Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Catherine Durandin , Dennis Deletant , Tom Gallagher, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois , Katherine Verdery,, Steven van Groningen, Leslie Hawke

duminică, 2 iulie 2023

CJJCD sau Ciocanul Justitiei Judecatorului Cristi Danilet

 



Motto

"Cand ai un ciocan in mana toate lucrurile ti se par cuie"



Cristi Danileț
Sursa : Facebook 


Judecatorul Cristi Danilet devenit celebru pentru modul original in care abordeaza si promoveaza educatia juridica si reforma justitiei recidiveaza cu o noua lectie juridica  (https://adevarul.ro/stiri-interne/educatie/cristi-danilet-ion-al-lui-rebreanu-este-o-2279109.html ) " pe intelesul tuturor"  cum ii place sa se exprime in articolele sale de pe platforma Contributors.ro . 
De aceasta data sub lupa sau mai bine zis sub ciocanul justitiei judecatorului Danilet a ajuns romanul " Ion " al lui Liviu Rebreanu. 
Verdictul este unul absolut memorabil :

"... "Ion" al lui Liviu Rebreanu este o opera plina de incalcari ale legii ".

Cristi Danileț 



Un asemenea verdict "juridic" care  face abstractie de  literatura,  realitati, mentalitati si comportamente poate rezulta doar din lipsa de adecvare a metodei la natura domeniului analizat . Rezultatul este impresionanta o cascada de silogisme comice fara voia autorului care crede ca memorarea temeinica a Codului Penal este instrumentul ideal pentru explicarea, intelegerea si controlul comportamentelor umane. 
Daca ne stapanim rasul  , putem citi pana la capat aceasta impresionanta demonstratiune care exceleaza prin ridicolul formularilor si umorul involuntar care seamana cu celebrele perle de la bacalureat . Magister dixit : 


1. La începutul și la finalul romanului, sătenii joacă o horă în curtea casei ce aparține tatălui Floricăi – Azi, un astfel de eveniment nu poate să tulbure liniștea publică, indiferent la ce ore se desfășoară ;

( S-avem pardon !  
s.a.m.d......)

2. La acea horă, Ion dansează cu Ana, cu care se întâlnește apoi într-un loc ferit. E văzut de fratele de cruce al lui George – Azi, Codul civil ne învață că nu mai există frați de cruce, ci că frații sunt de sânge sau vitregi, numiți cosanguini (același tată) sau couterini (aceeași mamă);

3. Ana era promisă lui George, iar tatăl ei nu îl dorește ca ginere pe Ion – Azi, Constituția și Codul civil ne învață că pentru căsătorie e nevoie doar de consimțământul celor doi miri ajunși la vârsta nubilă, care în România este 18 ani. Părinții nu mai au niciun cuvânt de spus, pețitul e doar o tradiție învechită;

4. Tatăl Anei află de întâlnirea cu Ana și îl umilește pe Ion in văzul/auzul tuturor numindu-l „sărăntoc” – Azi, o astfel de faptă este insultă și constituie un delict civil: Ion ar putea obține daune morale pentru umilința la care a fost supus;

5. Ion merge la crâșmă unde îl întâlnește pe George și îl bate – Azi, dacă George ar depune plângere în termen de trei luni de la comiterea faptei, lui Ion i s-ar face dosar penal pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe. Dacă sătenii din crâșmă s-au speriat și au fugit care încotro, Ion ar fi acuzat și de infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice și ar fi urmărit penal din oficiu, de către poliție.

6. Ion o iubește pe Florica și e văzut de Ana când se văd – Azi, dacă Ana ar face o fotografie sau i-ar filma pe cei doi amorezi aflați într-un spațiu privat ori ar capta aceste imagini intime din orice spațiu și le-ar distribui, ar fi vinovată de infracțiunea de violarea vieții private.

7. Ion ocupă o parte din terenul vecinului, Simion, care îl dă in judecată – Și azi o astfel de faptă este sancționată: dacă e cu violență, este infracțiune și se numește tulburare de posesie și nu se merge direct la tribunal, ci plângerea se depune în termen de trei luni la poliție sau procuror. Dacă e fără violență se depune cerere de chemare în judecată la instanță și procesul e unul civil, așa că trebuie plătită taxă de timbru.

7. Ca să facă față judecății, Ion primește sfaturi juridice de la învățător – Azi, dacă învățătorul ar fi prins că face clandestin munca unui avocat, ar fi urmărit penal pentru infracțiunea de exercitarea fără drept a unei profesorii sau activități.

8. Ion se împacă cu Simion, dar totuși face închisoare două săptămâni. Înseamnă că procesul a fost unul penal, nu civil – Ei bine, azi, dacă cei doi s-ar împăca, cauza s-ar închide, acuzatul nu ar mai fi sancționat.

9. Ana rămâne însărcinată cu Ion – azi, Ion ar avea probleme penale dacă Ana a fost de acord să întrețină relații sexuale și totuși nu avea împlinită vârsta de 16 ani. Ar scăpa, însă, dacă diferența de vârstă dintre el și Ana e mai mică de trei ani. Din păcate.

10. Tatăl Anai o bate de vrei trei ori, că a rămas însărcinată cu Ion și, pe deasupra, acesta se face că nu o vrea de nevastă – Azi, violența domestică este interzisă prin lege, iar pentru lovirea membrilor familiei se deschide dosar penal și pedeapsa e cu o pătrime mai mare decât în cazul violenței asupra unui străin. Iar pentru forma repetată se mai primește un spor la pedeapsă de până la 3 ani închisoare.

11. În cele din urmă se ține nunta – Azi, cununia religioasă este facultativă și ea poate avea loc numai dacă în prealabil cei doi au fost pe la Primărie, unde în fața a doi martori ei au fost căsătoriți de ofițerul de stare civilă. Zestrea nu e obligatorie pentru a avea loc căsătoria;

13. Tatăl Anei îi spune după nuntă lui Ion că nu îi mai dă toate pământurile cum promisese, ci numai cinci loturi – Azi, asta ar fi o nerespectare a unui contract civil.

14. Ion o trimite pe Ana la tatăl ei să îi ceară toate pământurile, dar ea vine bătută. Gândindu-se că tata și fiica s-au înțeles să îl înșele, o mai bate și el – Azi, Ana ar intra într-o formă de protecție a victimelor și cei doi agresori s-ar întâlni forțat în arestul poliției;

15. Se naște copilul – Azi, copilul nu mai e considerat doar al tatălui, ci părinții au drepturi și responsabilități egale. Nu mai este obligatoriu ca nou-născutul să ia numele tatălui;

16. Tatăl Anei pune toate terenurile pe numele Anei și al lui Ion – Azi, un astfel de act se numește donație și se încheie obligatoriu la notar. Dacă nu este dat în mod expres unui singur soț, atunci bunul astfel dobândit este comun;

17. Ana se spânzură – Azi, cel care găsește o persoană decedată, este obligată să anunțe autoritățile, altfel poate fi urmărită penal pentru infracțiunea de nedenunțare. De asemenea, DGASPC ar porni o anchetă cu privire la condițiile de creștere ale copilului;

18. Copilul moare – azi, s-ar porni o cercetare penală pentru ucidere din culpă;

19. Tatăl Anei vrea înapoi terenurile – nici atunci, nici azi asta nu se poate. Donația este irevocabilă;

20. Ion se duce la Florica în lipsa soțului ei, George – până în 2006 o astfel de faptă ar fi fost adulter și se pedepsea penal. Atunci s-a dezincriminat și a rămas doar motiv de divorț;

21. George află și îl omoară pe Ion cu o sapă – Azi, acesta ar fi un omor cu premeditare. Sapa ar fi corp delict și urmele de pe ea ar fi expertizate de criminaliști.

22. Se află că Florica este însărcinată și lumea bănuiește că Ion ar fi tatăl – Azi, se consideră că un copil are ca tată pe soțul mamei.

Cristi Danileț



Stilul si limbajul acestei demonstratiuni atemporale aminteste de politistii care ajunsi in fata camerei de luat vederi recita mecanic un text prestabilit si sunt in deplina concordanta cu spiritul " educatiei juridice " promovata de acest original judecator : 






Intrebarea este ce poate intelege un elev dintr-o aplicare a legii sub deviza " Justitia a decis " exemplificata  in manualul editat de judecatorul Cristi Danilet :


"JUSTITIA A DECIS
În anul 2005, o fetiţă dintr-un mare oraş din Moldova, în vârstă de 8 ani, a fost chemată în apartamentul celui mai bun prieten al fratelui ei. Nereuşind să o violeze, acesta i-a curmat viaţa, a învelit-o într-o pătură şi a ascuns-o într-o ladă de gunoi(s.n.). A fost căutată timp de două luni de cunoscuţii săi, iar la căutări a participat însuşi criminalul, care s-a prefăcut că nu ştie nimic(s.n.). După ce au găsit-o, tatăl fetei, cuprins de durere, s-a sinucis(s.n.). Criminalul, cu vârsta de 17 ani la data faptei, a fost până la urmă descoperit şi condamnat la 20 ani închisoare. A fost eliberat în anul 2014, mai repede, pentru bună purtare (s.n.) .
Dreptul la viaţă ( al agresorului , nu al victimei - n.n.) este atât de ocrotit, încât nimeni nu poate fi condamnat în vreo ţară europeană la pedeapsa cu moartea (pedeapsa capitală), indiferent cât de gravă ar fi fapta pe care ar fi comis-o (s.n.)."








Marea problema este aceea ca simpla recitare mecanica a Codului Penal si cunoasterea mecanica a legilor nu inseamna educatie juridica ( in acest caz politistii care dau amenzi si gardienii de la penitenciare care pazesc detinutii ar fi foarte buni profesori ) , ci doar informare juridica.
Exemplu din alt caz de "educatie juridica" :


" Elevii cu vârste cuprinse între şase şi 18 ani vor lua lecţii despre legislaţie, principii juridice şi drepturi civice de la procurori şi judecători."
Sursa : "http://legestart.ro/procurorii-si-judecatorii-vor-preda-elevilor-educatie-juridica/"



Ce poate intelege un copil de sase ani din lectiile despre legislatie , principii juridice si drepturi civice de la judecatori si procurori pot sti numai promotorii acestui tip de educatie juridica.
Sa comparam aceasta maniera de a educa cu maniera anterioara comunismului in care elevii erau evaluati dupa alte criterii decat cunoasterea paragrafelor Codului Penal ( pe care le cunosc foarte bine si infractorii care vor sa se strecoare printre ele ) :








Variabila lipsa in aceasta discutie care a antrenat profesionistii justitiei este exact simtul moral respectiv educatia morala ( simtul dreptatii, etc. )  care este conditia obligatorie pentru ca viitorii cetateni sa respecte normele morale si sociale ca sa nu mai vorbim de faptul ca nimeni nu evalueza la magistrati " simtul dreptatii " ci alte criterii *).
Pe de alta parte, o astfel de viziune asupra educatiei juridice nu vine doar de la magistratii formati in regimul comunist , ci si de la magistratii formati dupa 1990. 
In cazul de fata vorbim despre un judecator celebru ( ca sa nu spunem vedeta ) cum este Cristi Danilet atasat sincer de cauza educatiei juridice ( Cristi Danileţ este judecător din anul 1998, iar în perioada 2011-2016 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este promotorul educației juridice în școli și licee www.educatiejuridica.ro si membru fondator al asociației Voci pentru Democrație și Justiție www.vedemjust.ro - https://www.contributors.ro/author/cristi-danilet/). 
Ceea ce este greu de inteles este cum poate un fost membru al CSM si sustinator al educatiei juridice sa sustina cauze opuse principiilor enuntate .

 In primul rand a sustinut gratierea  infractorilor din Parlament si nu numai a lor dupa principiul ca parlamentarii au dreptul sa legifereze orice (!) in numele celor care i-au ales : 



Cristi Danileț - Pe înțelesul tuturor: grațierea din Parlament



Intre statul de drept si statul penal(ilor). O polemica stranie cu judecătorul Cristi Danileţ





In al al doilea rand si mai greu de inteles este opinia judecatorului conform careia este o greseala sa ne intrebam daca  abuzul la care a fost supus un copil ( o gimnasta ) este real sau nu : 


„…e o greşeală să ne întrebăm dacă Maria are sau nu dreptate” sau ca ” abuzurile – în cazul în care au existat – erau justificate sau nu ( de vremurile de atunci, de metodele de antrenament sau de alte lucruri)”.

„nu e important dacă Maria a trecut prin acel calvar” (?! -s.n.)

 


Cristi Danileț - Despre cum pierdem esenţialul încercând să aflăm dacă Maria Olaru spune adevărul
https://www.contributors.ro/maria-olaru-paul-mititelu/


Penitenciarul social si viziunea unui membru al CSM


In sfarsit, viziunea judecatorului Cristi Danileț despre pensiile speciale contrazice in mod flagrant principiul egalitatii cetatenilor in fata legii exact dupa celebra formula a lui George Orwell " toti sunt egali, dar unii sunt mai egali decat altii" :


" Există o jurisprudenţă deja a Curţii Constituţionale. În timpul crizei financiare din anii 2009-2010, Curtea Constituţională a avut ocazia, cred de vreo cinci ori, să se pronunţe cu privire la pensiile speciale şi a stabilit acolo, cu titlu de lege, aşadar, în mod obligatoriu, că pensiile speciale ale magistraţilor, este vorba de judecători şi procurori, precum şi pensiile speciale ale consilierilor de la Curtea de Conturi nu pot fi eliminate”


"În orice caz, magistraţii au un statut constituţional, independenţa presupune şi un statut desigur special, inclusiv pensiile acestea speciale. Singura discuţie pe care aş putea-o întrevedea este eventual de reducere a pensiei speciale, dar nu de eliminare pentru magistraţi”


“În momentul de faţă, pensia specială pentru magistraţi înseamnă un venit al pensiei egal cu 80% din indemnizaţia lunară brută pe ultimul an, ceea ce desigur poate crea uneori situaţia în care pensia să fie mai mare ca ultimul salariu net. Dar pentru magistraţi, cel puţin din punctul meu de vedere, este o normă câştigată de-a lungul timpului, avem o decizie a Curţii Constituţionale extrem de clară şi este un venit meritat. Pentru celelalte categorii, însă, eu nu mă pot pronunţa”

Cristi Danileț 
2017

Judecătorul Cristi Danileţ: Pensiile speciale ale magistraţilor nu pot fi eliminate


In acest caz discutam despre un judecator care a protestat in strada impotriva modificarilor justitiei de catre PSD si care a fost sustinut inclusiv de ambasada SUA atunci cand a fost exclus din magistratura pentru "conduita prin care se aduce atingere imaginii justiției”( https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25242756-ambasada-sua-profund-ingrijorata-excluderea-judecatorului-cristi-danilet-din-magistratura-justitie-independenta-esentiala-pentru-orice-democratie-prospera.htm).
Daca dupa trei decenii de democratie asa gandeste unul dintre cei mai reformisti judecatori de la noi este clar la ce ne putem astepta la CSM si de la o garnitura de ministri ai justitiei numiti politic si cum va evolua justitia in urmatoarele decenii .
In realitate , poate ca educatia juridica a cetatenilor ar trebui sa inceapa mai intai cu o reforma reala a justitiei romane care de trei decenii nu reuseste sa condamne niciun tortionar securist **), nici marii corupti ,  dar in schimb a reusit cu brio sa infiinteze pe banda  marile  institutii ale prescriptiilor si suspendarilor.   




Note

*) Prin Legea nr. 247/2005 s-a modificat legea cu privire la statutul magistraților. Art. 7 din aceasta prevede


„(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.”





"1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt supuşi la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice".


Foarte interesant este ca psihologii care evalueaza judecatorii si procurorii nu au aceasta interdictie , respectiv aceea "de a fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii" (mai vechi sau mai noi), dar acest lucru nu a fost remarcat nici de guvernanti, nici de magistrati , nici de societatea civila.

**) „Cazul inginerului Ursu”: Ceaușescu a supraviețuit Revoluției, iar fantoma Securității încă mai bântuie prin tribunalele României

Niciun comentariu: