" Jurnalul unui psiholog "( 2007-2024) este o viziune si o perspectiva originala asupra societatii romanesti generata initial de involutia unui domeniu profesional sensibil confiscat de instante straine naturii acestuia.
Elita discreta pro România
Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :
Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Catherine Durandin , Dennis Deletant , Tom Gallagher, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois , Katherine Verdery,, Steven van Groningen, Leslie Hawke
duminică, 6 martie 2011
Romania. Strategia de tara, planul de modernizare a statului si obiectivele nationale.
Foto : cursdeguvernare.ro
" Căruţa este un concept care leagă satul de oraş "
Curs de sociologie rurală, 1978
In anii mei de studentie la Universitatea din Bucuresti ( `78- `81 ), radeam sanatos impreuna cu colegii de „formulari axiomatice” precum cea de mai sus despre care auzisem ca exista in respectivul curs de sociologie . O alta formulare de neuitat era : „ toti necorbii sunt nenegrii ” si putea fi gasita prin cursurile de logica de atunci . Dar nimic nu egala prin absurd atmosfera magicelor cursuri de „ psihologie experimentala ” ale profesorului Lungu al carui halat alb era singurul indiciu in spatiul fizic al prezentei „ laboratorului ” unde faceam „ cursuri experimentale ” . Exceptie facea unicul aparat experimental achizitionat din Germania prin 1900 , inca folosit in anii `80 si denumit de studenti „ ciocanul ”. Acest unic aparat folosit in unicul experiment de laborator de atunci , era menit sa detecteze emotivitatea ( „echilibrul emotional” ) la studenti . Era o constructie mica si bizara de fier vopsit in negru. Subiectul putea lovi cu un ciocan mic de fier invelit la capat in cauciuc, un ac indicator care se putea ridica , in functie de forta loviturii, pe o scala tot din fier ( cam la atat se reducea atunci „psihologia experimentala” la Universitatea Bucuresti ) . Toate acestea mi-au venit in minte cand am privit imaginea de mai sus intr-un material scris de Dollores Benezic *) despre cronica lipsa de obiective, strategie si de viziune a Romaniei .
In ceea ce ma priveste, pur si simplu am inghetat de-a binelea citind mai jos obiectivele naționale ale României, asumate în planul ”Europa 2020 ” :
Recunosc sincer ca am citit de 2 ori aceste obiective nevenindu-mi sa cred ca la starea generala a natiunii si la situatia sociala existenta ( drama cetatenilor ei nici nu mai conteaza ) , Romania isi poate propune pe termen de 10 ani numai asa ceva.
Sa traducem. Obiectivele nationale ale Romaniei sunt un fel de copy-paste la obiectivele Uniunii Europene stabilite intr-un grad sau altul pentru cele 27 de tari europene. Inainte sa discutam despre aceste marete obiective, sa vedem cine , sau ce, se ocupa de acest " copy-paste " . Avem si aici o alta surpriza de proportii :
" Structura care se ocupă de strategie: şapte ministere pe un plan de reformă
În România, instituția care se ocupă de monitorizarea acestei strategii, și translarea ei în plan național, este Direcția de Afaceri Europene (DAE), care primește ajutor de la două structuri inter-instituționale:
* Grupul de lucru pentru strategia Europa 2020 – GLSE (care are aceeaşi componenţă ca grupul similar pentru Strategia Lisabona), cu atribuţii la nivel tehnic;
* Grupul de lucru la nivel înalt pentru strategia Europa 2020 – GLNI (constituit din secretari de stat sau echivalent din principalele instituţii), cu atribuţii la nivel politic.
Activitatea celor două grupuri de lucru este completată de alte șapte grupuri de lucru sectoriale, care ar trebui să stabilească obiectivele naţionale Europa 2020. Fiecare grup de lucru sectorial este coordonat de ministerul cu atribuţii majore în domeniul respectiv.
Departamentul pentru Afaceri Europene este instituţia care asigură coordonarea elaborării şi monitorizării Programului Naţional de Reformă 2011-2013, document de planificare strategică prin care se va implementa în România strategia Europa 2020." **)
*)**) Sursa : http://cursdeguvernare.ro/romania-strategie-de-tara-si-plan-de-modernizare-a-statului-obiectivele-nationale-ale-romaniei-trasate-mereu-de-altii.html
Sa rezumam cu cinism :
- 1 bucata directie ( DAE ) = n persoane
- 2 bucati grupuri de lucru ( GLSE )/( GLNI )= x + y persoane
- 7 bucati grupuri de lucru sectoriale = a+b+c+d+e+f+g persoane
- 7 bucati ministri care coordoneaza cele 7 lucruri de mai sus= 7 persoane
( Nota . Variabilele n, x+y, a+b+c+d+e+f+g , sunt ca de obicei, inca necunoscute pentru marele public ).
O prima concluzie de etapa. Chiar daca nu putem estima nici numarul de persoane implicate in aceasta vasta campanie , nici fondurile alocate , este evident ca statul roman aloca o impresionanta desfasurare de forte pentru un simplu "copy-paste" la obiectivele Uniunii Europene . Nici aceasta nu ar fi o tragedie daca ne gandim ca cel putin banii raman in circuitul public ( nu mai conteaza cum si unde ). Problema este ca dincolo de tragedie suntem in plina comedie ( sau invers ). In acest caz , statul roman este in postura lenesului lui Creanga care desi a primit( gratuit ) un covrig de la un trecator , nu poate sa-l manance pentru ca nu are cine sa il ude.
O a doua concluzie de etapa. Citind cifrele seci de mai sus , si in cea mai simpla interpretare , statul roman pare condus pur si simplu de marele conu` Iancu : vrea sa modifice totul dar fara sa schimbe de fapt nimic. Presupunand ca va atinge toti acesti parametrii europeni ( nu mai conteaza cum ) va fi exact in situatia in care este o batrana de la tara care primeste card pentru pensie si acces gratuit la Internet, dar ei nu-i ajung de fapt banii nici pentru paine.
O a treia concluzie. Decalajul intre obiectivele propuse pe hartie si realitatea sociala " din teritoriu " este de-a dreptul fascinant pentru cetateni. Sa dam cateva exemple antologice care arata groapa de potential in care se afla statul roman si societatea romaneasca ,respectiv prapastia adanca in care au cazut cetatenii ei , ca alta data zeii intre lumi din legendele vechilor greci :
http://cursdeguvernare.ro/tara-penala-cum-s-a-ajuns-ca-unul-din-cinci-romani-adulti-sa-fie-cercetat-de-procurori.html
http://cursdeguvernare.ro/anticorup%C8%9Bia-romaneasca-pe-2010-mai-mult-de-jumatate-din-inculpa%C8%9Bi-au-primit-pedepse-cu-suspendare.html
http://cursdeguvernare.ro/ministrul-boti%C8%99-sistemul-nostru-de-pensii-e-ca-un-joc-piramidal.html
http://cursdeguvernare.ro/patru-institutii-de-control-si-30-000-de-functionari-aduna-cel-mai-nesigur-buget-din-europa.html
http://cursdeguvernare.ro/alfred-bulaifost-%C8%99ef-al-agen%C8%9Biei-de-strategii-guvernamentale-%E2%80%9Enu-%C8%99tim-sa-facem-nimic-din-capul-nostru%E2%80%9D.html
http://www.riscograma.ro/3811/de-ce-romania-e-un-stat-feudal/
http://www.riscograma.ro/3756/vine-foamea/
http://www.riscograma.ro/3766/cas-a-fost-plafonat-pe-furis-salariile-de-10-000-de-euro-cresc-cu-37/
http://www.riscograma.ro/3740/cum-au-fost-compromise-pensiile-militare/
http://www.riscograma.ro/3648/curs-de-guvernare-cat-castiga-deputatii-nostri-din-contractele-cu-statul-lista/
http://www.riscograma.ro/3690/ori-suntem-stat-minimal-ori-nu-mai-suntem/
http://www.riscograma.ro/3676/fondul-proprietatea-cat-va-costa-talharia-pe-bursa/
http://cursdeguvernare.ro/control-un-sfert-din-dosarele-de-ajutor-social-sunt-fraudate-guvernul-economise%C8%99te-doar-cateva-sute-de-mii-de-euro.html
Concluzie finala
Intrebare :
- Exista oare vreo legatura intre situatia descrisa de acesti acesti tineri destepti , prin ziarele lor gratuite , si cifrele din tabelul de mai sus elaborate prin Directivele UE , de catre expertii romani din 7 ministere ?!
Raspuns categoric :
- NU . Dar cui ii mai pasa ?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu