cu iarba de un verde crud , foarte inalta si numai buna de cosit.
Conform traditiei cazone, actiunea s-a desfasurat in forta pentru ca sa respecte timpul planificat si toate masinile militare grele au intrat cu viteza in poiana.Cireasa de pe tort a fost seful de Stat Major care, dupa model american , a venit din urma cu IMS-ul aflat in dotare si cu viteza maxima ca sa ajunga in fruntea tuturor acolo unde ii era locul .
De aici incolo istoria devine palpitanta pentru ca actiunea a intrat intr-o alta dimensiune a realitatii. Masinile au intrat in viteza si s-au oprit brusc . La fel ca si IMS-ul sefului de stat major care a aterizat pe undeva prin mijlocul platoului.Soldatii au iesit primii din masini si au vazut dimensiunea dezastrului , dar si cauza lui . Superba poiana de pe plaiurile Gorjului era in realitate o mlastina . Masinile grele , de tip sovietic, se scufundasera pana aproape de lada . IMS-ul sefului de Stat Major se scufundase pana aproape de volanul soferului, iar seful seful de stat major si-a lasat cizmele in noroi ca sa poata iesi.Lucrurile s-au desfasurat ca intr-un film mut . In toata poiana domnea o liniste suspecta . Soldatii coborati in noroi se uitau nedumeriti unii la altii pentru ca nici un ofiter nu era printre ei si nu intelegeau ce se intampla.
Starea de confuzie a durat aproape o ora , timp in care soldatii au vazut ca ofiterii erau palizi si nu scoteau un cuvant ( mai tarziu au inteles ca fiind “ aplicatie de razboi” toti erau pasibili de inchisoare pentru modul in care aceasta aplicatie esuase ) .
Ce a urmat ? Ideea salvatoare a unui soldat ( ardelean ) enervat de faptul ca a trebuit sa sara direct in noroi :
- Haideti mai frate sa scoatem noi masinile astea !
Timp de patru ore , si numai cu lopetile individuale , am reusit sa scoatem noroiul de langa fiecare roata si sa punem crengi ca sa scoatem masinile din mlastina. In tot acest timp ofiterii au stat si s-au uitat tacuti la noi . Cand am terminat , practic facusem baie in noroi si aratam ca veniti din iad , dar eram mai veseli decat ofiterii pământii si tăcuti “ .
Săptămâna „luminată” a României. De la „mica revoluție” la „schimbarea la înfățișare”
http://www.contributors.ro/editorial/saptamana-%E2%80%9Eluminata%E2%80%9D-a-romaniei-de-la-%E2%80%9Emica-revolu%C8%9Bie%E2%80%9D-la-%E2%80%9Eschimbarea-la-infa%C8%9Bi%C8%99are%E2%80%9D/ .
In acest caz articolul este surprinzator prin onestitatea autorului care recunoaste in mod deschis decalajul intre imaginea si reprezentarea electoratului roman existenta in randul formatorilor de opinie , dar si in randul specialistilor in stiinte sociale , si comportamentul real al acestui electorat :
“ Ei bine, acum o săptămână atinsesem pragul la care „așa nu se mai poate”(s.n.). Și iată că, aparent brusc, s-a putut! Iar ceea ce s-a putut nu este atât creșterea unui partid, ci trezirea unei societăți pe care o credeam că vegetează sub tăvălugul PSD-ist(s.n.) . Ceea ce ne-au arătat în primul rând aceste alegeri este faptul că România PSD-istă este mult mai mică decât ne obișnuisem să credem(s.n.), că, dincolo de un electorat aproape inevitabil captiv, există un electorat viu – sau, ca să cităm din imnul nostru național, care poate fi trezit oricând din „somnul cel de moarte”. Cât o să dureze și ce va face acest electorat cu victoria sa, vom vedea, dar, deocamdată, vestea cea bună este că el există! (s.n.)”
“ Așa cum s-a dovedit că electoratul nu este majoritar pesedizat (s.n.), tot astfel credincioșii ortodocși s-au dovedit a nu fi atât de conservatori și chiar fanatizați pe cât ni s-a tot dat să înțelegem ( s.n.) .”,etc.
Sa ne amintim ca in urma cu doar 7 ani intelectualii publici de la noi conferentiau inca despre o asa-zisa “ nevroza balcanica “ a romanilor :
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu