Generatia in stand-by si marile dileme ale societatii post-comuniste

De multa vreme ma intrebam unde sunt si cum se manifesta reprezentantii noii generatii de tineri eliberati de tarele sistemului anterior , dar care in acelasi timp nu au renuntat la valorile normalitatii  si civilizatiei romanesti si europene traditionale pentru ca in media oficiala de la noi si in spatiul public nu prea isi fac simtita prezenta. Motivul principal este acela ca nu au loc de o alta generatie pe care o putem numi a "lupilor tineri" respectiv a unor tineri scoliti in Occident dar care in mod paradoxal sunt chiar mai rai decat predecesorii lor care au condus tara inainte de 1990 ( despre acest subiect la fel de interesant cu alta ocazie ).
Raspunsul l-am gasit intamplator pe Contributors.ro unde , pornind de la discutia despre un demnitar comunist , am intalnit un dialog cu un comentariu  extrem de interesant facut de Elena Scurtu ( nu stiu cine este , dar mi-a trezit admiratia sincera) , respectiv o maniera foarte eleganta de a dialoga si de formulare pertinenta a opiniilor .  Mai exact, in doar cateva randuri se poate remarca inteligenta, detasare si umorul specifice unei gindiri independente si eliberata de tarele unei mentalitati inca atat de prezenta la noi pe forum-uri, blog-uri si in special pe  Facebook.
In esenta , Elena Scurtu formuleaza in numele generatiei din care face parte dilema la care de 25 de ani nu exista un raspuns oficial pentru ca neoficial se evita formularea ei si anume :

Cum se face ca in anii in care pentru cei mai multi cetateni chiar si iesitul "din termosul rosu comunist" doar pana la Sofia si Chisinau reprezenta o problema majora care necesita aprobarea Securitatii, unii dintre cetatenii care astazi au roluri cheie in ierarhia politica , sociala, culturala, de la noi etc. primeau aprobarea de a merge oficial in strainatate , de merge la studii , de a sta cu anii acolo , sau chiar de a emigra in mod oficial ? 

Generatia din care face parte Elena Scurtu asteapta un  raspuns pentru ca generatiile  precedente au evitat sa-l afle.

In sfarsit,  fiind un pasionat al dezbaterilor pe teme civice,  marturisesc  ca de ani de zile  astept ca in dialogul public de la noi sa intervina mult mai des acest gen de cititori si comentatori deoarece , din nefericire,  la noi  primeaza de multe ori limbajul grobian, spiritual primar agresiv , atacul la persoana si  diversiunea .

Marele regret este ca desi au trecut deja 25 de ani  , autorii si cititorii de la noi care apreciaza valoarea imensa  a dialogului civilizat  nu au reusit sa impuna un astfel de climat care sa stopeze degradarea continua a spatiului public romanesc. Exista o tentativa de acest gen dar in alte spatii culturale  despre care am scris (http://sergiusimion.blogspot.ro/2014/08/bloggers-code-of-conduct-tim-oreilly.html) deoarece consider ca la acest gen de initiative , cine stie, ar putea adera pana la urma , si intr-o forma sau alta , atat bloggerii de la noi , cat si  autorii, cititorii, comentatorii  si in special moderatorii dezbaterilor publice . 
In realitate, marea intrebare la care nu putem raspunde si care ramane o imensa provocare pentru generatiile care vin , este de ce in tot acest interval de timp ( sa speram ca nu si in viitor !) ,  toti cei care impartasesc valori fundamentale comune nu au reusit sa se coalizeze in spiritul lor. 
Altfel spus, unde sunt colegii de generatie ai Elenei Scurtu si ce fac ei ?! 



                         
           Un dialog civilizat , fara complexe, si specific 
                        generatiei in stand-by 

1. • Elena Scurtu spune:    

     16/03/2012 la 12:45

     Domnule Tismaneanu,

     Si eu sunt de acord ca dl Stefan Andrei nu merita prea mult efort memorialistic. Totusi, in textul pe care ni l-ati furnizat apar unele consideratii complet deplasate – bunaoara aspectul de cocker spaniol e irelevant – el poate fi observat la orice interlocutor cu fanta palpebrala antimongoloida si ectropion, care mai e si gudurator pe langa Cel Puternic, Stapanul. Iar aici avem mai multe exemple, fiecare cu stapanul lui!

     Apoi, Dv sunteti oripilat, considerand ca dl Andrei a utilizat un dublu standard pentru ca, bunaoara, a facilitat iesirea din tara a lui Sergiu Verona (sincer, nu cred ca multa lume a auzit de acest personaj) la troc cu aducerea de carti din occident, pana cand Verona a scapat definitiv de Romania comunista. Nu inteleg de unde naduful Dv, din moment ce – daca ne amintim bine si daca observam biografia dv din wikipedia – chiar Dv ati ocupat o pozitie nomenklaturista pana in momentul in care ati izbutit sa scapati din termosul rosu romanesc si ati ramas in strainatate. Cine v-o fi dat posibilitatea Dv sa iesiti afara pentru a ramane? Si – apropo de dublu standard – v-ati pus vreodata problema de ce condamnatorul de serviciu al comunismului, dl Traian Basescu, a stat ani de zile la Anvers intr-o perioada in care iesitul doar pana la Sofia sau Chisinau reprezenta o problema majora, care necesita aprobarea securitatii?

     Fara suparare,
     ES

     Răspunde
     • Vladimir Tismaneanu spune:

       16/03/2012 la 14:08

       Nici urma de suparare. “Fiecare cu stapanul lui”: o afirmatie hazardata, nu toata lumea a facut parte din aparatul de partid la cel mai inalt nivel. Regret ca imaginea pe care o propun va deranjeaza. Asa mi-l amintesc eu, e textul meu, nu pot obliga pe nimeni sa-mi impartaseasca stilul.

       Inteleg ca lucrati in mediul academic, deci stiti bine ca Wikipedia nu este o sursa acceptata pentru bibliografii stiintifice. Nefiind semnate, atribuibile unor autori verificabili, informatiile pot fi adeseori aproximative si discutabile, ba chiar de-a dreptul false. Nu generalizez, constat. Nu, n-am detinut niciodata functii in nomenklatura comunista. O asemenea functie insemna verificare de cadre siangajare intr-una din institutuiile de partid, de stat etc definite dreptnomenklatura. Am terminat, ca sef de promotie, sectia de sociuologue a facultatii de filosofie (Universitatea din Bucuresti) in 1974. Am lucrat din acea clipa si pana la plecarea mea din tara, in 1981, la ceea ce se numea Laboratorul de Cercetari Sociologice Urbane care a tinut in prima faza de Institutul “Proiect Bucuresti” si, dupa1976, de Institutul de Proiectari pentru Constructii Tipizate. Stefan Andrei face mult caz de lecturile sale, reale, pe teme de relatii internationale. Verona, candva redactor la “Lumea”, apoi cercetator principal la Institutul de Stiinte Politice si Studiere a Problemei Nationale din Academia “Stefan Gheorghiu” era un apropiat al sau, sustinut de el, ii procura multe din aceste carti. Verona calatorea anual in Vest, a plecat din tara cu sotie si copii, a ramas in Vest, a facut o oarecare cariera politologica in Statele Unite, apoi a revenit, in felul sau, ca lobbyist, la “matca”. Faptul ca nu sunt multi cei care au auzit de el este irelevant. Sunt destui care n-au auzit de Ion Ardeleanu, de Mircea Musat, de Ionita Olteanu, de Mihai Dulea, de Paun Bratu, de Patru Panzaru ori de Ervin Hutira. Toti cei amintiti au detinut functii semnificative in aparatul ideologic al epocii. As dori sa va reamintesc ca tema articolului esteStefan Andrei, nu subsemnatul, Traian Basescu ori altcineva.

       Răspunde
       • Elena Scurtu spune:

         16/03/2012 la 15:54

         Imi pare bine ca nu generalizati in ce priveste “wikipedia”. Scuzati ca analogia iesirilor numitului Verona (inteleg ca prin anii 70, cand se mai putea iesi) la iesirile numitului Basescu in Occident (la sfarsitul anilor 80, cand chiar ca nu se mai putea iesi deloc, si mai ales cu anii, fara niste epoleti, acolo) vi s-a parut o divagatie. Oricum, domnul Basescu a lucrat sistemul de dinauntru… In ce priveste ce ati facut dv inainte si / sau dupa episodul “Europa Libera” ma intereseaza mai putin, acel episod imi pare cel mai important. Doar ca feliile de paine ale sandwich-ului imi starnesc un gust usor amar…

         Răspunde
     • Prostu' satului spune:

       16/03/2012 la 14:27

       M-ati lasat cu gura cascata cu “fanta palpebrala antimongoloida si ectropion” si mi-e teama ca o sa raman asa o vreme. Suna ingrozitor, cam ca o boala teribila…
       Nici nu-s sigur ca vreau sa aflu ce inseamna (altceva decat ca asa arata Stefan Andrei), asa incat ma rezum la ce stiu bine — cockerul cu pricina e spaniEl, nu spaniOl. Si da, dl. VT are dreptate, are o figura melancolica (cockerul adica).
       Tot fara suparare, doar asa, pentru detensionarea atmosferei, vine weekendul, e soare si frumos afara, ceea ce va dorim si dvs. etc.

       Răspunde
       • Agentul veterinarius spune:

         16/03/2012 la 15:07

         …cu diferenta ca la cockerul spaniEL, asa cum bine spuneti, ectropionul este o trasatura de caracter (fenotipica) si care necesita uneori interventie chirurgicala…cat despre fanta palpebrala antimongolioda(OMG !) nici nu poate fi vorba 

         Răspunde
         • Elena Scurtu spune:

           16/03/2012 la 19:26

           Prostului satului si veterinarului anticomunist, cat si domnului Tismaneanu (laolalta, sau pe rand?) 

           Fanta palpebrala antimongoloida reprezinta – e la mintea cocosului – ochisori cu coada ochiului dinafara mai jos decat partea dinauntru, cea cu lacrimile. Adica fix asa cum arata ochii – de exemplu – domnului (tovarasului?) Stefan Andrei, dar nu numai.

           Spanish cocker, cocker espagnol sau cocker espanol sunt la fel de utilizate precum cocker spaniel. Or Spanish cocker ar fi tradus cam “cocker spaniol” in romaneste. Nu as vrea sa aprofundez traducerea pentru a nu ajunge sa traduc si prefixul COCKer-ului. Pentru oarecari dubii, pot fi consultati Alexandru Graur sau MR Ungureanu.

           In fine, am inteles ca primul meu comentariu e ca nuca-n perete fata de cele scrise de dl Tismaneanu. Ma intreb atunci ce legatura or fi avand comentariile domnilor prost al satului si veterinar cu cele scrise de domnul Tismaneanu. Orice, numai sa nu ne legam de Presedintele Meu…

           Răspunde
           • Vladimir Tismaneanu spune:

             16/03/2012 la 19:51

             Pentru toti cei care participa la acesta discutie, revin cu aceeasi rugaminte: ce-ar fi sa ne concentram pe problema analizata in articol, nu pe chestiuni mai mult sau mai putin tangente? Cum privim performantele publice ale lui Stefan Andrei dupa 1990? Este un negationist? A fost regimul comunist, cuum spune el, o forma de modernizare, o “dictatura de dezvoltare”? Stefan Andrei a detinut demnitati importante, cum am scris. Prabusirea regimului l-a (sur)prins ca ministru al comertului exterior. Romania era tot mai izolata, politic, diplomatic,economic. Ceausescu actiona tot mai delirant. Cadeau tiraniile din Europa de Est in serie, ca intr-un joc de domino. In aceste conditii, Stefan Andrei isi punea sperantele in Nicu. Am avut prilejul sa stau de vorba cu el, in prezenta lui Stelian Tanase, cand pregateam cartea mea “Stalinism pentru eternitate”. Mi-a spus atunci exact acest lucru: “Il sustineam pe Nicu pentru a impiedica ascensiunea Elenei pe tron”. In incheierea cartii, intrebat de Lavinia Betea ce epitaf si-ar alege, Andrei raspunde: “A prevazut totul si nu aputut evita nimic”. Chiar a prevazut totul? Eu unul am mari dubii.

             
             

Sursa : http://www.contributors.ro/politica-doctrine/cine-a-fost-stefan-andrei-aparatcikul-politicii-externe-ceausiste/