 |
| The three phases of the magnum opus: nigredo, albedo and rubedo. (from Pretiosissimum Donum Dei, published by Georges Aurach in 1475 |
Cu ani in urma am citit undeva despre vechii chinezi ca medicul unei comunitati ( evident, atunci se numea altfel ) era platit atata vreme cat nu se imbolnavea vreun membru al ei .
Chiar daca vorbim despre un mit , aceasta ramane in esenta un principiu al preventiei uluitor pentru acele vremuri si foarte modern astazi cand medicina, psihiatria si psihologia de astazi pare ca au inversat paradigma.
Acestea par sa fie organizate exact invers , respectiv se axeaza pe o vanatoare de boli, respectiv de bolnavi , iar preventia ramane in planul secund fiind mai degraba un deziderat.
Problema este ca apar cazuri in care sunt negate unele boli cunoscute ca sa fie propuse altele , iar acestea pe cale de consecinta trebuie tratate.
Depresia care in forme extreme poate duce la sinucidere, intr-o alta interpretare devine doar o atentionare sau un avertisment :
" De aceea spun că deși neplăcute, dureroase, greu de suportat, de trăit cu ele, depresia și anxietatea reprezintă formele ușoare (s.n.) de manifestare ale conflictului interior. De aceea eu în cabinet le privesc mai degrabă ca pe niște avertismente, atenționări, decât ca pe o boală în sine. Nu o neg deloc, dar eu nu tratez boli, pentru că nu sunt medic(s.n.). Și când manifestările sunt grave, clinice, psihiatrul își întră în rol pentru această parte, de la suprafață. Eu încerc să însoțesc clientul în interior, acolo unde are nevoie de un ghid (s.n.), nu de un medic."
https://www.contributors.ro/psihoterapeutul-silviu-dragomir-despre-criza-de-la-mijlocul-vietii-infrutarea-unor-demoni-noi-intalniri-cu-umbra-maturizarea/
Noile tendinte din psihologie fac saltul de la delimitarea clasica a categoriilor si conceptelor aplicate realitatii , la amestecul lor prin ceea ce unii psihoterapeuti numesc "parfumul adancurilor" :
“ Pădurea întunecată, obscură… Nu poate fi găsit un simbol mai potrivit pentru a descrie intrarea în problematica psihică a vârstei de mijloc. Imaginați-vă pentru o clipă că dintr-o dată, fără nici o pregătire, vă treziți în mijlocul unei păduri întunecate. Nu știți cum, și de ce ați ajuns acolo, nu vedeți nimic în jur, încercați să folosiți o lanternă, un chibrit, să faceți lumină, dar nimic nu funcționează. Acesta este inconștientul. Începeți să bâjbâiți prin întuneric, dar vă împiedicați de buturugi, de bolovani și alte obstacole. Acestea sunt complexele. Trebuie să le depășiți. Dar acum aveți hainele murdare și rupte. Această este persona. Trebuie să renunțați la ele și să gășiți altele. Această este schimbarea identității. Apoi începeți să auziți diverse zgomote și vă cuprinde o frică de moarte. Sunt poate voci de animale, de lupi, de urși, de mai știu eu ce. Vă este frică, foarte frică. Aceasta este anxietatea. Încep să apară niște umbre, pe care le simțiți mai mult decât le vedeți printre copaci. Aceasta este întâlnirea cu umbra. Dar nu aveți ce face, mergeți mai departe, sunteți nevoiți să vă împrieteniți cu aceste umbre, și atunci parcă apare un pic de lumină și o cărare se întrevede. Și la capătul ei o casă luminată. Cu greu ajungeți acolo și vă întâmpină o vrăjitoare bătrână, dar care are și o fiică frumoasă. Iată că a apărut și anima. Nu mai sunteți singur. Apare și voința de a merge mai departe. Cu această energie ajungeți la marginea pădurii. Aveți în față o câmpie infinită și un Soare strălucitor. Și de aici nu știți ce să faceți. Vă puteți întoarce, pentru că deja e un drum cunoscut, și pare mai sigur. Puteți rămâne pe loc, la liziera pădurii, pentru că nu știți încotro e mai bine să o luați. Sau puteți merge mai departe, dar atenție, dacă vă apropiați prea mult de Soare, vă puteți arde. Sunt de fapt cele trei posibilități ale vârstei de mijloc, pe care le tratez în carte: regresie, stagnare, și dezvoltare.”
Daca amestecam si ceva notiuni din alchimie , parfumul adancurilor devine de-a dreptul infinit si eteric :
“ Din punct de vedere clinic și psihologic, nigredo își găsește echivalentul în depresie. Însă, simbolic, acoperă mult mai mult. Este o amplificare a depresiei, o duce dincolo de zona medicală către cea arhetipală. Și atunci poate fi privită și altfel, infinite unghiuri se deschid. Și infinite căi de vindecare. Pentru că, în alchimie, lui nigredo i se opune albedo, pacea dată de albul pur, dar și rubedo, energia vitală și exuberanța vieții. Toate se unesc și se întretaie, după care se separă și se opun, în imensul vas alchimic care este totalitatea.”
Metoda este una brevetata care elogiaza umbrele, simbolurile , obscuritatile si calatoriile initiatice :
“Așadar Ruth Ammann m-a ajutat, m-a vindecat, m-a împins înainte, după ce mai întâi m-a dus în adâncuri, și m-a făcut să văd lucruri pe care nu le vedeam, să simt emoții de care nu știam. Am râs și am plâns cu ea mulți ani. Ea este acum pentru mine o figură interioară nemuritoare. M-a învățat cum să nu mai fiu singur. De aceea i-am dedicat ei această primă carte. Știu cât s-ar fi bucurat că am făcut acest pas.”“Eram în plină criză a mijlocului vieții, în care îmi era greu să mă regăsesc în viața mea exterioară, oricât de interesantă și plină de succes părea din afară. Am plecat la Institutul Jung, din Zurich, pentru un program de o săptămână sub imboldul editării și publicării Cărții Roșii. Acolo am simțit cum parfumul adâncurilor mă impregnează ușor, și că acesta ar putea fi antidotul crizei prin care treceam. Mi-am dorit să continui studiile acolo, dar am aflat că trebuia să parcurg inițial niște etape pe care le consideram imposibile. Una dintre ele era să îmi fac analiza personală, timp de 300 de ore, cu un analist acreditat al Institutului.”
In ultima instanta, problema este ca un proces natural care tine de maturizare si pe care intr-o forma sau alta il traiesc toti oamenii ( " criza de la mijlocul vietii " ) este exacerbat si considerat un fel de boala care are nevoie de tratament.
In realitate, si dincolo de despicarea firului in patru si de exceptii , nu toti cei care trec prin " criza de la mijlocul vietii " fac din asta o psihodrama pentru ca maturizarea presupune in egala masura autocontrol si responsabilitate.
In sfarsit, psihoterapeutul nostru a scapat ieftin ( 300 de ore, daca le concentram inseamna aproximativ 40 de zile ) in raport cu pacientii psihanalistilor care stau intinsi pe canapeaua acestora intre doi si patru ani sau chiar mai mult avand drept bonus riscul posibil de sinucidere, psihoze, etc :
" Indicatii - Psihanaliza se adreseaza mai ales starilor nevrotice, tulburarilor de sexualitate (impotenta, frigiditate), uneori afectiunilor psihosomatice. Decizia de a intreprinde o psihanaliza depinde mai intai de toate de personalitatea subiectului si de dorinta lui de a se vindeca (si nu doar de cautarea unei multumiri sufletesti). Sansele de succes sunt cu atat mai mari cu cat psihanaliza este intreprinsa inaintea varstei de 50 ani.
Riscuri - psihanaliza nu este lipsita de riscuri (sinucidere, aparitia unei psihoze, dificultati ivite din mediu)(s.n.); de asemenea, orice psihanalist trebuie sa fi urmat el insusi o psihanaliza si sa fie afiliat unui institut sau unei societati psihanalitice acreditate.
Desfasurare - Cura psihanalitica, pe plan tehnic, are mai multe reguli generale: pacientul alungit pe un divan cu scopul de a usura destinderea fizica; analistul in afara razei vizuale a pacientului trei sedinte saptamanale in medie cu orare si onorarii fixate dinainte. O cura dureaza de la doi la patru ani, uneori chiar si mai mult."
https://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/psihanaliza_2105
Acest gen de terapie are nu numai promotori certificati , ci si adepti infocati care ii ataca virulent pe cei care nu le impartasesc convingerile :
Cartea neagra a psihanalizei
Prima parte.
FAŢA ASCUNSA A ISTORIEI FREUDIENEMituri si legende ale psihanalizei
A fost odata …
Adevarul despre cazul domnisoarei Anna O.
Teoria seductiei: un mit al timpurilor noastre
Teoria seductiei: o idee care nu a mers
Era Freud un impostor?
Freud reciclator: criptobiologie si pseudo-stiintaFalsele vindecari
Freud cocaino-terapeut
Doctorul imaginar
Analiza interminabila sau cum sa nu te vindeci din motive gresiteFabricarea datelor psihanalitice
Un cetatean in afara oricaror banuieli
Omul cu vulturul: Freud si Leonardo da Vinci
Jurnalul unei adolescenteEtica psihanalizei?
Partea a doua.
DE CE A REPURTAT PSIHANALIZA UN ASEMENEA SUCCES?Cucerind lumea
Splendoarea si decadenta psihanalizei
Psihanaliza, marca inregistrata
O teorie zero
Literatura, cinematograf si psihanaliza: un joc de oglinziPuterea de seductie a psihanalizei
Beneficiile psihanalizei
Mitologia terapiei in profunzime
Psihanaliza populara si psihanaliza pentru initiatiExceptia franceza
Cronica unei generatii: cum a preluat psihanaliza puterea in Franta?
Lacan ventriloc
De ce este Lacan atat de obscur?
Viitorul unei deziluzii sau cum sa te vindeci de psihanaliza in zece lectii
Dubla exceptie franceza: prea mult Prozac, prea mult divan…Partea a treia.
PSIHANALIZA IN INCURCATURAEste psihanaliza o stiinta?
Epistemologie si rea-credinta: cazul freudismuluiEste psihanaliza o psihoterapie?
Psihanaliza poate ingriji? Analiza terminabila.Este psihanaliza un instrument al cunoasterii de sine?
Disputa despre sugestie. Conditionarea freudiana.Vizionarii. O epidemie printre psihiatri
Cum s-a imunizat psihanaliza impotriva criticii
Mecanismele de aparare ale freudienilorPartea a patra.
VICTIMELE PSIHANALIZEIVictimile istorice. Sangerarea Emmei
Parinti si copii, primele victime
Educatie si psihanaliza. Mamele, vinovate prin forta imprejurarilor.Drama autismului
Bettelheim, impostorul. Sa intelegi si sa ingrijesti altfel: despre autism.Raniti de psihanaliza
Pacatoasa, mormolocul si Gorgona. Sapte ani de psihanaliza. Psihanalistii mei si cu mine. Ar fi trebuit sa stiti: Odile, sora mea. Cincisprezece ani de convingere freudiana. Traumatism bis.Un caz exemplar: toxicomania
Cum au blocat teoriile psihanalitice tratamentul eficace al toxicomanilor si au contribuit la moartea a mii de indivizi.Partea a cincea.
EXISTA VIATA SI DUPA FREUDRevolutia neurostiintelor. Psihanaliza cu riscul neurostiintelor.
Si medicamentele?
Tabuul medicamentelor. Medicamentele ingrijesc depresia sau o genereaza?Psihoterapiile astazi
Forta constientului sau cum sa ne reconsideram inconstientul
Terapiile cognitv-comportamentale; psihologia stiintifica in serviciul naturii umane.
Terapia de cuplu. Sexualitatea fara psihanaliza?
Aceasta nu este o psihoterapie…
Etnopsihiatria la Centrul Georges Devereux
O alta privire asupra inconstientului si psihoterapiilor
 |
 |
 |
Interviul cu Silviu Dragomir oferă o perspectivă fascinantă și profundă asupra crizei de la mijlocul vieții. Îmi place cum Dragomir descompune această etapă complicată, ilustrând că nu este doar un stereotip cultural, ci o experiență personală profundă, cu implicații psihologice serioase. Modul în care abordează influența lui Jung și legătura dintre inconștient și manifestările exterioare, precum depresia și anxietatea, e revelator. Acest interviu m-a făcut să reflectez asupra propriilor experiențe și a modului în care gestionăm tranzițiile vieții.
” Interviul cu Silviu Dragomir oferă o perspectivă fascinantă (1) și profundă (2) asupra crizei de la mijlocul vieții. Îmi place cum Dragomir descompune această etapă complicată, ilustrând că nu este doar un stereotip cultural, ci o experiență personală profundă(3), cu implicații psihologice serioase(4). Modul în care abordează influența lui Jung și legătura dintre inconștient și manifestările exterioare, precum depresia și anxietatea, e revelator(5). Acest interviu m-a făcut să reflectez(6) asupra propriilor experiențe(7) și a modului în care gestionăm tranzițiile vieții(8).”
Din comentariul postat este evident ca acest interviu v-a impresionat in mod deosebit (1)(2)(3)(4)(5) respectiv afirmati ca a avut consecinte asupra Dvs (6)(7)(8) . Cum scrieti sub pseudonim, dar tocmai de aceea ( respectiv pentru ca sunteti in deplina confidentialtate si siguranta , dar ca sa nu fiti acuzat ca sunteti partinitor din motive obscure ) , ati putea detalia aceste consecinte pentru cei care citesc ?
Traim in realitate la suprafata unui ocean spiritual imens. Plutind fericiti pe un fir de pai, intr-o milisecunda a eternitatii sub razele unui soare binefacator si efemer, nu putem fi constienti in mod suficient – si nici nu ar trebui, dar altcineva ne-a pornit pe calea asta – de adincurile de sub noi ; de infinitul fractalic de curenti si entitati spirituale. Unde este multa cunostinta este si multa durere si de aceea a fi prost ( simplu/lemn nelucrat ), a fi fericit sub privirea minunata a Parintelui este esential. Starea de fericire si de bine este eterna ; e minunat sa poti crede asta. Sondarea adincului poate aduce in adevar, cunostinta existentei sale ; tu insa preferi sa ramii prost ; iata linistea ta. Ignori oceanul; el nu este adinc ; el nu exista pentru tine ; privesti bucuros cerul albastru al Binefacatorului tau ; si iata ignoranta ta nu este argument , e dar.
Multumesc domnul George pentru unul din cele mai intelepte mesaje pe care le-am citit.
Cosbuc -in poezia „Moartea lui Fulger” spune:
„Nu cerceta aceste legi,
Că ești nebun când le-nțelegi!”
……………………………………………..
A fost „adaptat” nitel:
„Nu cerceta aceste legi,
Că ești PREA MIC sa le-nțelegi!”
………………
Biblia (Iisus) spune:
„Nu te teme! CREDE NUMAI”
@George. Frumos, dar Oceanul exista si ne face cu ochiul, ne tenteaza. E greu de rezistat! Si daca avem curaj/inconstienta sa inotam si sa ne ducem mai adanc, poate invatam ceva sau poate ne pierdem. Oricum ar fi, experienta in sine merita, cu toate riscurile de rigoare (s.n.). Multumesc, oricum.
https://www.contributors.ro/psihoterapeutul-silviu-dragomir-despre-criza-de-la-mijlocul-vietii-infrutarea-unor-demoni-noi-intalniri-cu-umbra-maturizarea/