Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles , Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois, Steven van Groningen, Leslie Hawke, Peter Damian Hurley

Tuesday, August 23, 2016

Intre dreptul de a admira si libertatea de opinie

Doua articole aparut recent pe Contributors.roAnca Manolescu -Plăcerea de a gîndi împreună ; Dreptul de a admira ) aduc in discutie dreptul de admira si libertatea de opinie,  dar in acelasi timp deschid o discutie foarte interesanta despre mentalitatea existenta la unii absolventi ai Facultatii de Filozofie din Bucuresti inainte de 1989  , discutie rezumata de un comentator anonim : 



"Ce m-a iritat de la inceput e ca nu faceti distinctia care s-ar fi impus intre admiratie si lauda. Admiratia e privata, lauda inseamana exteriorizare. Si nu tot ce e privat e oportun sa fie lansat public."
"Despre persoanele in cauza, le admir si eu, in privat si cu anumite rezerve, e trista reciclarea interminabila a productiilor trecute in scopuri lucrative."

Alfred Singer


Excelent rezumat al diferentei de opinii in acest context . Pe de alta parte,  Anca Manolescu ( care are dreptul de a admira ce doreste ) si  Rasvan Lalu ( care are dreptul de a avea propriile opinii )  sunt absolventi ai Facultatii de Filozofie din Bucuresti chiar daca la sectii diferite ( Filozofie , respectiv Sociologie ) ,  deci cunosc in egala masura si spiritul , si mentalitatea acestei facultati unde admiratia studentilor fata de unii dintre profesorii ei trecea foarte usor ( iar pentru  multi in mod obligatoriu ) de la admiratie la lauda iar de aici la adoratie si adulatie  ( principiul era unul clasic in contextul de atunci : "cine nu este cu noi , este impotriva noastra ") .
Pe scurt , Anca Manolescu pledeaza si acum pentru o forma de inregimentare considerand si acum admiratia drept "o forma de cunoastere" :


 "A-ţi interzice atitudinea admiraţiei lucide înseamnă a-ţi refuza un important mijloc de cunoaştere."

In schimb, Rasvan Lalu pledeaza  pentru o detasare critica si lucida inclusiv pentru dreptul de a avea si alte opinii :

„...encomiastică online, mai elegantă, mai argumentată, dar tot encomiastică… omagiu fierbinte, vă mulţumim că existaţi… aşa ceva este de negîndit în Occident”.

Dincolo de divergentele de opinii firesti intr-o asemenea situatie , poate ca acesta discutie aprinsa este in realitate nu despre cartea elogiata de Anca Manolescu ( " Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Dialoguri de duminică. O introducere în categoriile vieţii, Humanitas, 2015"),  ci despre Facultatea de Filozofie a Universitatii Bucuresti , respectiv  despre modalitatile de cunoastere si mentalitatea promovata de aceasta in care , din motive care tineau de sistem si de instinctul de conservare , admiratia se impletea cu adoratia si chiar cu adulatia deoarece distanta dintre profesori si studenti ( si reciproc)  era una foarte mare  specifica , prin traditie, comunismului .
Probabil ca nimeni nu va indrazni sa afirme acum ca inainte de 1989 la Facultatea de Filozofie din Bucuresti se preda democratie occidentala ,  ca scopul acestei facultati ( in realitate una  "politico-ideologica" )  era acela de a a forma absolventilor ei un spirit critic si o gandire independenta atunci cand absolventii ei erau considerati de sistem drept activisti de partid, iar un cetatean ca Gheorghe Ursu era pur si simplu ucis  doar pentru ca a indraznit sa afirme in particular alte opinii decat cele oficiale.
Ramane o enigma ontologica si o provocare pentru orice cercetator in domeniul social sa explice cum un absolvent al unei facultati politico-ideologice de asemenea factura  poate avea un acelasi succes social in doua sisteme politice antagonice care se anihileaza reciproc si care presupun sisteme de valori morale complet diferite.
Fiecare cititor are dreptul suveran de a-si forma o opinie proprie despre toate aceste interesante si delicate probleme.

http://www.contributors.ro/cultura/dreptul-de-a-admira/#comment-290315


Rasvan Lalu spune:
Plasați dezbaterea într-o perspectivă originală, mie nouă și neașteptată. Trebuie amintit că, fiind un distins coleg, știți prea bine despre ce vorbiți.
Așadar, nu m-am gândit până acum la contextul facultății noastre, dar n-am cum să vă contrazic, deloc.
”… cum un absolvent al unei facultati politico-ideologice de asemenea factura poate avea un acelasi succes social in doua sisteme politice antagonice care se anihileaza reciproc si care presupun sisteme de valori morale complet diferite.”
Temă vastă, acută, dureroasă. Ar merita câteva doctorate, cărți, dezbateri publice.
Nu mă pot opri a aminti un personaj tipic pentru dilema ce o circumscrieți: dl Andrei Marga, profesor de socialism științific la Cluj înainte de 1990, reconvertit în ”filosof”, ”om de cultură”, dar și cumplit ministru și om politic, după. Marga, numele său e legiune.
Să fim totuși fair : în țara în care dupa 1948, oameni cu 4-8 clase au devenit profesori universitari, procurori, judecatori, mari directori si functionari ministeriali, ziaristi si culturnici, iar dupa 1990 activiștii PCR și UTC cei mai ticăloși au devenit politicieni democrați, unde bestiile securiste sunt senatori și miniștri, de ce să nu fie și ei, profesorii de socialism științific, profesori de democrație.


Sergiu Simion spune:
” Plasați dezbaterea într-o perspectivă originală, mie nouă și neașteptată.”
Nu va contrazic, dimpotriva . Fara indoiala , este mult mai rau decat atat, perspectiva este una noua si de-a dreptul tragica. Nu vom putea face un singur pas inainte ca societate europeana si democratica ( ?) daca nu vom avea curajul sa privim inapoi si sa recunoastem ca facultatile politice au fost …politice ( ca sa fim sinceri , ideologia cretina a fost “arma secreta” a regimului comunist care a tampit poporul cu televizoru `) , deci au colaborat cu regimul ( oare ce grade au avut in Securitate unii dintre marii profesori de la Facultatea de Filozofie & comp ??!! Brrr….Ce frig s-a facut brusc pe aici…:)) si acest lucru explica multe si multiple schimbari la faţă pe care de fapt le cam stim si le vedem de peste un sfert de secol , dar nu vrem sau nu putem inca sa le recunoastem deocamdata. Maktub.

No comments: