https://www.contributors.ro/elitele-romaniei-de-la-prolet-cultism-la-academic-cultism/ |
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/14751798.2018.1529103?role=tab&scroll=top&needAccess=true&journalCode=cdan20 |
In acest caz merita subliniata initiativa onesta de a critica aparitia acestor metastaze exact in institutiile al caror domeniu de activitate intra in domeniul de competenta al autorului.
Teza principala sustinuta de autor este ca aceasta situatie a fost generata de " combinaţia dintre o cultură civică de toleranţa a corupţiei şi selecţia negativă a elitelor".
Problema este ca ,o " cultura civica de toleranta a coruptiei" este un non-sens din perspectiva civismului (https://ro.wikipedia.org/wiki/Civism ) si cu atat mai mult din perspectiva culturii civice ( "Cultura civica se ocupa de formarea tanarului atat in calitate de cetatean al statului din care face parte, cat si in calitatea sa de fiinta unica si demna. Ea studiaza regulile fundamentale ale vietii in societate, independenta, responsabilitatea, drepturile omului etc. ") .
Cel mai bun argument este faptul ca provomarea in puterea noptii a celebrei OUG 13 care sustinea furtul si abuzul in serviciu legalizand coruptia ("noaptea ca hotii ") a provocat in Romania cele mai mari proteste de la cadearea comunismului ( https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/reuters-si-euronews-compara-situatia-curenta-din-1764199.html; https://sergiusimion.blogspot.com/2017/02/cele-mai-mari-proteste-de-la-caderea.html ) .
Ca atare , originea " tolerantei coruptiei" nu se gaseste in zona spatiului civic , ci in alte zone care trebuie delimitate si numite mult mai clar .
Daca ne-am lamurit deja unde nu trebuie sa cautam "toleranta coruptiei" sa vedem acum unde gasim "selectia negativa a elitelor" . Aici autorul introduce o "variabila contextuala" respectiv " existenţa unei viziuni viciate despre ştiinţă şi cultură, „academic-cultism" , care prin analogie cu proletcultismul bolsevic defineste printr-o perifraza ceea ce nu poate fi numit in mod direct :
" Dacă în anii 1950, URSS a reuşit să impună, peste noapte, o clasă conducătoare şi o cultură politică specifică, într-o ţară cu doar câteva sute de comunişti, de ce nu ar fi posibilă crearea unei noi „elite” post-comuniste, după 1990?"
Nu se spune ce instanta joaca rolul URSS-ului , dar este circumscrisa zona in care aceasta elita trebuia şcolarizate şi legitimate :
" Întrucât aderarea la NATO a solicitat ca funcţionarii civili (s.n.) din sistemul de securitate naţională să înţeleagă politicile de apărare dar şi mecanismele de controlul democratic civil, a fost fondat Colegiul Naţional de Apărare, din subordinea MApN, colegiu multiplicat ulterior de către SRI şi MAI. Era de notorietate faptul că, pentru a ocupa o funcţie de conducere într-un minister(s.n.), trebuie sa fi absolvent al unei asemenea instituţii[2]. Ulterior, doctoratele în ştiinţe militare, ordine publică şi siguranţă naţională au ajuns facile, aşa ca aici s-au indreptat mulţi „lupi tineri” pentru a primi o diplomă. Aceste instituţii au preluat rolul Academiei „Stefan Gheorghiu”, ceea ce a făcut ca rectori, miniştri sau chiar prim-miniştri să fie doctoranzi ai unor asemenea reţele, precum cea creată de Gabriel Oprea[3].
Si lucrurile nu s-au oprit aici. Unul dintre promotorii noii elite a scapat porumbelul pe care nu l-a remarcat profesorul Zulean :
“Formarea culturii de intelligence (s.n.) reprezintă, în opinia noastră o prioritate a oricărui demers educativ prin cunoaştere, iar coordonarea factorilor iar coordonarea factorilor implicaţi ONG – uri, medii academice, instituţii cu atribuţii îndomeniu să devină o nouă responsabilitate a Comunităţii Naţionale de Informatii.”
" Una dintre funcţiile Comunităţii Naţionale de Informaţii descrise în rândurile de mai sus este funcţia de cercetare fundamentală în cadrul căreia am găsit de cuviinţă să operaţionalizăm responsabilitatea coordonării procesului de formarea a culturii de intelligence a decidenţilor politici (s.n.) . Acest demers ar fi mult uşurat prin crearea unui Centru de studii strategice şi intelligence prin coagularea preocupărilor instituţionale pe această problematică atât din perspectiva unei mai bune utilizări a resurselor umane şi financiare, cât şi din cea a exploatării mai eficiente a rezultatelor activităţii de cercetare fundamentală. Apreciem că un astfel de proiect absolut necesar poate fi operaţionalizat relativ rapid printr-un parteneriat strategic cu mediul academic şi cu societatea civilă dedicat acestui domeniul (ONG – uri, fundaţii etc.)"
Ion Duvac – Cultura de intelligence a decidentilor politici"
http://documents.tips/documents/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007.html
" Credem că optimizarea formării culturii de intelligence a decidenţilor politici prin implicarea nemijlocită a Comunităţii Naţionale de Informaţii vizează următoarele aspecte:
- reformarea politicilor privind managementul resurselor umane ale partidelor;
- formarea elitelor politice să includă în mod obligatoriu pregătirea în domeniul securităţii naţionale;
- implicarea mediului academic (s.n.) în procesul de formare a elitelor politice în domeniul securităţii naţionale;
- accesul la informaţii clasificate – condiţie pentru înscrierea pe listele electorale (s.n.);- programe de formare continuă in domeniul securităţii naţionale a decidenţilor politici(s.n.).”
Ion Duvac – Cultura de intelligence a decidentilor politici
http://documents.tips/documents/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007.html
Daca tot a fost creata o "cultura de intelligence" , trebuia musai sa apara si o "cultura de securitate" : https://www.contributors.ro/cultura-de-securitate-semnul-unui-spa%c8%9biu-al-civiliza%c8%9biei-%c8%99i-democra%c8%9biei/
"Problema e că și la nivelurile inferioare, prin ministere, secretari de stat, oameni de prin diplomație, ambasade, sunt undeva foarte jos, la un nivel extrem de scăzut de calitate. România băltește într-o mediocritate în care parcă n-a stat niciodată. În momente de criză, România avea resurse să-și mobilizeze partea intelectuală ceva mai bine. Acolo, undeva, prin subterane mai sunt niște mici resurse. E prima dată în 150 de ani când te uiți și te sperii: oameni cu niște cariere foarte ciudate, oameni care nu știu nimic, ți-e greu să-ți explici cum au apărut, ce caută în pozițiile respective".
Ce legatura logica are Ministerul Educatei , Ministerul Culturii, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale ,etc. cu doctoratele in stiinte militare, ordine publica , siguranta nationala, cultura de securitate, cultura de intelligence,etc. ?
Si mai interesant. Daca exista Colegiul National de Aparare ( conectat cu MApN, SRI, MAI ), ce cauta studiile si masteratele de securitate in universitatile civile romanesti ?
Cum este posibil ca , rectorul universitatii Babes-Bolyai sa promoveze recrutarea ofiterilor SRI din randul studentilor ? (
https://www.edupedu.ro/rectorul-universitatii-babes-bolyai-daniel-david-despre-anuntul-ca-sri-recruteaza-ofiteri-publicat-pentru-studenti-de-facultatea-de-filosofie-din-bucuresti-cred-ca-e-un-semn-foarte-bun-si-ma-bucur/) .
Exact cum a fost posibil ca Universitatea Bucuresti (Facultatea de Psihologie) sa organizeze "Evaluarea psihologica pentru permisul de port-arma " ( workhttps://web.archive.org/web/20120317063257/http://ionduvac.ro/2012/03/13/fisa-de-inscriere-workshop-17-03-2012/)
Intrebarile raman fara raspuns deoarece articolul se ocupa doar de efecte , cauzele si solutiile raman in seama cititorilor :
" Trebuie să ne gandim împreună la modalităţi de tăiere a nodului gordian: corupţie generalizată combinată cu mecanisme ineficiente de control democratic şi o cultură civică caracterizată de academic-cultism."Pe de alta parte profesorul Zulean ne-a spus cu jumatate de masura un mare adevar si in acest articol ( " România nu este încă o democraţie consolidată ci o democraţie controlată (managed democracy)" si intr-un articol publicat in strainatate :
" Democratic control of Romanian intelligence after three decades: quis custodiet ipsos custodes?
( This article briefly describes the norms and institutions of democratic control of the intelligence services in Romania and assesses how the mechanisms of democratic control have worked in practice after almost three decades of reform.)
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/14751798.2018.1529103?scroll=top&needAccess=true&role=tab
Pe cale de consecinta, dupa 34 de ani de jumatati de masura in democratia controlata ("managed democracy") si in lumea intoarsa pe dos de la noi, conducatorii cetatii nu controleaza paznicii ei , ci invers , deci viitorul ei suna exact cum se aude .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu