" Jurnalul unui psiholog "( 2007-2024) este o viziune si o perspectiva originala asupra societatii romanesti generata initial de involutia unui domeniu profesional sensibil confiscat de instante straine naturii acestuia.
Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :
Filmul documentar realizat de jurnalistul american David Satter este o cronică a ultimilor ani ai Uniunii Sovietice din perspectiva omului obișnuit. David Satter a publicat mai multe cărți despre climatul social-politic al Rusiei post-sovietice ( unde a și trăit pentru o perioadă de timp ). În 2013 a fost expulzat din Rusia, sub acuzația de încălcare a legilor de imigrare.
"Age of Delirium," a documentary by David Satter, tells the story of the fall of the Soviet Union as lived and experienced by the Soviet people. Satter's film tells the story of Alexander Shatravka, who crossed the Finnish border only to be handed back by the Finns and tortured in a mental hospital; the residents of the city of Shadrinsk, who believed in the Soviet ideology only to learn the reality of the Soviet system fighting in Afghanistan; and Ludvikas Simutis, who spent his entire life fighting for the independence of Lithuania after the murder of his father and many others.
By recreating through personal stories the eerie reality of the Soviet Union's fictitious world, Satter shows what it meant to live in a society based on a false idea and the tragic consequences of the Soviet attempt to remake human nature. The film describes the Brezhnev era and the influence of Gorbachev and perestroika. It concludes with the events of 1991, the massacre at the Vilnius television tower, the mass protests in Moscow, and the August 1991 coup, all of which led to the December 25,1991 collapse of the Soviet Union.
In contrast flagrant cu mentalitatea de tip securist specifica unei parti a clasei politice romanesti care promoveaza penalii si interesele lor , exista mentalitatea de tip democratic si european care a supravietuit nu numai comunismului si mineriadelor , ci si intregii perioade de tranzitie care a urmat in care s-a considerat ca trebuie sa uitam trecutul , totul este de vanzare si fiecare are un preț.
Modelul politic si moral al acestei mentalitati a fost si a ramas Corneliu Coposu care a instituit un alt model de a face politica introducand ideea de morala si de principii morale in politica invalidand astfel trei decenii de cinism politic si social in care democratia de tip occidental a fost instaurata de aceleasi entitati care au fost la butoane in timpul comunismului.
“România n-o să piară așa ridicol, îngropată de netoții ăștia. Nu vă uitați la Dragnea ăsta? Cum de a ajuns să țină în mână o țară? Înseamnă că toți sunt murdăriți”
Reporter: Acum? Flavia Bălescu: Acum se pare că nu se mai ascultă de nimeni și nimic. Eu sper doar în viitorul României. Nu se poate să moară. Nu se poate. E prea mult sacrificiu la baza României ca să piară așa ridicol, îngropată de netoții ăștia. Nu vă uitați la Dragnea ăsta? Cum de a ajuns să țină în mână o țară? Securiștii ăștia, pesediștii ăștia. Înseamnă că-i are la mână cu ceva, că toți sunt murdăriți. Există explicația asta.
Brucan i-a cerut condamnarea la moarte lui Coposu
Reporter: Există și această explicație, dar există și o diferență pe care o fac familia, cultura. Cultura, educația familiei Coposu face diferența. Dragnea și ai lui au crescut într-o lume cu valori tembele. Și atunci urăsc pe cei cu verticalitate, nimic mai mult. Flavia Bălescu: Eu nu cred că au o motivație precisă, de ură pentru cineva. Dar dacă privim după 1989 la felul în care a fost tratat Corneliu cred că poate fi vorba și de asta. Cred că este ură pentru cei care nu pot fi șantajați cu ceva. Coposu, de student, scria scrisori politicienilor. Niște scrisori destul de acide. El a intrat într-un conflict uriaș cu regele Carol, fiindcă îl apăra pe Maniu. Era mereu cu valiza gata ca să fie băgat pe pușcărie de Carol. Asta nu o știați. Așa a fost. Corneliu ura orice fel de teroare. Și el a făcut garagațe de astea și de comuniști. Brucan în 1944 a cerut condamnarea la moarte. Și ne-am întrebat în 1989 ce democrație putea apăra Brucan când ceruse condamnarea asta la moarte.
Au scornit că era homosexual, ca si Maniu. Că ducea servieta lui Maniu pentru că Maniu avea ciorapi de mătase. Reporter: După 1989 nu a apărut toleranța: să vedem nebunul de Coposu ce spune, ce vrea. Obsesia Puterii politice după 1989 era cum putem să-l îngenunchem pe Coposu. Nu-l putem îngenunchea, dăm cu ură în el. Flavia Bălescu: Ce ne-au scornit! Că era homosexual, ca și Maniu, păi, da pentru că-i ducea servieta lui Maniu care avea ciorapi de mătase. Săracul Maniu! Tot felul de porcării inimaginabile. Rodica Coposu: Despre Corneliu a scris Ion Băieșu, că era dușmanul clasei muncitoare. Asta în timp ce el stătea și tremura că vine Securitatea, că iar pleacă la pușcărie. Scria Băieșu că la Canal Coposu se plimba pe șantier și mânca somon și bea numai cafele. Și că a stat în Franța în timpul comunismului. Și i-am spus lui Corneliu: dece nu răspunzi? Flavia Bălescu: Nu s-a apărat niciodată. Așa zicea: lasă! O să afle peste un timp Și o să le fie rușine.
Pentru că lumea nu știe să caute adevărul. Îi este indiferent adevărul
Reporter: Nu e cutremurător că și acum e la fel? Că minciunile au putere astăzi? Soros, Piața Victoriei sunt străinii care fură, scad puterea economică. Flavia Bălescu: Pentru că lumea nu știe să caute adevărul. Îi este indiferent adevărul. E cutremurător. De aceea, suntem aici unde suntem. Reporter: De ce nu ați cedat? Cum se întâmplă astăzi. Lumea cedează ușor moral, pentru că vrea să-și cumpere un nou tip de mașină, pentru un nou telefon mobil. Flavia Bălescu: Ce obțineam în comunism? Reporter:Un kil de carne, un kil de cartofi. Flavia Bălescu: Nu, nu, nu! Dă-o-ncolo de carne. Niciodată. Nu, nu! Vai de capul meu. Rodica Coposu: Nu vă mirați, erau sute ca noi. Nu toți erau veleitari, după o mașină, după un ciolan, după doi lei la salariu. Reporter: Întreb despre rezistență, despre morală în casa Coposu pentru că astăzi toate astea par de pe altă lume. Și la fel a fost și-n 1990. Coposu venea de pe altă lume. Cu el nu se putea fura. Cu el "nu se putea colabora", cu el nu se negociau principiile morale. Rodica Coposu: Corneliu spunea politica este arta de a negocia, orice negociez, dar nu principiile.
Cât de jos ca om să fii să faci ceea ce i se face Laurei Codruța Kovesi?
Reporter: Care-s principiile? Flavia Bădescu: Morală în politică. Să faci morală de dragul obștei. Oamenii de astăzi nu știu ce-i Politica, deci nici morala. Ei nu umblă decât după prostiile din capul lor pe care le numesc principii. Cât de pervertit să fii încât să sucești capetele oamenilor cu manipulări de acest fel? Cât de jos ca om să fii să faci ceea ce i se face Laurei Codruța Kovesi? Cât de jos? Ți se bagă în cap că albul e negru, numai pentru că așa vrea Puterea. Și pentru ce? Pentru o poziție de ministru? Păi, astea-s trecătoare. Ați auzit de Ilie Lazăr? A fost numit de Maniu ministru la Căile ferate. Și era unul Solomon care vroia el Căile Ferate și atât se zbătea, și făcea tărăboi în presă. Și se duce Lazăr la Maniu. Și-i spune: Lasă-l domn Maniu ce-mi trebuie mie așa ceva? Nu vreau să fiu ministru. Dacă vrea el, să fie el. Asta vroiam să vă spun. Nu suntem singurii, nu eram singurii, nu suntem singurii așa ținând la principii.
Reporter:Un alt principiu Coposu. Nu-i totul chestia asta materială. Flavia Bălescu: Da, noi nu umblăm după bunuri materiale. Dar de ce să umbli doar după asta? Pentru că nu asta e fericirea. Eu zic că e foarte trist să zici că idealul tău este să ai o masină nouă
Reporter: Care-i fericirea? Flavia Bălescu: Știți care e? Materialismul ăsta scârbos a cuprins mintea umană și singura soluție în acest materialism este să te lupți ca să ai tu dreptate. Asta-i boală, domnul meu. Boală. Te uiți la oamenii care au avut bani. Ce viață meschină au dus. Rodica Coposu: Cum să trăiești fără nici un fel de țel? Reporter: Păi, trăiești pe bază de oferte de la Carfur, de la Mega, îți iei oferte noi de telefon... Flavia Bălescu: Aiurea! Eu zic că e foarte trist să zici că idealul tău este să ai o mașină nouă. Să lupți pentru o mașină toată viața? Ducă-se naibii! Cum să faci totul pentru asta? Pentru că banii se duc și cer alți bani Și de aici unde ajungi? Furi, minți. Dacă n-ai mașină, ce faci? Mori? Reporter: Da. Flavia Bălescu: Nu, uite, că nu mori. Noi n-am murit pentru o mașină.
Asta trebuia să promită Corneliu Coposu românilor? Brânză și mașini?
Reporter: Sunt din ce în ce mai mulți care spun: mor dacă n-am mașină și funcție. Flavia Bălescu: Ce mai pot spune? Dumnezeu o să facă într-un fel. Există niște semințe secrete fiindcă vremuri de astea cu ticăloși și corupție au mai fost. În ce să credem dacă nu în Dumnezeu, nu? România a fost binecuvântată în 1918. Sigur că au fost bărbați de stat extraordinari care au făcut și au pregătit Unirea, dar Unirea României Mari a fost un cadou. Gândiți-vă că riscam să pierdem provinciile. Venirea lor grămadă a fost un cadou. De unde au fost. Cine ni le-a dat? Dumnezeu. Reporter: Morala nu se ia la oferte, nu merge pe bonusuri? Flavia Bălescu:Păi, vreți să spuneți că tot ce vrea omul în viața asta este cât mai multă brânză, cât mai multe mașini? Asta trebuia să promită Corneliu Coposu românilor? Brânză și mașini? De ce trebuie să-l calci în picioare pe Celălalt, dece să moară de foame lângă tine? Ca tu să-ți iei o mașină? Nu se poate! Nu vedeți cum se promite acum? Ce se promite? Pensii, salarii. Nemernicii ăștia de acum nu fac decât astfel de promisiuni. Să facă de pot! Eu cred că există un fund al sacului.
Cum să-l uiți pe Corneliu? Îl iubeam ca pe un soare
Reporter: Corneliu Coposu a făcut 17 ani de pușcărie politică. 17 ani! De la un om de peste 100 de kilograme a venit acasă de 50 de kilograme. În pușcărie, izolat, și-a pierdut uzul vorbirii. 17 ani în care puteați să-l faceți uitat. V-a stricat viața. Flavia Bălescu: Cum să uiți? Era un om de aur. Rodica Coposu: Îl iubeam ca pe un soare. Să vă dau un exemplu cum era Corneliu față de oamenii din jurul lui. Eram mică. El era elev la Blaj. La un moment dat s-a făcut acolo o selectie de copii supradotați. S-a făcut o clasă specială, majoritatea erau copii de veniți din Munții Apuseni, îmbrăcați cu ghete mai mari ca ei. Și se trimitea mâncare copiilor, nu? Moții primeau mâncare în traistă. Corneliu ce scrie mamei lui? Te rog nu mai trimite prăjituri în cutie de ciocolată. Colegii mei se simt prost când mă văd pe mine cu cutii de ciocolată. Nu era permis în familia noastră disprețul față de țărani, față de săraci, ferească Dumnezeu! Cum să nu iubești un astfel de om?
Ura este la modă și astăzi și pe vremea lui Corneliu "Ca șobolanii o să ardeți nemernicilor”
Reporter: Ură. Mi-aduc aminte de 13-15 iunie 1990. Coposu, un om era vânat de alți oameni. Flavia Bălescu: Era seara pe la vreo 11, urlete, zbierete, aici în stradă. Si la un moment dat, un telefon, o femeie isterică care ne întreabă dacă este numele nostru, casa noastră. Zicem da. "Ca șobolanii o să ardeți nemernicilor."
Și eu m-am speriat. Și întorc capul. Ușa, geamul ard în flăcări. Corneliu era bolnav, avea febră. Și eu zic: dragă, eu plec. Dacă tu vrei să rămâi erou, mori. Eu nu vreau. Dar am avut curajul să ies afară, am fost nebună complet, să sting focul. Ce s-a întâmplat? A venit o mașină. A dat cu cocktail Molotov. Și a aruncat sticla în fereastră. Noroc că fereastra era închisă. A venit altă mașină. S-a spart sticla, gazele s-au împrăștiat pe geam și a ars până sus sub balconul vecinilor. După care s-a aprins lumina vis a vis la vecini. Nici nu știam cine sunt. A încetat nebunia. I-am spus: Cornel, dragă, te rog frumos hotărăște-te! Să plecăm de acasă. Vin și ne omoară. Nu vreau să fim eroi. Tu ai stat în pușcărie atâția ani. Și a găsit greu niște prieteni să vină să ne ia. Cornel era foarte calm tot timpul, parcă-l văd cum fuma. Nici nu-i păsa. A doua zi dimineața, m-am sculat unde eram, devreme, am dat drumul la televizor și am văzut. Circulația blocată. Oameni cu mutre puse pe harță. Speriate. Zic să mă duc acasă. Dau telefon acasă la mine, nu răspunde nimeni. Și îi dau telefon cumnatei mele, care locuia în Piața Romană. Zice: ce bine că ai dat telefon, bărbatul te așteaptă disperat, te caută în tot Bucureștiul. Care tot? În fine, ne vedem în Piața Romană. În Piața Romană am văzut o scenă. Odioasă. Un tânăr cu ochelari traversa spre Academia Comercială. O femeie multă, grasă, blondă, cu niște sprâncene ca de fluture urla: Omorâți-l că-i golan! Mi s-a făcut rău. Doamne Dumnezeule! Au tăbărât pe el, praf l-au făcut. Bietul copil! Ajungem la metrou. O matahală de miner cere: legitimățiile! era o doamnă în vârstă-în vârstă, niște piciorușe subțiri, tremurând, i-a făcut vânt pe scară. Strig: nenorocitule! Mă duc la ea s-o ridic. Avea sânge pe genunchi și tremură așa. Cum am putut am luat-o pe sus. Și am intrat în stație la Romană. Eram disperată-enervată de tot. Am rugat pe cineva s-o ducă acasă.
Comunismul va avea un mare succes pentru că se adresează celor mai josnice sentimente umane.
Reporter: De unde această ură? Vreau să-nțeleg. Eram în iunie 1990, începutul unei noi lumi. De unde atâta ură, la început de lume? Flavia Bălescu: Cornel a fost teribil de urât. Ei îl urau de moarte. Nimeni din staff-ul ăsta penețist nimeni n-a fost urât-persecutat ca el.
Imagini din RĂZBOIUL CIVIL 13-15 iunie 1990
Reporter: Ce înseamnă persecutat? Flavia Bălescu: El a fost arestat în ziua de 14 iulie 1947, noi locuiam în București. Mama era pensionară. Noi, Rodi era elevă, eu studentă și celelalte două surori erau în câmpul muncii, una era chimistă și lucra la fabrica Laromet, ailaltă era farmacistă la Spitalul Cantacuzino. În ziua de 14 l-au arestat pe Cornel. În ziua de 15 dimineața s-au dus la domiciliul lui au luat-o pe nevasta lui, au lăsat-o cu o valizuță să-și pună periuța de dinți și cămașa de noapte și papuci și au azvârlit-o din casă. Corneliu și ea nici o ață n-au luat din casa aia a lor. Nimic. Nimic nimic. Reporter: Ce ați spune unor tineri, care nu-nțeleg ce-i aia să nu te alegi cu o ață din casa ta? Flavia Bălescu: Nu știu ce să spun. Am avut șansa vieții mele să am profesor de economie politică pe marele Victor Săvescu. A stat cincisprezece ani în închisoare, vai de capul lui. Ce spunea el? Lumea s-a dezvoltat proporțional cu dezvoltarea economică și fiecare etapă cunoaște o noua teorie și așa s-a clădit istoria economică a lumii, nu doar a noastră. Ca un fel de blestem, zicea el, a venit acest progres uimitor, a venit acest blestemat comunism, care nu-i doctrină economică. Ea înseamnă stop progres stop imaginație și va avea un mare succes pentru că se adresează celor mai josnice sentimente umane. Invidia și ura. Să nu cumva să cădeți în plasa asta. Era când au venit rușii. Zicea așa: Voi sunteți generația fericită că după ce terminați peste patru ani o să puneți economia pe picioare. Am pus pe naiba!
Coposu l-a avut model pe Maniu, cel care a impus morala în politică
Reporter: Să-ntreb altfel. Tot nu-nțeleg ce-nseamnă principii, morală. Cum de nu ați cedat. Să-ntreb despre familia Coposu. Flavia Bălescu: Noi am fost niște oameni oarecare. N-am fost niște oameni bogați. Reporter: Cum oarecare? Corneliu a ajuns să-i sufle în ceafă lui Maniu. Flavia Bălescu: A fost istorie. Noi locuiam la 12 kilometri de Bădăcin. Și eram oarecum rude prin alianță cu Maniu. Maniu a fost un om deosebit. Eu am spus că în viața mea Dumnezeu m-a hărăzit să cunosc niște oameni. Vai ce mult înseamnă! Uitați-vă ce înseamnă. Maniu vorbea cu mine când aveam 5 ani. Vai, dar nu vă puteți închipui ce-l iubeam!
Nu mai are rost să mai facem apologia. Noi eram rude si cu Vaida Voievod. Nu puteam să-l sufăr, știu că aveam cinci ani și mă punea bunica să îl sărut. Îmi aducea bomboane, nu le primeam. În schimb, când venea Maniu, îl luam așa de picioare: nene Iuliu, ce mă bucur că te văd. Avea ochii ăia albaștri, te mângâia. Ce ai făcut tu, drăguță? Ce păpușică ai tu? Astea nu se uită! Dar cum vorbea cu țăranii, cu servitorii, impecabil. Cu oricine. Fantastic, a fost fantastic Maniu. Cum să nu conteze astea în viața ta, toată viața ta?
Coposu nu a pus pile: Nici nu mă gândesc să sun pentru să treacă gâscuța asta
Reporter: N-a fost Maniu fantastic, așa erau vremurile. Flavia Bălescu:Nu erau vremurile așa. Era singur, nenorocitul. Ați mai văzut pe cineva care să lupte alături de el, să facă politică morală? Ați auzit de vreunul care să vrea să introducă morala în politică? Adică, să nu mai facă șperțuri, pile, relații. Fiecare să facă pe propria forță? Reporter: Asta înseamnă de fapt să înveți din familie această morală. Să ai de unde să înveți. Flavia Bălescu: La noi n-au existat intervenții și pile. Eu am dat bacalaureat la Sibiu. Veneam de la o școală confesională de la Blaj, deloc bine văzută. Nu au făcut centru de bacalaureat la Blaj că spuneau să suntem protejați de popi. Ne-a trimis la Sibiu. Acolo a venit președintele de comisie domnul Roșca, spaima Facultății de Drept din Cluj. Aveam o spaimă teribilă. Cu mine a venit soția lui Corneliu. Și ea i-a spus lui Corneliu sună-l pe Roșca că-l cunoști. Și el a spus: nici nu mă gândesc să sun pentru ca să treacă gâscuța asta. Dar ce? nu-i e rușine? Reporter: Erați gâscuță. Flavia Bălescu: Așa ne spunea el: gâscuță.
Când l-au arestat pe Corneliu am știut că s-a terminat pentru noi Reporter: Si Rodica? Flavia Bălescu: A, nu. Ea a fost deșteaptă foc. Rodica Coposu: Nu mă lăuda, te rog. Am fost printre primele la examenul de trecere la gimnaziu. Dar apoi s-a schimbat reforma Și n-am mai luat examenul. Flavia Bălescu: Vă dați seama? S-au răzbunat de fapt pe un copil de 14 ani. Directoarea școlii, unde era Rodi, era soră cu Malaxa și a fost dată afară. Și în locul ei a venit nevasta lui Tudor Ionescu, i se spunea Plastograful. De ce? modificase niște acte ale Partidului Social Democrat. Titel Petrescu arestat și Plastograful i-a preluat partidul. Iar această doamnă directoare ne știa foarte bine familia, știa că fratele meu fusese arestat și atunci nevasta lui Plastograful s-a răzbunat pe Rodi. Reporter: Plastograful și plastografa v-au șocat familia, v-au scris, strâmbat istoria familiei. Flavia Bălescu: Știți că nu ne-au șocat? Rodica Coposu: De ce? Când l-au arestat pe Corneliu am știut că s-a terminat pentru noi. Sursa : https://www.hotnews.ro/stiri-perspektiva-23076378-surorile-lui-corneliu-coposu-romania-piara-asa-ridicol-ingropata-netotii-astia-nu-uitati-dragnea-asta-cum-ajuns-tina-mana-tara-inseamna-toti-sunt-murdariti-videointerviu-partea-intai.htm Note
Fractura din societatea romaneasca. Mentalitatea de tip securist versus mentalitatea de tip democratic si european (I)
Dupa trei decenii de tranzitie spre democratie si dincolo de demagogia politicienilor romani, dupa ultimele evenimente din Romania si din Uniunea Europeana a devenit evident ca trebuie reintrodus criteriul moralitatii in politica si in viata publica *) respectiv criteriul legitimitatii morale pentru politicieni si pentru partidele politice. In acest caz, pentru a fi credibili candidatii din Romania la postul de europarlamentar ar trebui sa ofere minimum 3 garantii :
1. Un CV complet de tip european pentru ca orice cetatean care ii voteaza sa cunoasca si sa verifice pe cine voteaza ( nu vor fi acceptati candidatii care au perioade lipsa in ruta sociala ). CV-ul ar trebui publicat pe LinkedIn unde pot fi demascati usor plagiatorii si impostorii.
2. O declaratie in nume propriu prin care candidatul la o functie politica certifica ( da / nu ) faptul ca :
2.1. Nu are legatura cu actualele servicii de informatii sau cu fosta Securitate.
2.2. Nu va migra dintr-un partid in altul.**)
2.3. Nu isi va incalca promisiunile electorale facute cetatenilor.
2.4. Nu utilizeaza statul de vedeta mass-media ***).
2.5. Nu a avut o cariera in ONG-urile societatii civile.****)
Declaratia ar trebui publicata pe Facebook unde candidatul in cauza poate fi sub tirul public.
3. O demisie in alb pentru cazul in care induce in eroare cetatenii prin 1 si/sau 2.
Orice partid politic ar trebui sa impuna aceste conditii membrilor sai daca doreste sa beneficieze de credibilitate morala si orice candidat la fotoliul de europarlamentar care doreste sa fie legitimat moral *****) .
Note
*) Constitutia Romaniei ( art.31) prevede in mod expres ca " Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice." In acest caz este de neinteles cum timp de trei decenii nici clasa politica , nici statul si nici societatea civila nu au observat ca prin mass-media se intampla exact contrariul respectiv faptul ca populatia (electoratul ) este in realitate dezinformata si manipulata respectiv nu are acces la informatie corecta si la o perceptie corecta a realitatii . Pe cale de consecinta, chiar daca alegerile sunt organizate corect , in realitate populatia nu voteaza in cunostinta de cauza , deci orice partid ar castiga alegerile le castiga prin frauda morala.
**) Politicienii care au migrat dintr-un partid in altul nu sunt credibili la fel ca si partidele care au acceptat aceasta situatie .
***) Notorietatea din mass-media nu are relevanta in viata politica ( un bun jurnalist, moderator,actor, cantaret, etc. nu este in mod obligatoriu un bun politician si nici invers ) si nu trebuie confundata cu aceasta pentru ca este un mod de a trisa si partidul politic si votantii.
****) Politicienii care si-au construit o cariera in ONG-uri , dar au migrat ulterior in spatiul politic incalca regula separarii dintre societatea civila si clasa politica , lasa impresia ca si-au schimbat convingerile si ca au folosit societatea civila drept o trambulina pentru accesul la functii politice , ceea ce inseamna tot o forma de traseism.
Ideologia comunista promovata de Partidul Comunist Roman al carui brat inarmat a fost Securitatea si care in trecut si-a asumat in mod deschis sarcina " reeducarii " detinutilor politici si a crearii "omului nou" , a lasat rani adanci in societatea romaneasca . Experimentata initial prin tehnici criminale aplicate detinutilor politici pentru resetarea sistemului de valori al acestora, ea a fost extinsa ulterior si aplicata in forme soft la scara intregii societati devenita, dupa o inspirata formulare , un adevarat " laborator social" ( dr. Peter Gross ). Dupa caderea regimului comunist , condamnarea oficiala a comunismului si incriminarea institutiei criminale a Securitatii definita drept instrument al terorismului de stat (https://www.wilsoncenter.org/sites/default/files/RAPORT%20FINAL_%20CADCR.pdf , p.170) , aceasta ideologie a supravietuit in mod mascat prin adeptii ei care intr-o forma sau alta militeaza pentru impunitatea crimelor politice , a coruptiei si a coruptilor. Agentii ei de influenta invoca un ipotetic " stat paralel" drept pretext pentru a lupta impotriva institutiilor si normelor statului de drept si impotriva democratiei de tip european. Aceasta mentalitate derivata din cea comunista este una de tip securist , dar mult mai perfida si agresiva decat cea comunista fiind perfect adaptata noului context geopolitic. Timp de trei decenii aceasta mentalitate a reusit sa mentina in captivitate electoratul roman , iar acum a reusit sa provoace tensiuni la nivelul Uniunii Europene pana la punctul in care Romania devenind un fel de cal troian care volens-nolens face jocul Rusiei lui Putin *) . Aceasta mentalitate substituie realitatea faptelor si probelor cu o realitate fictiva care albeste infractorii , condamna judecatorii si reseteaza intregul sistem de norme morale si norme juridice al unei societati in care unii doresc inlocuirea statului de drept cu un stat al penalilor . O astfel de mentalitate infricosatoare este prezentata in interviul- horror de mai jos **).
Teoria filmului trucat și a amestecului serviciilor secrete
Adrian Severin: Când un serviciu secret al unei țări străine îți organizează o înscenare pentru că tu deranjezi politic și, apoi, justiția română folosește un film trucat, pe care expertiza îl dovedește a fi trucat… Ceea ce se vede în el nu e adevărat, dar se ajunge la condamnare, iar asta nu mi se pare că este un caz care să ne dea exemplu justiția română. Și dacă un caz există, toate celelalte sunt sub semnul întrebării.
Newsweek România: În ce sens a fost trucat filmul? Vorbim despre cel făcut public de „The Sunday Times”. Adrian Severin: Da, vorbim despre cel de la Sunday Times, mă rog… un ziar de scandal. Jurnaliștii respective au recunoscut că filmul a fost editat. Dumneavoastră le explicați acelor jurnaliști cum urmează să depuneți un amendament…
Nu, nu le explicam asta. Asta ați văzut dumneavoastră. Nu le explicam așa ceva. E un film trucat, uitați-vă la el, nu spune asta.
L-am văzut. Asta le explicați.
N-are rost să discutăm. E un film trucat. Ce să discută despre un trucaj?
Cuvintele dvs. din acel film.
Nu cuvintele mele. Cuvintele mele sunt tăiate cu foarfeca și puse cap la cap.
„Invalidarea” probelor prin „experții care sunt”
Adrian Severin: Justiția nu funcționează, acea decizie în cazul meu a fost dată de un complet considerat a fi format ilegal. Niște judecători care știau că ei comit o ilegalitate mă judecau pe mine, da?
Newsweek România: Vă judecau în baza unor legi. Adrian Severin: Nu în baza unor legi, ci în baza a ceea ce credeau ei că este legea, da? Haideți să lăsăm poveștile. Nu au judecat în baza legii, au judecat în baza unor probe pe care nu le-au verificat.
Constituirea completelor nu are legătură cu probele din dosar. Vorbim despre o înscenare, care a fost jurnalistică, care a fost dictată de interese politice și care s-a terminat cu o înscenare judiciară. Punct. Toate probele sunt invalidate…
Cine a invalidat probele?
Poftim? De experți.
Care experți?
Experții care sunt și care au verificat înregistrarea și au spus că e 100% contrafăcută.
Mai presus și de CCR
Newsweek România: CCR s-a pronunțat asupra constituirii completurilor, nu asupra felului în care au judecat dosarele acei magistrați. Adrian Severin: Din moment ce completul este ilegal…
Știți că sunt două lucruri separate.
Or fi separate, dar gândiți logic. Dacă niște judecători judecă încălcând legea, nefiind competenți, potrivit legii, care este valoarea produsului lor?
Dumneavoastră spuneați că probele sunt nule, iar eu vă spuneam că nu asta a decis CCR, asupra probelor din dosare, ci asupra felului în care au fost constituite completurile de cinci judecători de la Înalta Curte.
Nu asta a decis… Dacă nu a decis pe probe, pe ce a decis?
Pe constituirea completurilor, nu pe probele din dosarele judecate de acele completuri.
Normal, un complet ilegal… Da, sunt două lucruri separate, fără îndoială. Un complet ilegal vine și nu ține seama de probele din dosar, nu admite nicio probă în apărare și dă o decizie.
Conspirația mondială din jurul lui Severin. Cum vrea Europa să „ne controleze”
Newsweek România: Mesajele pe care partenerii noștri externi ni le-au transmis în ultimii doi ani, în urma sabotării de către PSD a Justiției, au fost să lăsăm justiția în pace, să nu ne atingem de independența magistraților, să nu se facă modificări pe legile Justiției. Chiar toți acești parteneri nu au dreptate, doar ai noștri conducători din PSD au? Adrian Severin: Nu e vorba despre ai noștri din PSD, încă o dată spun că nu mai sunt de multă vreme PSD-ist.
Nu vorbim despre apartenența dvs. la acest partid, ci de cine conduce țara.
Am înțeles, da. Mesajele cele mai cunsocute și vehiculate în România, venind din UE, sunt politic interesate.
Din partea tuturor instituțiilor UE? Că nu au venit și mesaje care să încurajeze să facem aceste modificări privind Justiția. Din partea tuturor celor care s-au exprimat. Nu-i știți pe cei care nu s-au exprimat.
Se exprimă instituțional. Comisia Europeană, Parlament European…
Vorbim de două-trei persoane. Dar nu avem acum timp, la telefon… Este un joc politic care se face.
Pe scurt măcar să ne explicați, ca să înțelegem de ce se face asta.
Pentru că acea clasă politică, a cărei calitate o deplângeați, pe bună dreptate, este o clasă politică care permite dominarea României și bineînțeles că orice concurent al nostru și chiar orice aliat al nostru dorește să ne poată controla și să nu aibă dificultăți cu noi. Cu mine au avut dificultăți, deși m-au respectat, apreciat.
În ce ar consta dificultățile lor, dacă noi scoatem din Codul Penal anumite infracțiuni?
Nu scoate nimeni… noi doi n-avem timp să discutăm pe concret… ce vreți să vă spun?
Încercam să înțeleg care ar fi miza Europei, de ne transmite mesaje de a lăsa Justiția în pace?
Miza europeană este că nu se dorește ca statele să fie egale…
Mesajul este să nu ne atingem de independența magistraților. Nu-i împiedică nimeni să facă treaba aceasta, dacă vreți discutăm pe concret. Mesajul merge în continuare și am discutat cu ei (cei din UE – n.r.), iar oamenii în privat au recunoscut că e politic totul.
Despre cine vorbim? Parlamentari europeni?
Despre absolut cine vreți dumneavoastră, eu nu pot să vă dau nume, dar îi cunoașteți pe toți și îi citați tot timpul.
„DNA trebuie desființat”
Newsweek România : Aveați o teorie, recent, prin care susțineați ideea ca DNA să fie desființat și-i numeați „torționari” pe procurori. Adrian Severin: Da, bineînțeles. Față de ceea ce au făcut ei…
Toți procurorii DNA sunt torționari?
Da, putem discuta despre cazuri concrete. În orice caz, ceea ce s-a întâmplat la Oradea, Prahova, în alte locuri. A fost tortură. Și credeți-mă că am proprietatea cuvintelor, știu ce înseamnă tortură, m-am ocupat de drepturile omului…
Sunt câteva cazuri și nu putem vorbi despre desființarea DNA.
Alea care sunt, putem vorbi la infinit… Am extrem de multe argumente.
Dacă desființăm parchete…
Nu desființăm niciun parchet.
Spuneați despre desființarea DNA.
Această structură trerbuie desființată și construită o alta serioasă, pentru că, deocamdată, nu avem posibilitatea să o reformăm, se vede clar. Nu am spus că nu trebuie o structură care să lupte împotriva corupției, ci că această structură nu mai poate fi reformată.
Din două cazuri pe care le-ați amintit.
Nu din două, din foarte multe. Dar nu am timp să discut acum. Din foarte multe cazuri și din foarte multe informații pe care le am. Când procurorii dau instrucțiuni scrise martorilor, și vă invit să vă arăt textul, hârtia semnată de procurori, prin care au dat instrucțiuni unor martori cum să răspund. Mai mult de atât ce vreți?
E ca și cum am spune că trebuie desființat Parlamentul European, pentru că unii europarlamentari au luat mită.
Putem să facem această comparație. Dar dacă, acolo, unii parlamentari au luat mită, poate da, poate nu…
De exemplu, unii care au fost condamnați în România.
Sigur, condamnați, poate, nu știu. Dar dacă ar fi după experiența mea, pot să spun că au fost condamnați fără probe. Dacă vă place să fie condamnați fără probe, este OK.
Mie nu-mi place asta, dar nu vorbim despre situația asta.
Spuneți așa: „A fost condamnat, deci e vinovat”. Nu!
Nu spun eu. O instanță a decis că este vinovat.
Credeți în instanța aia?
Da, cred într-o instanță care dă o hotărâre.
Dacă credeți, atunci e foarte bine. Dvs. credeți, eu nu cred, pentru că eu nu pot crede în hotărârile unei instanțe care condamnă fără probe, pe speculații. Dacă dvs. credeți, scrieți asta.
Eu mă uit pe niște dosare, pe niște hotărâri ale instanței.
Perfect. Și dacă vă uitați, vedeți cum s-a decis. S-a decis pe raționamente logico-juridice… Spuneți că cred că, dacă s-a decis pe speculații, este o decizie corectă.
Nu am spus asta. Nu vorbesc despre speculații.
Dar asta spuneți.
Când am spus asta?
Acum. Tot timpul ați spus asta. Dacă nu credeți în asta, atunci spuneți că nu credeți.
În ce să nu cred? Într-o hotărâre definitivă a unei instanțe?
Într-o hotărâre definitivă luată fără probe.
Dar nu vorbim despre lipsă de probe, domnule Severin.
Dar despre ce vorbim?
Mai devreme spuneați că vorbim despre o decizie a CCR, dar aceasta nu face, în niciun caz, trimitere la probe din dosare.
Aia este un alt aspect. Pentru mine, ca jurist, o hotărâre dată de un judecător care nu este legal învestit este o hotărâre nulă, așa cum s-a dispus. Cum pot să cred în hotărâri nule? Într-un judecător care dă hotărâri încălcând legea? Dacă a încălcat legea privind învestirea lui, credeți că celelalte legi le-a respectat?
„Cine-i infractor? Infractorul declarant infractor de un judecător care-i infractor?”
Newsweek România: Felul în care s-a judecat nu are legătură cu felul în care s-au constituit completurile de judecată (referitor la hotărârea CCR privind constituirea completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte – n.r.). Adrian Severin: Cum să nu? Când vine un impostor și judecă, credeți în judecata lui?
Când vine un infractor și vrea să schimbe legile justiției, am putea să credem că e în regulă?
Cine-i infractor? Infractorul spus de judecătorul infractor? Infractorul declarat infractor de un judecător care-i infractor?
Deocamdată, judecătorii decid cine-i infractor.
Judecătorii, iată, sunt infractori, unii dintre ei.
Nu vorbim despre aceia.
Dar despre cine vorbim?
Vorbim despre judecători care nu sunt infractori.
Care sunt judecătorii ăia care nu sunt infractori și care au decis că alții sunt infractori?
De exemplu, cei care l-au condamnat pe domnul Liviu Dragnea nu sunt infractori.
Nu știu, nu cunosc cazul în detaliu.
Dar cei care v-au condamnat pe dvs.? Sunt infractori?
Din moment ce au încălcat legea când s-a format completul, eu cred că da. Nu e abuz în serviciu?
Cine a decis asta, domnule Severin, că judecătorii care v-au condamnat pe dvs. sunt infractori?
Au comis abuz în serviciu.
Abuz în serviciu?
Binețințeles. E o încălcare a legii care a produs un prejudiciu.
Dar cine a decis asta, că acești judecători sunt infractori? Asta spuneți dumneavoastră.
Cum cine a decis asta? Dumneavoastră nu știți ce spune legea, ce spune Înalta Curte?
Eu știu că legea spune că o instanță decide dacă cineva este infractor sau nu. Nu eu, nu dumneavoastră.
A, bun. E în regulă. Perfect. Atunci, așa este. Orice decide un judecător care a încălcat legea este bun. Asta spuneți dvs.
Eu nu spun așa ceva.
Iertați-mă că nu mai pot să vorbesc… Asta spuneți, da?
Razboiul hibrid in care este antrenata Romania devenită in mod cert un stat-ţint în faţa războiului politic purtat de Rusia lui Putin în Europa *) are multiple faţete si componente subterane pentru ca ceea ce urmaresc rusii sau ceea ce ii intereseaza nu spun niciodata in mod direct. Pentru acest simplu blog de nişă a fost o surpriza sa aflu ca acesta starneste se pare interesul rusilor si ucrainienilor poate mai mult decat al romanilor si nu inteleg de ce. Cum aceste vizualizari apar doar in statisticele interne ale blog-ului si nu mai am acces la datele din Statcounter care acum nu mai sunt de tip free , nu pot face niciun fel de presupuneri cu exceptia semnalarii acestui fapt interesant.
Jurnalul unui psiholog ( 31 martie -7 aprilie 2019 )
