Comentariul de mai jos a fost postat la un articol aparut pe Contributors.ro :
Serban F. Cioculescu - Cum ne pregătim pentru un adversar „iraţional”. Cat de (im)previzibil poate fi liderul rus in criza ucraineană?
Surprinzator articol scris de un analist al relatiilor internationale si de un specialist in studii de securitate . Concluzia din final este una foarte elocventa :
„Nu ştiu cum se va termina acest moment trist al istoriei si cât de periculoasă e situaţia pentru securitatea internaţională pe ansamblu (s.n.). Dar ştiu că fără o bună inţelegere a psihologiei putiniste (s.n.) e puţin probabil ca statele NATO şi UE să reuşească să il „descurajeze” eficient pe liderul rus (s.n.) si să ajute şi poporul ucrainean să îşi păstreze ţara intactă.”
Altfel spus , autorul recurge , in mod neintentionat probabil , la o teza marxista a determinismului istoric predata oficial prin facultatile de stiinte sociale de la noi inainte de 1989 si intitulata atunci „rolul personalitatilor in istorie” , iar neoficial predata printr-un „curs de psihologia maselor” la Academia „ Stefan Gheoghiu”, respectiv la Facultatea de Ziaristica , si in special pentru cei cu functii de conducere atunci si in toate domeniile. In acest context ar fi fost mult mai interesant sa discutam despre celebra carte a psihologului Theodor Adorno ( The Authorian Personality, 1950 – http://en.wikipedia.org/wiki/The_Authoritarian_Personality ), carte care explica pentru toti cei interesati nucleul psihologic comun al nazismului si comunismului , dar aceasta carte este tabu la noi si in anul 2014 !
In cazul de fata vorbim de psihologizarea si psihiatrizarea fortata a politicii si istoriei, o alta forma a determinismului istoric anterior ( este foarte usor sa-i scoatem pe Hitler, Stalin,Ceausescu, etc., „nebuni” si „iresponsabili”, dar atunci ce facem cu sistemele care i-au sprijinit sa ajunga asa ?! )
Rezultatul sunt paralele fortate si gratuite de genul :
„Plecând de la portretul psihologic pe care profesorul Sutter i-l face fostului dictator Saddam Husseim putem face o paralelă cu Putin, identificand aspectele asemănătoare.” (?!)
Cum ar spune adolescentii de astazi, irelevant. In realitate, in timp ce Saddam Husseim avea in cap „o faţă de masă” cum zicea Gyuri Pascu prin anii `90, Putin avea si are in spate FSB-ul (KGB-ul) care exista de vreo 70 de ani ceea ce ce inseamna cu totul si cu totul altceva.
Mai mult decat atat , autorul este preocupat de pseudo-dileme de genul :
„Sunt liderii ( politici-n.n.) raţionali?!”
„E sau nu previzibil liderul rus?”
„Ce si cum gândeşte Vladimir Putin?”
Si ne ofera drept argument , opiniile personale ale profesorului belgian Pascal de Sutter specializat si in …sexologie ( e drept, rimeaza cu politologie ! ) care propune drept explicaţie pentru comportamentul politicienilor …ceea ce el numeşte “profilul sexologic” al acestora.
Acest profil ar putea conduce la comportamente deviante, deoarece „ setea de putere politică e poate generată de dorinţa subconştientă de a avea acces la cât mai multe partenere, atrase de statut si prestigiu” , ca mustele la cal, probabil.
De fapt, asa si este. Stim din ceea ce a scris presa noastra atat de efervescenta , si de cativa ani buni, ca Nicu Ceausescu prefera o anumita gimnasta, ca Saddam avea „camere de viol”, ca Putin prefera „gimnastele tinere”, etc,etc., si ne mai asteptam si la alte asemenea dezvaluiri .
Cu alte cuvinte, in loc sa ne preocupe si sa analizam ceea ce fac liderii politici,etc. , marea problema ar fi aceea daca ei sunt …rationali si previzibili, sau nu . Nu credeti totusi ca ar fi mult mai productiv sa facem exact invers ?
N.B. Dupa cum ati observat deja, aproximativ 98% dintre interlocutorii dvs , si din motive obiective probabil, nu fac parte din lumea reala ( oare de ce ?) , ci din cea …virtuala ( Selim, Istoriograf, Daniel S, lloopp, Anca , Petrica, smaranda, Marian, Decebal,etc.).
Interesant dialog despre irational si imprevizibil in politica, nu ? : ))
Nota
Articolul de pe Contributors.ro nu mai este accesibil la link-ul original ( este blocat sau sters ) , dar poate fi gasit la alta adresa si pe Wayback Machine:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu