De la „pakistanizarea” armatei si serviciilor la societatea civila in civil sau false mirari civile dupa 25 de ani

„In opinia mea va dura 40 pana la 60 de ani pana ca tara sa ajunga la acea etapa slavita a unei societati cu adevarat deschise, care acum e in uter”

Peter Gross
Intoarcere in laboratorul romanesc, Editura Nemira , 2015.

Sorin  Ionita a publicat recent pe Contributors.ro un articol scanteietor  si  plin de nerv despre „pakistanizarea armatei”( Sorin Ionita - Mesaj de 1 decembrie: pakistanizarea armatei şi serviciilor)  , dar din nefericire a ratat momentul istoric. Acest semnal de alarma ar fi fost perfect in urma cu aproximativ doua decenii , dar acum nu este decat o vaicareala  in fata drobului de sare si nu face nimic altceva decat  sa bata inca un cui in cosciugul societatii civile. 

Un articol pe o tema atat de importanta , dar care apare atat de tardiv confirma in mod implicit ca participarea cetatenilor la viata publica de la noi se subsumeaza fenomenului denumit de cercetatori  „spirala tacerii” (Elisabeth Noelle-Neumann)  .

In general , oamenii isi vor exprima deschis opiniile doar daca mediul social le este favorabil si incurajeaza acest lucru , in caz contrar avand o tendinta instinctiva de a se abtine de la aceasta actiune din teama de a nu fi izolati prin diferenta existenta intre opinia lor si opiniile majoritare. Din acest punct de vedere , degradarea spatiului public de la noi si a limbajului public in mod special prin stimularea agresivitatii , atacul la persoana si cultura invectivei ( atat de prezente in spatiul public , dar si pe forumuri )  , sunt elemente cheie in manifestarea libera sau nu a opiniilor ,  respectiv in blocarea dialogului public  de la noi.
In spatiul nostru public, comunicarea si limbajul respectiv climatul dialogului de pe retelele sociale ( Facebook, etc. ) , de pe forumuri sau din ziarele si publicatiile online s-au degradat in mod constant  prin comportamentul cititorilor si comentarilor dar in mod special prin absenta moderarii din spatiul public .

Pe de alta parte,  nu poate fi neglijat tonul dat in acest sens si din ce in ce mai accentuat de catre unii lideri politici si sociali, unele personalitati culturale , unii directori de constiinta si lideri de opinie ( inclusiv „analisti politici”, jurnalisti ,etc. ) care prin puterea exemplului personal au pus si pun gaz peste foc prin degradarea continua a limbajului si/sau coborarea continua a standardelor civilizate, culturale , profesionale si deontologice.

In esenta , vorbim despre o strategie complexa a diversiunii, dezinformarii  respectiv a decivilizarii societatii prin prezentarea  extremelor sociale drept medie , a periferiei drept centru, strategie  prin care primitivismul, agresivitatea, vulgaritatea ,  anormalitatea sociala si anomia capata drept de cetate . Exemplu recent dintr-un cotidian de mare tiraj :

„AVERTISMENT: Textul care urmează conţine cuvinte, expresii şi imagini pe care unii le pot considera vulgare. Ele sunt, totuşi, indispensabile (?! -s.n.) în consolidarea argumentaţiei de mai jos.”
( http://adevarul.ro/news/societate/mic-tratat-despre-harfa-laudatio-onoarea-poporului-roman-1_5669bf597d919ed50e17ae5d/index.html )

Acest fenomen al  „manelizarii" si trivializarii spatiului public , nu este nimic altceva decat decat un proces mascat de resetare sociala prin care valorile si sistemele de referinta traditionale in democratia si cultura romaneasca si europeana sunt inversate sau anihilate.

Revenind la subiect , intrebarea alarmanta este ce a facut societatea civila cu exponentii ei cu tot daca in tot acest timp nu au vazut ce se intampla exact sub ochii ei si respectiv ai lor, iar acum nu vad decat finalul denumit in mod exotic  „pakistanizare” tocmai pentru a nu vorbi despre funie in casa spanzuratului.

In toate tarile civilizate armata se delimiteaza in mod net si prin traditie de societatea civila,  dar in cazul de fata nu vorbim de fapt despre cresterea rolului armatei ( folosita in acest caz drept paravan ) ci despre cresterea rolului serviciilor secrete respectiv despre practici specifice mentalitatii conspirative si fostei Securitati.

In realitate, reprezentatii societatii civile stiu foarte bine ca asa cum Partidul Comunist Roman s-a evaporat in neant , dar ne-a lasat mostenire cvasi-intact sistemul administrativ-birocratic pe care l-a pastorit ( chiar si dupa 25 de ani de „democratie si capitalism” preturile cresc in Romania tot in mod planificat ...)  , la fel s-a intamplat si cu Securitatea care a disparut ca institutie , dar ne-a donat in mod patriotic securistii ei .

Probabil ca multi reprezentantii  de azi ai societatii civile aflati „in statu nascendi” in 1990,  nu mai au cunostiinta acum de faptul ca in acei ani Sandra Pralong a recunoscut in fata presei cum a permis angajarea exact in „Fundatia pentru o Societate Deschisa” ( Open Society ) a unor persoane care au lucrat in fosta Securitate „pentru ca nu era sarcina sa si nu a avut cum sa le verifice” (altfel spus, Open Society  a rapit  in mod implicit unor constiinte oneste posibilitatea de a se manifesta atunci, oferind-o in schimb altora ) si acest lucru poate  fi aflat chiar din articolele , dialogurile si comentariile de pe Contributors.ro .

(http://www.contributors.ro/cultura/cum-credem-noi-ca-ne-vad-strainii-si-cum-ne-vad-ei-cu-adevarat-o-intalnire-online-cu-sandra-pralong-miercuri-ora-12-00/)

Pe de alta parte , este putin probabil ca aceeasi reprezentati sa nu cunoasca ce se intampla in tot acest timp in societatea romaneasca si la lumina zilei, adica sub ochii tuturor. In primul rand teza „pakistanizarii armatei si serviciilor ” este contrazisa inca de la sursa . Nu armata este problema,  si nici „pakistanizarea” ei , ci acapararea armatei si implicit a tarii de catre servicii si/sau mentalitatea lor,  respectiv de o mentalitate de buncar specifica fostei Securitati, ceea ce este cu totul  altceva .

Romanii de rand  stiu de multa vreme ca suntem in topul mondial la numarul de servicii secrete si la agenti secreti pe cap de locuitor(http://www.gandul.info/stiri/exclusiv-am-ajuns-lideri-ai-spionajului-mondial-tara-tuturor-serviciilor-cati-agenti-secreti-are-romania-5482995

 ; http://forum.softpedia.com/topic/120890-romania-campioana-mondiala-a-serviciilor-secrete/) , dar reprezentatii oficiali ai societatii civile se pare ca descopera uimiti abia acum.

In al doilea rand, aceasta realitate nu este decat consecinta finala a unei strategii laborioase clocite exact  in timpul lung in care societatea civila a dormitat  in mod dezinteresat, desigur.  Totul incepe cu „doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate” care oferă o definiţie exhaustivă a conceptului de securitate naţională :  

„…starea naţiunii, a comunităţilor sociale, a cetăţenilor şi a statului, fundamentată pe prosperitatea economică, legalitate, echilibru şi stabilitate socio-politică, exprimată prin ordinea de drept şi asigurată prin acţiuni de natură economică, politică, socială, juridică, militară, informaţională şi de altă natură, în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, manifestarea deplină a libertăţii de decizie şi de acţiune a statului, atributelor sale fundamentale şi a calităţii de subiect de drept internaţional”.

Intr-o interpretare cinica , daca inainte de 1989 „securitatea nationala” era focalizata doar pe detinutii politici  respectiv "dusmanii de clasa " care unelteau impotriva oranduirii de stat respectiv pe anihilarea drepturilor si a persoanei lor , acum aceasta s-a reciclat si se ocupa acum exact de" „exercitarea neingradita” a drepturilor si libertatilor tuturor cetatenilor , dar prin „manifestarea deplină a libertăţii de decizie şi de acţiune a statului” " ( desi nu este clar deloc cine sau ce il impiedica sa o manifeste ).

Ca lucrurile sa fie cat mai clare , delimitarile sectoriale sunt punctate in limbajul specific :

„ De asemenea, există o anumită confuzie conceptuală şi de cuprindere logică între „apărarea naţională” şi „securitatea naţională”. Suntem de acord cu cei care consideră că „securitatea naţională” este conceptul cu cea mai largă sferă de cuprindere, iar cel de „apărare naţională” reprezintă doar dimensiunea sectorială a acesteia asigurată în principal de către Ministerul Apărării. ”

Rezultatul este unul apoteotic prin care decidentii politici actuali ar trebui transformati in corpore in  potentiali agenti secreti si spioni de elita gen 007 dar  intr-o maniera specifica mentalitatii de cetate asediata existenta la noi prin anii `50 cand statul lupta pe viata si pe moarte cu "rechinii imperialisti care sugeau sangele poporului":

„ Credem că optimizarea formării culturii de intelligence a decidenţilor politici prin implicarea nemijlocită a Comunităţii Naţionale de Informaţii vizează următoarele aspecte:
- reformarea politicilor privind managementul resurselor umane ale partidelor;
- formarea elitelor politice să includă în mod obligatoriu pregătirea în domeniul securităţii naţionale;
- implicarea mediului academic în procesul de formare a elitelor politice în domeniul securităţii naţionale;
- accesul la informaţii clasificate - condiţie pentru înscrierea pe listele electorale;
- programe de formare continuă in domeniul securităţii naţionale a decidenţilor politici.
Sperăm ca prin includerea în cadrul Consiliului Consultativ al Comunităţii Naţionale de Informaţii şi a unor reprezentanţi ai securităţii private să se asigure atât premisele pentru crearea unui cadru legislativ adecvat cât şi un canal optim de comunicare în timp real cu intelligence-ul guvernamental. În acest fel va fi garantată o dezvoltare corectă a securităţii private din România.
Formarea culturii de intelligence reprezintă, în opinia noastră o prioritate a oricărui demers educativ prin cunoaştere, iar coordonarea factorilor implicaţi ONG – uri, medii academice, instituţii cu atribuţii în domeniu să devină o nouă responsabilitate a Comunităţii Naţionale de Informaţii.”
 Sursa : Dr. psiholog Ion Duvac, Comunitatea naţională de informaţii şi cultura de intelligence a decidenţilor politici – actualităţi şi perspective, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie asistenţă şi socială, Master Studii de Securitate, Bucureşti, 2007

Strategia complexa amintita mai sus a initiat o ofensiva de anvergura pentru confiscarea spatiului civil la care , din nou, reprezentantii societatii civile au dormitat in front ( neintentionat probabil )  cu liderii lor cu tot , si cam de multisor.  In acest caz, mutarea de mare maestru a sistemului , a fost cuplarea tacita a instruirii de securitate, informatii si intelligence cu … spatiul universitar.

Tintele predilecte au fost Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala ( ex:  Masterul Studii de Securitate : SUPORT DE CURS INTELLIGENCE – APLICATII )  si  Facultatea de Psihologie ( ex:  aparitia sub pretextul „salvarii profesiei de psiholog” a specializarii de „psiholog in domeniul apararii si securitatii nationale). Rezultatul este  osmoza "democratica" dintre spatiul civil si spatiul militar in care prin egalitatea inegalitatii statutelor cei din urma veniti , devin de fapt cei dintai. 

In acest caz nu mai trebuie sa mire pe nimeni ca la Universitatea Bucuresti , si pentru prima data dupa 1945 , studentii de la psihologie au ajuns sa asiste,  prin amfiteatre sau sali de seminarii ,  la „work-shop –uri tematice” despre evaluarea psihologica pentru …permisul de port-arma (http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/1904-Facultatea-de-Psihologie-Bucuresti-Permisul-de-port-arma-)

Nici Academia Romana ( sic!)  nu s-a lasat mai prejos pentru ca s-a molipsit subit si a prins si ea gustul activitatii de „intelligence” , securitate si aparare organizand in aula proprie si sub patronajul  ei  o foarte conferinta interesanta despre :

  „SECURITATEA NAŢIONALĂ ÎN SOCIETATEA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE.
INTELLIGENCE, CUNOAŞTERE STRATEGICĂ ŞI DECIZIE”.
Bucureşti, 26 noiembrie 2012 http://www.juridice.ro/231688/securitatea-nationala-in-societatea-bazata-pe-cunoastere-intelligence-cunoastere-strategica-si-decizie-bucuresti-26-noiembrie-2012.html
http://militar.infomondo.ro/actualitate/conferinta-securitatea-nationala-in-societatea-bazata-pe-cunoastere-intelligencecunoastere-strategica-si-decizie.html 

Reprezentantul  declarat al acestei tendinte este Ion Duvac care afirma explicit in lucrarea citata anterior ca „lupta împotriva terorismului este un  „brand” care a luat locul celui de „război rece” ”, ceea ce este un eufemism pentru faptul ca daca Securitatea de altadata lupta la nivel global cu marii ei dusmani - democratia, NATO si Occidentul in general , acum toate serviciile de la noi isi justifica existenta  lupta tot cu un dusman global , dar care acum este terorismul.
Aici avem o mare surpriza. Dupa intrarea fostelor state comuniste (inclusiv a Romaniei)   in Uniunea Europeana, s-a prezumat aproape de la sine o extindere a spiritului democratic si european in acestea si in nici un caz invers  respectiv o influenta in spatiul european a mentalitatii de tip conspirativ specifica sistemelor post-comuniste .
Cum de multe ori realitatea depaseste imaginatia , si in acest caz avem o confirmare a acestei axiome. Infiintarea recenta a EUINTCEN ( Serviciul Secret al Uniunii Europene) pare sa semnaleze victoria in spatiul european a mentalitatii conspirative,ceea ce inseamna ca la nivel european serviciile secrete isi consolideaza pozitia. Pentru fostele tari comuniste si plapandele lor societati civile , acesta este unul dintre cele mai negre semnale posibile echivaland cu perpetuarea ,  insurubarea si cimentarea mentalitatii de buncar existenta anterior dar  intr-o noua infatisare mult mai sofisticata si exact dupa principiul revansard "vom fi ce-am fost si mai mult decat atat".
Pentru a intelege procesul in profunzime trebuie sa privim dincolo de aparente deoarece cazurile pitoresti prezentate in articolul citat de genul  unui parlamentar si cursant la Academia de Informatii   care sustine elucrubratii conform carora demisia recenta a unui prim-ministru de la noi ar fi avut rolul de a preveni o fragmentare a Romaniei  conceputa intr-o universitate din Budapesta , sunt nesemnificative in raport cu gravitatea problemei.
Din acest punct de vedere,  in spatiul civil de la noi avem o democratie reala si totala respectiv cariere profesionale fulminante , dintre care  unele care isi au punctul de plecare exact in sistemul militar.  Pe cale de consecinta,  un fost ofiter de graniceri ca Ion Duvac poate ajunge peste ani reprezentant al Colegiului Psihologilor din România  la negocierea sistemului de salarizare unitar în grupul de dialog social al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (http://sergiusimion.blogspot.ro/2009/06/democratie-psihologica-prin.html ) , un fost ofiter de Securitate inainte de 1989 ajunge prin 2006 presedintele Colegiului Psihologilor din Constanta (http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/istoria%20conspirativa%20de%20SS.htm ) iar pentru postul de ministru al Invatamantului a putut fi propus in spatiul civic (http://www.contributors.ro/administratie/educatie/cine-va-fi-noul-ministru-al-educatiei-opt-propuneri-de-bun-simt-care-vor-fi-ignorate-cu-succes/)  un expert care s-a ocupat , printre altele sau de fapt,  cu sistemul informatizat de management militar , a studiat automatizarea conducerii trupelor la Leningrad ,a scris prima carte de profil despre razboiul informational , s-a ocupat de bacalureatul international in scolile de elita , de modulul de leadership pentru toate varstele,etc. (http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/1455-Noua-democratie-a-structurilor ) .

Daca am pus deja in discutie relatiile dintre armata / servicii de informatii / spatiul civil / spatiul universitar , de ce nu am putea pune in discutie si relatiile dintre spatiul politic / spatiul civil si la o adica chiar  relatia dintre societatea civila / societatea civila in civil ?

In acest punct avem deja un etalon general pe care il identificam in mediul politic unde partidele si politicienii isi schimba cu frenezie de 25 de ani ,  intre ele si intre ei , membrii, denumirile , sloganurile , programele, lozincile, obiectivele, strategiile , costumele, cravatele , sepcile , palariile ,etc. prima regula fiind aceea ca se incalca orice regula ca sa fie atinse scopurile propuse chiar daca asa cetatenii politicieni  l-au transformat pe cetateanul votant al lui Cargiale din "turmentat"  intr-un fel de drogat social,  pentru ca si atunci cand ramane treaz nu mai stie cu cine sa voteze dintre majoritatea clovnilor penali care ii defileaza de tot atatia ani prin fata ochilor.

Desi un principiu esential al functionalitatii structurilor sociale este chiar delimitarea lor  iar pentru o gandire democrata si europeana spatiul politic trebuie sa fie distinct de spatiul societatii civile deoarece ambele  ,  de fapt si de drept, se afla in opozitie ( pentru ca nimeni nu poate fi simultan si jucator si arbitru ! )  , la noi se sustine cu nonsalanta exact contrariul si de catre politicieni , dar si de catre reprezentantii societatii civile.

Rezultatul il reprezinta carierele fulminate de pe ambele baricade aflate in osmoza reciproca,  si  in mod inevitabil la nivel individual , resetarea rapida a sistemelor de referinta si de valori anterioare.  De cele mai multe multe ori , aceasta inseamna parctic  inversarea lor prin care cei in cauza aproba in prezent exact ceea ce detestau anterior , si viceversa.

Acest proces de resetare politica si sociala a inceput inca din anii `90 atunci cand unii dintre viitorii lideri  de pe firmamentul politicii romanesti ( Rodica Stanoiu, Miron Mitrea, Victor Ciorbea ) si-au inceput mai intai cariera in spatiul civil unde au capatat suficienta experienta pentru a trece ulterior de cealalta parte a barierei si , eventual, de a lupta cu acesta . Desi  vorbim despre comportamente individuale , impresia generala lasata in final este aceea a diversiunii generalizate respectiv a infiltrarii in randul „dusmanului de clasa” si respectiv revenirea la matca la momentul oportun , efectul final fiind destabilizarea societatii civile.

Cel mai elocvent exemplu este Rodica Stanoiu (PSD) care inainte sa devina ministrul  Justitiei a fost cativa ani vicepresedinta la LADO (Liga pentru Apararea DrepturilorOmului) unde a aparat drepturile fostilor detinuti politici. Invers, mai aproape de noi au aparut si cazuri izolate in care un fost ministru devine lider sindical. Dan Matei Agathon , fost ministru al Turismului ,  devine in mod subit lider civic si sindical respectiv secretar general și purtător de cuvânt al Confederației Patronale din Industria României (CONPIROM) , numit ulterior purtător de cuvânt al Alianței Confederațiilor Patronale din România (ACPR)  si in final președintele Federației Patronatelor din Turism și Servicii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Matei_Agathon )

In spatiul societatii civile , lucrurile devin si mai interesante . Dupa Otilia Nutu , membru al EFOR ( Expert Forum ) ONG-urile se reprezinta „doar pe ele insele si convingerile proprii ale oamenilor care le-au infiintat”:

“Societatea civila” nu inseamna ONG-uri, inseamna ce face fiecare in timpul lui liber pt societatea in care traieste. Nu multa lume isi doreste sa devina politician. Pe urma, nu trebuie sa idealizam societatea civila organizata, si nici sa n-o consideram reprezentativa pentru societate sau democratica. Diferenta dintre ONG-uri si politicieni e ca ONG-urile se reprezinta pe ele insele si convingerile proprii ale oamenilor care le-au infiintat, in timp ce politicienii sunt alesi in mod democratic. ONG-urile isi reprezinta proprii membri, politicienii pe cei care i-au votat.
Oltilia Nutu
http://www.contributors.ro/administratie/miracolele-se-intampla-chiar-si-in-romania/#comment-71603

Acest cinism social este amendat de alte voci publice care restabilesc rolul initial al societatii civile si delimitarea esentiala care trebuie sa existe intre spatiul politic si spatiul civic :

Prin urmare, nimeni nu poate invita societatea civilă la consultări. Societatea civilă nu poate avea un rol formal, instituțional, fără să-și piardă caracterul inițial. O instituție publică poate selecta membri (nu reprezentanți) ai societății civile dacă dorește și consideră necesar, dar atât.
Miron Damian
http://www.contributors.ro/reactie-rapida/societatea-civila/

Societatea civilă nu este sau nu ar trebui să fie o anticameră pentru poziţii guvernamentale. Rolul societăţii civile nu este să ofere cadre proaspete unui aparat politic obosit şi învechit, ci să asigure o voce independentă, credibilă şi profesionistă care să se exprime în favoarea celor care nu se pot face auziţi.
Eugen Hriscu
http://adevarul.ro/news/societate/ispitirea-societatii-civile-1_564df0ba7d919ed50e614ae4/index.html

In societatea romaneasca lucrurile au evoluat in mod diferit, osmoza dintre spatiul politic si  spatiul civil functionand in ambele sensuri. Cel care a dat tonul  „marii tradari” inaugurand o lunga traditie a dezertarii civice si devenind un model reprezentativ pentru tentatiile politice care seduc reprezentantii societatii civile este Marian Munteanu care , din fost lider studentesc al Pietii Universitatii din 1990 , a ajuns mai tarziu partener politic si "de afaceri"  al lui Virgil Magureanu  ( fost sef al SRI in timpul Mineriadei din 1990 ). Este totodata primul lider civic care a sustinut in mod deschis apropierea dintre spatiul civil de spatiul militar  ( culmea, din perspectiva miscarii studentesti  si a Pietei Universitatii ! ) dupa ce in prealabil a militat tot in acel moment istoric pentru "Miscarea legionara" adica exact pentru tinta indicata de Ion Iliescu atunci cand a dat tonul pentru represiunea din iunie 1990 :

Rep: In mass-media s-au scris numai anumite lucruri privind activitatea Dumneavoastra. Aveti ocazia acum sa lamuriti senzationala apropiere dintre Marian Munteanu, liderul Pietei Univeristatii si fostul sef al SRI, Virgil Magureanu.
Marian Munteanu : S-a pus accentul exclusiv pe faptul ca printre cei care ma sustin se numara si un fost sef al SRI. Eu cred ca este important ca ceea ce fac sa fie In folosul tarii. In trecut au fost si alti oameni, cu o anvergura cel putin egala cu a fostului sef al SRI, care m-au sustinut pe mine si pe tinerii mei colegi, fara rezerve. Ma refer, de exemplu, la regretatul general Dumitru I. Dumitru, o legenda a serviciilor de informatii militare, fost sef, vreme de 13 ani, al Directiei de Informatii Militare din Marele Stat Major al Armatei Romane. Domnia sa a facut parte din Senatul Miscarii Pentru Romania. Trebuie sa subliniez Inca o data, eu am fost propus pentru aceasta candidatura Inaintea fuziunii dintre PUNR si PNR. La Congresul de fuziune din 3 septembrie, PNR nu a venit cu nici o contrapropunere. In plus, mesajul meu este acelasi de 11 ani. Asadar, dl Magureanu a venit alaturi de mine, si nu invers.
Eu cred ca e un lucru pozitiv si nu unul rau faptul ca oamenii care ma sustin sunt numerosi si diversi. SRI-ul este fara Indoiala, o institutie redutabila, Inconjurata de o aura de mister, temuta de multi probabil, dar speculatiile care s-au facut pe tema presupus vinovatelor noastre legaturi anterioare, sugerandu-se chiar eventuale raporturi de subordonare, sunt de-a dreptul penibile. De regula astfel de Invinuiri au venit din partea unor oameni marunti, cu un adanc si nemarturisit complex de inferioritate, unii manifestand atitudini de-a dreptul patologice.Victime ale propriilor tenebre, si-au transferat spaimele In spatiul public fara pic de jena. Ar fi un scandal, pe care nu vreau sa-l Incep eu, dezvaluirea adevaratelor fete ale unora dintre cei care tot arunca cu pietre In dreapta si-n stanga de mai bine de zece ani Incoace. Exista din pacate cazuri teribile In societatea noastra.
http://www.munteanu.ro/MMunteanu-Interviu-Ziua-octombrie-2000.html

Ulterior avem exemple celebre care incep cu fosti directori ai Fundatiei pentru o Societate Deschisa cum  este Sandra Pralong  ( care dupa ce s-a inscris in  PNȚCD a ajuns colega de partid inclusiv cu generalul Ioan Talpes devenit si el membru intr-un anumit moment al acelui partid ) sau ca Renate Weber ( care s-a inscris ulterior in PNL probabil pentru mentinerea unui echilibru politic prin infuzia de fosti activisti civici ). Apogeul a fost atins de un ONG-ist original de la noi care a reusit performanta de a fi simultan si calare si pe jos , respectiv si angajat la stat , si fruntas al societatii civile :

" Alt star al “societatii civile”, fruntas al “baietilor destepti”, este dl Victor Alistar, fruntasul ONGist de la Transparency România, dovedit de ANI pentru fals in declaratiile de avere si acum dat in judecata de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP), detaliile le puteti citi aici ( http://catavencu.ro/alistar-angajat-ilegal-la-stat-timp-de-5-ani-23657 ). Deci cum merge cu un angajat al statului care este si un fruntas al societatii civile? Numai Dumnezeul societatilor civile si dl Soros inteleg!"

http://cursdeguvernare.ro/societatea-civila-si-crizele-globalizarii-romania.html

iar cel mai recent o avem pe Cristina Guseth care din postura de director al Freedom House (Romania) a trecut de faza tentatiilor politice fiind  sedusa direct de candidatura pentru postul de ministru al Justitiei .

Dincolo de de ocazia oferita unor politicieni de a evalua prestatia unui activist civic, marele rau care s-a consumat cu ocazia episodului de la investirea noului ministru al Justiţiei constă tocmai în subminarea credibilităţii societatii civile,  respectiv a activistilor ei , pentru ca o strategie mai buna in acest sens nu putea  fi imaginata nici chiar de catre adversarii declarati ai societatii civile (http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Justitie/VIDEO+Cristina+Guseth+blocata+de+intrebarile+din+Comisii).

Aceasta subminare a credibilitatii societatii civile se poate manifesta si in interiorul ei. Dupa opiniile unui alt reprezentant al societatii civile,  Ciprian Ciucu ( director de programe si membru al consiliului director al Centrul Român de Politici Europene ) care a fost ales la inceputul anului presedinte al Consiliului National de Integritate (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19474606-ciprian-ciucu-reprezentantul-societatii-civile-ales-presedinte-noului-consiliu-national-integritate.htm)  :

Tranzitia think-tank pozitii politice este doar normala. Acest schimb se realizeaza in toate tarile democratice. Si e normal sa fie asa.
Noi ne petrecem timpul stand cu ochii pe guvenre si ce fac ele. Ne profesionalizam pe anumite teme și oferim argumente pentru diferite decizii și politici publice. Sunt domenii/teme pe care le urmarim de mult si le cunoastem de multe ori mai bine decat ministrii vremelnici.
Este doar normal ca la un moment dat sa iti asumi, daca ti se propune o functie din care tu crezi ca poti face mai bine, mai mult.
In RO, multi dintre noi se feresc sa o faca tocmai pentru ca nu vor sa fie asociati cu partidele politice. Da, cand apara un Guvern tehnocrat, asta este oportunitatea ideala care ti se ofera pentru ca nu va trebui sa fi asimilat unui partid. 

Ciprian Ciucu
http://www.contributors.ro/fara-categorie/raspunzand-unui-om-neonest-doar-un-raspuns-la-calomii-gratuite/#comment-263222

Asa o fi ,dar daca analizam definitia CNI asa cum apare aceasta pe site-ul organizatiei :

Consiliul Național de Integritate (CNI) este pentru Agenția Națională de Integritate (ANI) o structură oarecum similară consiliului director pentru o asociație.

si pitoreasca lui componenta : 

Membrii CNI, numiți de către Senat, sunt reprezentanți ai grupurilor parlamentare din Senat (PSD-PC, PNL, PDL, UNPR, UDMR); un reprezentant al grupul minorităților naționale din Camera Deputaților; membri ai Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice; reprezentanți ai Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, ai Asociației Municipiilor, Asociației Orașelor, Asociației Comunelor, Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, un reprezentant al asociațiilor magistraților și un membru desemnat de organizațiile societății civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar.
Sursa : http://www.apador.org/blog/campanii/ce-este-cni-ce-ar-trebui-sa-fie/

ne revine in memorie in mod automat pitoreasca alcatuire a Frontului Salvarii Nationale din 1989 in care Doinea Cornea , Ana Blandiana,etc. , ca reprezentante autorizate ale societatii civile "in nuce" si la propunerea eternului Ion  Iliescu ,  erau puse in vitrina F.S.N. pe post de bibelou de portelan, dar exact dupa principiul grobian "participa, dar nu se baga! ".
In cazul Consiliului Național de Integritate , votul a 1 membru civic,  opozabil votului a 13 membri politici si ai instititiilor de stat din totalul de 14 membri ai CNI , are exact efectul razelor de luna asupra anemonelor si se rezuma la clasicul proverb conform caruia " cu o floare(civica)  nu se face primavara (sociala)".

Dupa atatea tranzitii , nu trebuie sa mai mire pe nimeni ca dincolo de spatiul politic si de spatiul societatii civile, spatiul profesional ( care si el trebuie sa fie unul al libertatii de opinie )  este la fel de indisponibil  , adica mai exact la fel de confiscat. Ne aflam in 2015 , dar situatia este la fel de neschimbata ca in urma cu 9 ani cand o initiativa parlamentara atipica promitea ca profesiile liberale sa ia pentru pentru prima data in calcul , si dupa modelul occidental, elemente care tin de deontologie, competenta, prestigiul profesional , onorabilitate si moralitate si care nu sunt de fapt determinante in actuala forma a asociatiilor si colegiilor profesionale.
In acest caz, practicantii profesiilor liberale ar fi trebuit sa obtina de la asociatiile profesionale unde erau inscrisi un "certificat de buna purtare" care ar fi continut contine datele personale relevante privind onorabilitatea si moralitatea, inclusiv competenta cu care isi exercitau profesia. Mai mult decat atat,  si promitea in cazul acestor profesii :

" ....crearea unui cadru concurential in interiorul profesiilor de avocat, medic, farmacist, arhitect, auditor financiar, notar public, psiholog sau contabil,  atunci cand  intrarea pe piata serviciilor pentru practicarea profesiilor liberale este in mod neprincipial conditionata de acceptul concurentilor aflati deja in activitate si in conditiile stabilite de acestia "

In schimb , actualele asociatii profesionale , colegii, etc.  care ajuns in realitate un fel de caste ( au existat cazuri in care acestea pretindeau membrilor , ca pe langa cotizatia de membru , sa le cedeze  o cota parte din propriile venituri profesionale ) ar fi ajuns lipsite de obiectul muncii respectiv de posibilitatea controlului social si implicit de santajarea propriilor membrii :

"Este un model care functioneaza si in alte parti si poate fi aplicat si la noi. Este un principiu liberal. Conditionarile impuse de asociatiile profesionale au avut un rol de a organiza mai strict profesiile, dar omul trebuie sa fie cit mai liber. Nu ar fi o problema ca medicii vor profesa fara sa fie inscrisi in Colegiul Medicilor"
Mircea Cinteza

Sursa : Razvan Mihai Vintilescu-  Parlamentul pregateste spargerea castelor  ,19 octombrie 2006
(http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-10-19/parlamentul-pregateste-spargerea-castelor.html )

Din nefericire, si conform celor mai negre asteptari , proiectul a ramas doar pe hartie deci spatiul profesiilor liberale nu a devenit , dupa modelul european, un spatiu al independentei profesionale si al libertatii opiniilor , iar consecintele vor fi resimtite multa vreme de aici incolo.

Ca sa rezumam, problemele grave  semnalate in mod oficial abia acum pe o platforma de mare vizibilitate cum este Contributors.ro  , erau vizibile de multa vreme pentru orice observator atent al vietii sociale de la noi ,  dar ele nu reprezinta decat varful aisbergului. 
In realitate , aceste probleme exista pe toate palierele societatii .In urma cu ceva ani , scandalul urias al celor 30.000 de diplome false emise de o universitate civila , nu militara, si peste care s-a asezat si praful si uitarea  , a declansat initial in societate o unda de soc de un nivel similar , poate chiar mai mare, in spatiul societatii civile. Cert este ca romanii traiesc de multa vreme intr-o lume intoarsa pe dos iar problema cea mai grava a Romaniei , cum am afirmat deja , o reprezinta resetarea sistemului de valori , mai exact mai exact inversarea lor care duce la o criza de legitimitate morala a elitelor politice si civice  . 

Aceasta criza de legitimitate morala face diferenta intre societatea romaneasca si societatile democratice cu traditie in care statul de drept este functional, iar legimitatea morala , reputatia si imaginea publica sunt printre cele mai importante valori civice. 

In cazul Romaniei, incepand cu politicieni si mari demnitari condamnati penal pentru coruptie sau acuzati de plagiat , cu lideri civici care vor sa devina lideri politici sau invers si terminand cu demnitari romani ajunsi comisari europeni , dar care prin stilul lor declarat de munca ( " in Romania un ministru poate sa faca ce vrea el ") ajung in centrul unor scandaluri  majore la Bruxelles (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20656372-corina-cretu-mijlocul-unui-scandal-major-bruxelles-comisarul-european-criticat-pentru-programul-lejer-lucru-vacantele-prelungite.htm?cfnl=  ; ) societatea a avut o evolutie paradoxala ajungand intr-o stare de parabioza.
In aceasta stare de anormalitate sociala , unii demnitari condamnati penal sau cu dosare penale nu numai ca fac legi si decid soarta cetatenilor onesti ( cazul unor parlamentari romani este deja de notorietate )  , dar aflati in aceasta situatie raman uneori si cu cele mai inalte distinctii din Romania ( Fig.1) : 

( Nota :  http://www.gandul.info/stiri/lista-celor-11-condamnati-penal-care-raman-cu-cele-mai-inalte-distinctii-din-romania-presedintele-nu-poate-fi-obligat-sa-retraga-o-decoratie-10978067  )

La nivel general  societatea romaneasca se afla inca intr-un stadiu primitiv deoarece dimensiunile prestigiului social atat de importante in alte spatii culturale ( reputatie, status, legitimitate morala, pragmatica, cognitiva, etc. ) nu sunt inca functionale in cazul elitei noastre si pe cale de consecinta nu constituie cu adevarat valori civice .
Poate de aceea un asemenea articol care atinge o problema atat de sensibila apare abia acum , respectiv la spartul targului , si atunci cand este mult prea tarziu ca sa se mai poata schimba ceva intr-un timp rezonabil dupa cei 25 de ani care au trecut deja. Sa fim totusi optimisti. Urmatorii 25 de ani care vor urma sunt inca disponibili in sensul schimbarii sociale. Asta este.