Un articol al domnului Tismaneanu despre Tamara Dobrin aparut in Contributors.ro*) face o binemeritata referire la un om de mare tinuta morala ca domnul Ion Mihail Popescu si aduce in discutie probleme care au sfasiat generatii de studenti de la stiintele sociale. L-am cunoscut pe domnul Ion Mihail Popescu si am facut acolo un comentariu ad-hoc pe care il repostez cu mici corectii aici **):
Interesant articol despre un schelet din dulapul stiintelor sociale ( care de fapt este plin pana la refuz ! !) pentru ca arata cam cine facea uneori ( si chiar mai face ) in realitate psihologie pe la noi . Faptul ca printre psihologi au fost si sunt entitati de aceasta factura nu i-a deranjat si nu-i deranjeaza nici acum, nici pe ei, si nici pe altii. Pe de alta parte, ca sa fiu foarte sincer , asteptam acest gen de articole prin anii `90 . Cand un asemenea articol apare chiar dupa 20 de ani este absolut laudabil dar , tot ca sa fiu foarte sincer , este dupa furtuna si mult prea tarziu ca sa mai aiba vreo alta consecinta in afara simplei consemnari istorice . Pe de alta parte, este absolut remarcabil ca articolul consemneaza atitudinea unui om ca Ion Mihail Popescu. Era o persoana absolut remarcabila pe care, ca simplu student la psihologie, am avut onoarea sa o cunosc intr-o situatie care acum apare drept foarte comica si isi poate avea farmecul ei. Am avut nesansa sa imi pierd carnetul UTC in ” conditii deosebite ” ( la cutremur, arhiva liceului unde eram angajat ca pedagog s-a pierdut ), si acest lucru a fost descoperit intamplator prin anul II de facultate de catre cei cu functii in ASC atunci cand mi l-au cerut la semnat pentru cotizatie. Timp de 2 ani ne-am jucat de-a soarecele si pisica, eu incercand sa scap de sedinte , ei incercand sa ma prinda ca sa-mi dea ” vot de blam “. In sfarsit, m-au ” prins ” in ultimul an de facultate ( 1981) si , la ultima intalnire , am avut o sedinta monstru de 4 ore cu un singur subiect pe ordinea de zi ( procesul verbal scris de o colega a avut 21 sau 23 de pagini , nu mai retin exact ) in care cei doi corifei ASC de atunci, Marius Dragolea si Florin Lupescu ( ulterior amandoi au ajuns se pare directori prin Ministerul de Externe ) au cerut sa primesc vot de blam si chiar sa fiu exclus din facultate pentru ca ” nu am fost niciodata UTC-ist (!) ” ( si nu prea glumeau …) . Lovitura de teatru a fost atunci cand , dupa ce tatal meu a cautat 4 ore in arhiva UTC din Drobeta Tr-Severin si a gasit dovada faptului ca eram in UTC inca din clasa a VIII-a, le-am putut prezenta lupilor tineri, in ultima clipa , dovada faptului ca “eram cel mai vechi UTC-ist din intregul an” si va puteti imagina usor stupefactia ASC-istilor ramasi fara gloante ( ar fi meritat sa le vedeti expresia...). Hazul a fost acela ca majoritatea colegilor, spre cinstea lor, mi-au luat apararea , dar cei de la prezidiu nu voiau sa inchida sedinta in ruptul capului , desi era ultima ( eram in anul IV si urma diploma). Varianta era sa castig eu , dar in aceasta situatie cazul era inaintat spre rezolvare Centrului Universitar de Partid Bucuresti si, dupa cum m-a amenintat discret un profesor de la partid , se putea lasa cu excluderea din facultate daca nu cedam… Am preferat sa rog colegii sa voteze impotriva convingerilor lor, asa ca eu am ramas cu votul de blam , iar ASC-istii cu procesul verbal, pentru ca am refuzat sa-mi mai ridic vreodata noul carnet. La cateva zile dupa sedinta, m-am intalnit cu domnul Ion Mihail Popescu ( ca student il stiam , mai discutasem deseori pe coridoarele facultatii sau la bufet la cafea ) care m-a abordat pentru ca auzise ce mi se intamplase si m-a invitat la o bere ( a fost primul , si singurul profesor din facultate cu care am fost vreodata la o bere ) . Stia cel mai bine ce inseamna aceste comportamente de haituire a semenilor si am discutat foarte mult si despre toate inclusiv despre modul in care a ajuns in inchisoare.
In ceea ce ma priveste, nu inteleg de ce domnul Tismaneanu trece sub tacere numele axiologului care a trimis un om in inchisoare.
@ Razvan
Mi-a placut comentariul dvs, are foarte multe idei interesante. Spre exemplu, despre frauda morala si intelectuala se pot scrie tomuri intregi pentru ca daca unii axiologi au trimis oameni in inchisoare, alti corifei din stiintele sociale au facut restul in ” marsavia fara seaman “. Si inca nu s-a spus si nu s-a aflat totul…
28/03/2011 la 12:11
*) Vladimir Tismaneanu - O vipera stalinista. Cine a fost Tamara Dobrin ( http://www.contributors.ro/politica-doctrine/3482/)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu