Is it real ?!

Is it real ?!

Citesc mai jos propozitii si fraze de-a dreptul halucinante ( am subliniat cu caractere bold ceea ce depaseste limitele ratiunii eficiente pentru ca intra de-a dreptul in zona paralogismelor si a ... metodei inductive cum ar fi zis un pedagog de scoala noua) :


"„Bazându-ne pe datele internaţionale şi pe numărul de copii, estimăm că în România sunt aproximativ 212.504 bebeluşi şi copii mici care au nevoie de servicii de sănătate mintală (A). Alţi aproximativ 221.761 copii preşcolari au nevoie de servicii de sănătate mintală adaptate vârstei lor. Dintre aceştia, 55.440 ar putea avea tulburări emoţionale şi comportamentale severe, de tipul ADHD, tulburare de opoziţie, tulburări de anxietate, tulburări de ataşament“, spun specialiştii. Cât despre copiii şi adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani, din cei aproximativ 2,5 milioane, 450.000 au nevoie de servicii de sănătate mintală. Intervenţiile preventive sunt eficiente la această categorie de vârstă, reducând depresia şi sentimentele de neajutorare, comportamentele delincvente şi consumul şi abuzul de alcool şi de substanţe“, spun psihologii."



"Numai că, la nivel naţional, cifra nu este exactă până când nu se va face „scanarea“ psihologică a copiilor (B). Centrul pentru Sănătate Mintală propune ca Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei să implementeze „screening-ul nivelului de dezvoltare a competenţelor cognitive, sociale, emoţionale, de autonomie personală a copilului“, dar şi „formarea specialiştilor în sănătatea mintală - psihiatrii, psihologii clinicieni, pediatrii, educatorii“. Astfel, toţi educatorii, învăţătorii şi profesorii ar trebui să urmeze obligatoriu un modul de sănătate mintală a copilului şi adolescentului de bază. „Cele mai frecvente probleme ale copiilor în şcoli sunt tulburările de anxietate. 15% din copii se confruntă cu această problemă. Rolul educatorilor şi profesorilor este să recunoască o problemă emoţională şi să solicite sprijin. De exemplu, dacă observă că un copil are dificultăţi de a vorbi în public, roşeşte, tremură, acuză dureri de cap sau evită interacţiunea cu ceilalţi colegi (stă singur în pauze, nu participă la activităţile şcolare etc.), este foarte probabil să fie vorba despre un copil cu o problemă de anxietate socială, adică cu teama de evaluare negativă din partea celorlalţi şi are nevoie de un consult. Preventiv, dacă elevii sunt sprijiniţi în dezvoltarea abilităţilor sociale şi emoţionale, li se reduce riscul de anxietate cu cel puţin 6 ani“, spune psihologul Domnica Petrovici, coordonatoarea strategiei din cadrul Centrului din subordinea Ministerului Sănătăţii."

Sursa : http://www.cotidianul.ro/statistici_ingrijoratoare_creste_numarul_copiilor_cu_probleme_psihice-102039.html

Rezum.

1. Pornind de la date internationale, si de la numarul de copii din zona crepusculara numita Romania, unii specialisti pe care ii crede o ziarista ( bine intentionata ) trag concluzii gen Marius Chicos Rostogan al eternului nenea Iancu.

2. Alti specialisti vin cu o idee si mai inductiva si constructiva, adica stiintifica ( deja devine o obsesie a unora testarea nationala a altora ...) : ii testam pe ...toti ca sa-i gasim pe ...unii.

3. In sfarsit , a treia categorie de specialisti gaseste si solutia impecabila in selectarea populatiei de viitori subiecti : decretam rositul in public al unui copil ( in alte epoci era ceva normal...)drept o problema care necesita un consult . In acest caz investigam efectul ( rositul...) dar probabil cauzele
ne intereseaza mai putin pentru ca acestea nu sunt trecute la screening.
Punct.

Concluziile le tragem fiecare dupa constiinta, stiinta si posibilitati.

Sergiu Simion