Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Catherine Durandin , Dennis Deletant , Tom Gallagher, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois , Katherine Verdery,, Steven van Groningen, Leslie Hawke

marți, 11 decembrie 2018

Amurgul idolilor sau ilegitimitatea morala a unor intelectuali publici


In aceste vremuri  cumplite pentru societatea romaneasca ,  de resetare a valorilor sociale si de degringolada morala,  in care exista " robe care au ingenuncheat Romania si au deschis usile puscariilor" ( http://www.ziare.com/stiri/justitie/robele-care-au-ingenuncheat-romania-si-deschid-usile-puscariilor-cine-sunt-de-fapt-cei-noua-1541579 ) unul dintre punctele de sprijin care au mai ramas cetatenilor ar trebui sa fie societatea civila , liderii,  personalitatile culturale si intelectualii ei. 
Din nefericire , deconstructia politica si sociala in care este antrenata societatea romaneasca atinge si acest ultim punct de sprijin. 
Marti 11 decembrie 2018,  intr-un interviu aparut in ziarul " Evenimentul Zilei"   celebrul istoric Lucian Boia are in sfarsit o reactie foarte interesanta fata de afirmatiile facute la adresa sa  intr-o carte aparuta recent  ( Catherine Durandin -Romania mea comunista, Editura Vremea, 2018 ), afirmatii care ii pot  compromite statutul social , profesional si moral si de fapt intreaga sa cariera . 
In acest interviu encomiastic si de spalare a imaginii , in mod surprinzator celebrul istoric nu se considera calomniat sau afectat, nu ameninta cu procese in justitie pentru afectarea imaginii , daune morale , etc. ci alege sa considere toate aceste afirmatii drept " fantezii" . 
Aceasta strategie excelenta in alte ocazii , este una catastrofala in cazul de fata deoarece " calomniatorul" semneaza cartea in nume propriu deci isi asuma total raspunderea afirmatiilor facute. 
In acelasi timp vorbim despre un cetatean francez , istoric de profesie , bun prieten al Romaniei , o persoana cu un CV ireprosabil si intamplator pasionata de starea de spirit si mentalitatea romaneasca exact ca si istoricul Lucian Boia. A acuza o astfel de persoana de " fantezii " este o stratagema valabila pentru unii  in anul 1990 cand Corneliu Coposu era denumit " mosier tradator de tara " ; " schelet ambulant " ; " mort viu " , etc. (https://adevarul.ro/locale/zalau/minciunile-istoriei-fost-pictat-corneliu-coposu-mare-mosier-tradator-tara-1_5120a9fb00f5182b856e9892/index.html ; https://adevarul.ro/locale/constanta/cum-devenit-corneliu-coposu-batjocura-societatii-postrevolutionare-revansa-luata-senior-doar-cinci-ani-romanie-libera-1_56435f8df5eaafab2c815122/index.html ), dar nu si in Romania anului 2018 ( ce motive ar avea o persoana cu un asemenea statut sa publice asemenea " fantezii" ?!)   cand echivaleaza cu demisia morala a unui intelectual public.




                              Lucian Boia
                                                                     



Lucian Boia
Foto : Răzvan Vălcăneanţu




Evenimentul zilei:

- Stimate domn, a apărut o carte - „România mea comunistă” (Editura Vremea, 2018) - a cărei autoare, Catherine Durandin, istoric francez, sugerează că ați fi fost, în anii studenției, omul Securității. Citez un pasaj din amintirile doamnei Durandin: „A fost o lună în care am fost însoţită fără pauză. Lucian Boia venea să mă ia de la hotel la ora 8, mă însoţea la biblioteca Academiei, se aşeza lângă mine, verifica fişele prin care solicitam lucrările. Luam prânzul împreună, plecam din nou împreună la bibliotecă, la sfârşitul după-amiezii mă însoţea din nou la hotel. A fost inutil să-i explic ghidului meu că biblioteca îmi era cunoscută, ştiam organizarea fişierelor, ca şi drumul până la hotel, şi că venisem să-mi verific sursele şi să-mi pun la punct bibliografia tezei: nu m-a slăbit deloc, îndeplinindu- şi conştiincios sarcina”. Mai mult: „Au fost zile lungi şi, în mod paradoxal, solitare în această companie permanentă care-mi interzicea, de fapt, să intru în contact cu prietenii mei. Mă feream să-i pun în pericol. Pe Şerban Rădulescu-Zoner, cu care m-am întâlnit la sala de lectură de la biblioteca Academiei, Boia l-a repezit atunci când mi-a propus să mergem să fumăm împreună o ţigară în grădină. Nu am uitat formula: «Nu sunteţi autorizat să vorbiţi cu doamna Durandin», i-a spus lui Şerban”. E limpede, ea sugerează că ați avut „sarcina” s-o supravegheați. Care-i adevărul ?

Lucian Boia:

- Când vine vorba despre astfel de volume, de așa-zise amintiri, știți și dumneavoastră că trebuie consumate cu multă grijă (s.n.). Nu vreau să intru în polemică, nici cu doamna respectivă, nici cu nimeni, dar lucrurile din acea carte sunt într- o măsură apreciabilă fanteziste(s.n.) . Mai mult nici n-am ce să comentez, sunt lucruri situate mult prea departe de realitate(s.n.).







                             Catherine Durandin


Catherine Durandin
Foto : Adevarul 



" Pasionată de istoria României

Numele: Catherine Durandin

Studiile şi cariera:

- A studiat la Facultatea de Litere, cu specializare în istorie, la Paris. În 1967 a fost cu o bursă în România.

- A publicat numeroase cărţi despre istoria României: „Nicolae Ceauşescu. Adevăruri şi minciuni despre un rege comunist“ (Editura Nemo, 1992), „Istoria românilor“ (Institutul European, 1998), „Bucureşti. Amintiri şi plimbări“ (Editura Paralela 45, 2004), „România post 1989“ (Institutul European, 2010).

Lucrează la Institutul Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale (INALCO) şi la Institutul Superior de Relaţii Internaţionale şi Strategice (IPRIS)." 

" M-au interesat starea de spirit, mentalitatea românească. Scriu despre România, însă refuz orice didacticism, pun probleme şi caut răspunsuri. Urmăresc evenimente, cronologii, fapte, caut sensuri, am un discurs reflexiv asupra trecutului românesc. Am o „lectură“ proprie a istoriei, una hranită din alte lecturi şi experienţe istoriografice, dar mai cu seamă din sondajele pe care le-am efectuat în spaţiul românesc un bun sfert de secol. Ca istoric, citeam, lucram şi nu înţelegeam. Priveam în linişte misterul unei desfăşurări ale cărei jaloane începeam să le sesizez şi în arhivele Parisului, Romei şi Londrei. Toţi diplomaţii europeni iubiseră România dintre cele două războaie mondiale. Mă foloseam de relatările lor şi vedeam lucrurile şi cu propriii mei ochi. M-am documentat mult pentru cărţile mele. Însă adevarata cunoaştere implică întotdeauna o realitate vie, o experienţă directă..." 





Note 




Niciun comentariu: