Imaginarul colectiv este o tema esentiala pentru orice tentativa de apreciere a evenimentelor istorice din trecutul recent al societatii romanesti (0).
O prima incercare apare la 12 ani de la Mineriada din 1990 cand Ruxandra Cesereanu publica in "Romania Literara" o tipologie a celor 9 registre ale limbajului violent care dupa opinia autoarei ar fi "... specifice mentalului românesc, cu precădere în secolul XX" ( registrul subuman, igienizant, infractional, tip bestiariu, religios, putridul si excrementialul , sexual sau libidinos, funebru, xenofob si rasist) :
Ruxandra Cesereanu - Imaginarul violent al românilor
https://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/imaginarul_violent_al_romnilor
Un an mai tarziu (2003) acest articol este dezvoltat la cote astronomice . Rezultatul este o stranie carte de eseuri care nu isi propune sa demonstreze ceva , ci doar sa emita postulate si sentinte care sa ateste lipsa de toleranta respectiv caracterul violent , chiar sadic al romanilor . In mod insidios accentul este deplasat de la agresori la victime , minerii cu actiunile lor cu tot se identifica cu toti romanii si reciproc .
Autoarea jongleaza in mod subtil cu categoriile si domeniile lor de referinta , trecerea de la particular la general devine regula de analiza si interpretare , prezentul se amesteca cu trecutul , istoria cu politica , propaganda si grupurile sociale , iar imaginarul colectiv al romanilor devine unul de cosmar.
In creuzetul " imaginarului violent al romanilor " , autoarea ia drept etalon al analizei violentele minerilor care ajunsi in 1990 in Bucuresti au ingrozit mapamondul , dar deplaseaza accentul de la agresori la victime amestecand de-a valma epocile, cauzele si efectele .
In creuzetul " imaginarului violent al romanilor " , autoarea ia drept etalon al analizei violentele minerilor care ajunsi in 1990 in Bucuresti au ingrozit mapamondul , dar deplaseaza accentul de la agresori la victime amestecand de-a valma epocile, cauzele si efectele .
Dupa pofta inimii sensibile in care violenta verbala , fizica si conotatiile sexuale joaca un rol central (1) , Eminescu este plantat langa Caragiale , Arghezi si extrema dreapta antebelica manifesta inainte de 1944 . La acest melanj suprarealist adauga limbajul visceral ( "falic") specific prolectultismului din 1944 -1950. Si nu se opreste aici. In aceeasi oala este aruncata " masinaria fesenista ( "falica" ) din 1990 ("Adevarul", " Azi", Dimineata") , cireasa de pe tort (" Cloaca maxima " in termenii autoarei ) si ridicarea in grad fiind reprezentata de "Romania Mare" (1990) a lui Corneliu Vadim Tudor . Ornamentica finala ( "Pestrit si picant" & " Spurcatorii boemi " ) este asigurata de " Academia Catavencu " (1991-1992-1993) respectiv de "Plai cu boi" (2000-2001).
Toata aceasta salata aiuritoare de cuvinte, concepte, categorii , planuri si domenii de referinta se incheie apoteotic si fara legatura cu premisele . In mod inexplicabil autoarea sare direct la Ana Blandiana respectiv la " romanii " contra ei :
 |
| https://www.academia.edu/42610577/Ruxandra_Cesereanu_IMAGINARUL_VIOLENT_AL_ROM%C3%82NILOR |
Intrebarea la care nu raspunde autoarea este de ce a reunit sub acelasi acoperis un ghiveci al carui centru este pretutindeni si circumferinta nicaieri. Sub acoperirea oficiala de eseu , aceasta carte bulversanta pentru logica morala, culturala , sociala si politica , este in realitate o campanie voalata pentru acreditarea unor postulate care nu stau sub zodia inocentei , teza centrala fiind "absenta glosatei si invocatei tolerante romanesti " considerata o trasatura de caracter inexistenta demonstrata prin fratricidul violent comis de extrema dreapta si de extrema stanga iar acestea doua sunt echivalate cu ( toti ) romanii ( generalizarea de la " unii" la "toti" dupa opinia autoarei este considerata valida in acest caz , si nu numai ) .
" Demonstratia" ( de fapt o colectie de paralogisme triviale garnisita cu aluzii psihanalitice ) este facuta cu ajutorul "complexului mioritic al fratricidului violent " (un fel de a spune ca agresorii si victimele sunt din aceleasi aluat si de fapt sunt frati ) considerat alaturi de resemnarea in fata mortii "unul dintre miturile considerate intemeietoare pentru natia noastra".
" Demonstratia" ( de fapt o colectie de paralogisme triviale garnisita cu aluzii psihanalitice ) este facuta cu ajutorul "complexului mioritic al fratricidului violent " (un fel de a spune ca agresorii si victimele sunt din aceleasi aluat si de fapt sunt frati ) considerat alaturi de resemnarea in fata mortii "unul dintre miturile considerate intemeietoare pentru natia noastra".
Ce legatura abisala exista intre Miorita , legionari, comunisti , inchisoarea Pitesti , Mineriada din 1990 si mineri ( variabila lipsa in acest caz este Securitatea) numai autoarea poate sti , dar nu ne spune si noua.
Sa ne delectam impreuna cu un florilegiu de paralogisme atemporale in care nu exista tortionari si victime ci doar "frati" si fratricid:
" Familiile mixte, prietenia românului cu evreul (Mihail Sebastian va nara, în Jurnal, despre trauma sa de a fi exclus, pe bună dreptate afectat de felul în care prietenii săi de generaţie l‑au repudiat), copilul hibrid etnic, toate aceste situaţii devin culpabile în logica purismului românesc instituit de extrema dreaptă. Igienizatorii propun acţiunea de demascare la adresa românilor evreofili (care ar putea duce la un eventual linşaj public, chiar dacă simbolic deocamdată). De remarcat că acelaşi termen, demascare, va fi folosit cu voluptate de agresorii comunişti, atunci cînd vor instaura uriaşa acţiune de epurare a «duşmanilor poporului» (în cadrul reeducării violente din închisoarea Piteşti petrecută între 1949‑1952, acţiunea şi termenul cheie al reeducării era demascarea întreită – externă, internă şi autodemascarea). Dar a demasca, şi în cazul legionarilor, şi în acela al comuniştilor, a dus, în cele din urmă, la concretizarea unui fratricid la nivelul naţiei. Aceasta este o altă notă comună celor două extremisme, de dreapta şi de stînga, marcate, de un complex mioritic al fratricidului. La urma urmei, unul din miturile considerate întemeietoare pentru naţia noastră se sprijină pe o baladă care consacră, pe lîngă resemnarea în faţa morţii, fratricidul violent. Extrema dreaptă românească şi comuniştii au comis un fratricid verbal mai întîi, urmat de unul concret, în carne şi sînge. În secolul XX, atît de glosata şi invocata toleranţă românească este o trăsătură de caracter inexistentă, cel puţin la nivel politic. ‘Bunul român’ îl va executa şi linşa pe ‘ne‑bunul român’, atunci cînd nu îl va putea aduce cu de‑a sila, prin forță ori prin batjocură, pe «calea cea dreaptă» a mîntuirii neamului." (p.91-92).
https://www.academia.edu/42610577/Ruxandra_Cesereanu_IMAGINARUL_VIOLENT_AL_ROM%C3%82NILOR
Mirobolanta ( sau mai bine zis oripilanta ) carte a Ruxandrei Cesereanu a scos din letargie un membru marcant al stangistei reviste " Critic Atac" care clameaza indignat din stanga esichierului politic si cultural ceea ce se vede la fel de bine si din dreapta lui pentru ca, nu-i asa, " les extrêmes se touchent" :
https://www.observatorcultural.ro/articol/imaginarul-ingenuu-2/
Inainte de a prezenta prolificul curent de idei generat ulterior de cartea Ruxandrei Cesereanu { } , sunt necesare cateva precizari. Toate cartile prezente in timpul comunismului programele scolare folosite in clasele primare, scolile generale , liceele si facultati, in biblioteci si in librarii , la fel ca toate produsele mass-media ( filme ,etc.) erau supuse controlului si cenzurii ( filmele pe casete video care "scapau" cenzurii erau aduse exact de catre cei care aveau misiunea de a le interzice celorlati ). In esenta , odata cu eliberarea utimilor detinuti politici (2) in Romania violenta de sistem practicata in inchisorile politice a fost interzisa in mod oficial , dar a fost practicata in continuare ca secret de serviciu in unitatile Ministerului de Interne si in inchisori (3) .
In ultima instanta si la nivel formal , dupa anii `50 violenta si limbajul violent nu au mai fost cultivate ( oficial ) la nivel de sistem pentru simplul motiv ca "dusmanul de clasa" ( anihilat , ingenuncheat de experienta carcerala sau pur si simplu din cauza varstei ) nu mai reprezenta un pericol.
Pe de alta parte , s-a renuntat treptat la folosirea in spatiul public a limbajului violent , visceral si obscen ( obscenitatea si pornografia au fost prohibite in comunism ) folosit in campaniile proletcultiste din anii `50 si aceasta stare de fapt s-a mentinut pana la caderea comunismului, mai exact pana la Mineriada de o violenta extrema din 1990 care a devenit si cel mai important capitol al cartii in discutie.
Dincolo de ideea aberanta ca Eminescu , Caragiale si Arghezi ar fi precursorii violentei verbale ,etc. ramane un fapt stabilit ca dupa momentul 1963 ( respectiv dupa eliberarea detinutilor politici ), propaganda regimului si mass-media si cu atat mai mult invatamantul si cultura nu au mai promovat in mod oficial violenta verbala si fizica timp de aproape trei decenii ( 1963 -1990 ). Generatia care in 1989 a avut in jur de 30 de ani a crescut in acest tip de climat social.
In acest context , raporturile dintre planul politic, social, cultural si psihologic devin foarte interesante.
Cand detinutii politici erau chinuiti in inchisori , Vladimir Colin publica Basme (1953) , Basmele Omului ( 1958) , Legendele Tarii lui Vam ( 1961 ) , iar copiii erau delectati cu Petre Ispirescu ( Basme, legende snoave-1960) , Alexandru Mitru ( Legendele Olimpului -1960), Nikolai Nosov ( Habarnam in Orasul Soarelui - 1962) si abia dupa venirea lui Ceausescu la putere cu "1000 si una de nopti" (1968).
Nu erau uitati nici tinerii si adolescentii care erau ajutati sa evadeze din sistem cu lunga serie de " Povestiri stiintifico-fantastice" ( 1955- 1974 ), Luntrea sublima (1961) , A zecea lume (1964), Doando ( 1965 ), dar nu erau uitate nici sentimentele lor.
Spiritul de echipa , nevoia de apartenenta si dorinta de aventura erau promovate intr-o carte-cult " pentru copiii de atunci " Drum bun, ciresari !" ( 1963 ) publicata ( stranie coincidenta !) exact in anul eliberarii detinutilor politici.
A urmat literatura dedicata sentimentelor si problemelor adolescentei "La Medeleni" ( 1967) , "Elevul Dima dintr-a VII-a" (1968) , "Invitatie la vals" ( 1968), " Lorelei " ( 1970).
Daca la acestea adaugam cartile si colectiile ( Clasicii literaturii universale, Clasicii literaturii romane, etc) publicate incepand cu 1951 de Editura pentru Literatura Universala (4) , ca sa nu mai vorbim de celebra Biblioteca pentru toti (1950) avem deja un imaginar care in niciun caz nu este unul violent.
Cand detinutii politici erau chinuiti in inchisori , Vladimir Colin publica Basme (1953) , Basmele Omului ( 1958) , Legendele Tarii lui Vam ( 1961 ) , iar copiii erau delectati cu Petre Ispirescu ( Basme, legende snoave-1960) , Alexandru Mitru ( Legendele Olimpului -1960), Nikolai Nosov ( Habarnam in Orasul Soarelui - 1962) si abia dupa venirea lui Ceausescu la putere cu "1000 si una de nopti" (1968).
Nu erau uitati nici tinerii si adolescentii care erau ajutati sa evadeze din sistem cu lunga serie de " Povestiri stiintifico-fantastice" ( 1955- 1974 ), Luntrea sublima (1961) , A zecea lume (1964), Doando ( 1965 ), dar nu erau uitate nici sentimentele lor.
Spiritul de echipa , nevoia de apartenenta si dorinta de aventura erau promovate intr-o carte-cult " pentru copiii de atunci " Drum bun, ciresari !" ( 1963 ) publicata ( stranie coincidenta !) exact in anul eliberarii detinutilor politici.
A urmat literatura dedicata sentimentelor si problemelor adolescentei "La Medeleni" ( 1967) , "Elevul Dima dintr-a VII-a" (1968) , "Invitatie la vals" ( 1968), " Lorelei " ( 1970).
Daca la acestea adaugam cartile si colectiile ( Clasicii literaturii universale, Clasicii literaturii romane, etc) publicate incepand cu 1951 de Editura pentru Literatura Universala (4) , ca sa nu mai vorbim de celebra Biblioteca pentru toti (1950) avem deja un imaginar care in niciun caz nu este unul violent.
Am putea crede ca regimul comunist oferea doar supape si cai de evadare pentru prizonierii sai de constiinta. Total gresit. Dincolo de atmosfera si climatul oferite copiilor, adolescentilor si tinerilor pentru " minte , inima si literatura " si de accesul oferit adultilor de catre edituri , librarii si biblioteci la cultura universala, regimul oferea cu cinism si cheile de decriptare a sistemului care aratau clar romanilor in ce fel inchisoare traiau.
Cea mai buna dovada este uluitorul tiraj al unei carti aparute in timpul comunismului , respectiv " Castelul " lui Franz Kafka :
" Cele mai mari tiraje apar in anii 1967-1969, la toate categoriile si genurile. De pilda, in 1968 Orlando de Virginia Woolf apare in 50.165 de exemplare (in Colectia „Meridiane“), iar Castelul de Kafka, tot in 1968, in 110.175 de exemplare (in colectia de cea mai mare popularitate „B.p.t.“). "
Ion Simut.
https://www.observatorcultural.ro/articol/simptome-de-ce-sint-secrete-tirajele-cartilor/
Cu mult timp inainte sa apara cartea lui Marin Preda despre ororile regimului din epoca 1945-1964 respectiv " Cel mai iubit dintre pamanteni " (1980), in Romania aparusera deja carti esentiale care aratau decriptau simbolic si la modul general pentru cei care doreau sa inteleaga in ce fel de regim si ce fel de inchisoare traiesc , mesajul subliminal fiind acela de a sugera lipsa de alternativa la aceasta situatie :
 |
| Ilustratie la : Franz Kafka - Castelul Editura pentru Literatura, Biblioteca pentru toti, 1968 |
 |
| Ilustratie la : Franz Kafka - Procesul Editura pentru Literatura, Biblioteca pentru toti, 1977 |
Cu toate acestea , intr-o forma sau alta si din motive foarte obscure, samanta aruncata de Ruxandra Cesereanu a prins radacini foarte adanci.
Daca tot a fost postulat " Imaginarul violent al romanilor ", urmatorul pas identificat de cei care au preluat stafeta este nevroza . Romanii ( nu tortionarii lor ) ar suferi de " Nevroza balcanica" :
Sa-l citam pe Vasile Dem Zamfirescu care ne prezinta metoda prin care "psihanalizeaza Romania " vorba unui ziarist :
„Din materialele pe care le-am avut la dispozitie reiese o alta ipoteza: specifica pentru romani este prelucrarea defectuoasa a conflictelor narcisice, generata de deficite narcisice timpurii. Astfel de tulburari ale sentimentului valorii proprii se exprima mai ales prin depresie, lipsa bucuriei de a trai, hipersensibilitate fata de lezarile narcisice, rusine, toate suficient de impovaratoare pentru a merita intreaga atentie teoretica si practica, la fel ca problemele clasice, prezente si ele ca la orice european, si carora li se acorda atentia cuvenita in carte.
Atat de importanta mi s-a parut rezolvarea acestor simptome, incat in mai multe randuri m-am gandit ca am avea nevoie de un Minister al Stimei de Sine (s.n)...”
Vasile Dem. Zamfirescu
Atat de "nevrotici" sunt romanii incat dupa Vasile Dem Zamfirescu ei isi invidiaza fostii tortionari pentru pensiile lor speciale :
„Psihologic vorbind această asteptare a tăierii pensiilor securistilor vine din dictonul românesc „să moară si capra vecinului”, dicton care ne face mult rău pentru că este unul resentimentar. Motivul este invidia transformată în resentiment (s.n.) ”
Vasile Dem Zamfirescu, psihanalist
https://web.archive.org/web/20101218074934/http://www.evz.ro/detalii/stiri/n-au-suferit-romanii-in-comunism-la-2-1-cu-psihanalistul-dem-zamfirescu-si-presedintele-iicm.html
Cu toate acestea , postura de " psihanalist /psihoterapeut al natiei "a fost validata fara ezitare de un grup de intelectuli publici care adunati in jurul unei mese i-au acordat tot creditul :
In orice caz , este foarte stranie aceasta reactivare a psihanalizei la noi ca sa nu mai spunem de aplicarea ei la scara unei intregi tari . Psihanaliza este demonetizata si puternic contestata in Occident ( https://www.amazon.co.uk/livre-noir-psychanalyse-rever-penser/dp/2352041074 ), dar cel mai interesant aspect este acela ca aceasta a fost socotita un instrument esential in " Psihopolitica" lui Lavrenti Pavlovici Beria din ...1936 ( https://web.archive.org/web/20120111022301/http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/grosu/spcreier/).
Daca am vazut deja ca tot romanul este violent si nevrotic , de ce nu ar fi si Romania altfel decat alte tari ? Exact asta sustine celebrul si mereu citatul istoric Lucian Boia care are darul profetic de a lega trecutul , prezentul si viitorul in eseuri eclatante pentru unii :
Sa-i dam cuvantul istoricului eseist care sustine cu tarie teza blestemului inapoierii romanilor si Romaniei :
” Modul extravagant in care s-a derulat psihodrama politica din vara anului 2012 a lasat impresia ca tara este defecta. …Ceva nu merge in Romania si nu doar sus , in clasa politica, si nu doar de ieri, de alaltaieri. Sa fie un blestem ? Nu e doar istorie, dar e cam acelasi lucru .”
Lucian Boia
https://humanitas.ro/humanitas/carte/de-ce-este-rom%C3%A2nia-altfel-1
A aparut si aceasta in 2015 cand a fost lansata cu surle si trambite " Psihologia poporului roman " a profesorului universitar Daniel David :
"...pentru a intelege corect profilul psihologic al romanilor, am analizat toate studiile de specialitate publicate pana in ianuarie 2015 pe aceasta tema si am demarat o serie de studii proprii. Totalul subiectilor care au intrat in studiile analizate/derulate de noi depaseste 50.000 de romani, din diverse zone ale tarii, cu varste de la 2 ani la +80 (multe analize fiind pe esantioane reprezentative national)"
https://danieldavidubb.wordpress.com/2015/03/25/despre-psihologia-romanilor-avanpremiera-ii-a-lucrarii- psihologia-poporului-roman-de-daniel-david/
„ Trasatura esentiala a romanilor este neincrederea in oameni (s.n.) . Preocuparea pentru binele altora nu depaseste zona familiei.
Si tot romanii cauta puterea sociala (s.n.), "dar in mod ipocrit, conform unei culturi colectiviste (s.n.) in care nu da bine sa arati ca vrei sa iesi din rand (s.n.) , isi ascund aceasta dorinta sub masca modestiei si sacrificiului pentru altii (s.n.)”.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19787285-psihologia-poporului-roman-concluziile-unei-cercetari-facute-data-100-ani-cum-suntem-cum-credem-suntem-cum-vrem-fim.htm?cfnl=
„Toate răfuielile dintre români, împărţiţi aproape tot timpul în două tabere care aruncă cu venin una în cealaltă, au explicaţii psihologice.”
„Românii au tendinţa de a se împarţi în diverse grupuri, precum tinerii şi bătrânii, românii din diaspora şi cei din ţară, privaţii şi bugetari.”
http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/romania-vrajbei-noastre-construiti-psihologic-uram-scandalul-antenelor-fost-gresit-ne-am-luat-tara-inapoi-1_56def6865ab6550cb8a265b2/index.html
”Într-o lume globală în care lucrurile se schimbă, toate(s.n.) dimensiunile noastre (ca popor-n.a) nu încurajează schimbarea, ci cantonarea în situația în care suntem și o atitudine de a rămâne cum suntem” ;
”Noi ne-am integrat fără să ne forțeze nimeni și în NATO, și în UE, într-un spațiu vestic. Asta e foarte bine, numai că România nu a fost pregătită (s.n.) pentru integrarea în spațiul vestic din punct de vedere psihocultural” ;
” … profilul nostru psihocultural nu e prea funcțional (s.n.) pentru spațiul în care noi ne-am integrat…” etc.,etc.
”Noi ne-am integrat fără să ne forțeze nimeni și în NATO, și în UE, într-un spațiu vestic. Asta e foarte bine, numai că România nu a fost pregătită (s.n.) pentru integrarea în spațiul vestic din punct de vedere psihocultural” ;
” … profilul nostru psihocultural nu e prea funcțional (s.n.) pentru spațiul în care noi ne-am integrat…” etc.,etc.
„Foarte interesant la români este că, la acelaşi profil psihologic de adâncime(s.n.), în funcţie de context, profilul de suprafaţă (s.n.) este diferit (?!-s.n.) . Adică cineva care gândeşte pe formula «las’ că merge şi aşa», într-un alt context poate deveni responsabil şi muncitor. Te aştepţi ( s.n.) ca, dacă cineva e leneş şi neinteresat de rigoare în ţară, să fie «şmecher» peste tot (s.n.)."
https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/studiu-s-a-schimbat-poporul-roman–ultimul-secol-spiritul-turma-complexul-inferioritate-1_5344d8450d133766a89f16fe/index.html
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19787285-psihologia-poporului-roman-concluziile-unei-cercetari-facute-data-100-ani-cum-suntem-cum-credem-suntem-cum-vrem-fim.htm?cfnl=
" Teza principală este că, din păcate, deși studiile de specialitate (David, 2015) arată că românii au un potențial intelectual de inteligență și creativitate similar popoarelor din țările vestice dezvoltate, adesea profilul psihocultural al țării, alături de gradul nostru de încredere interpersonală și cooperarea bazată pe aceasta, nu ne ajută să putem genera instituții sociale eficiente care să ne utilizeze acest potential intelectual. O astfel de instituție socială afectată în aceste sens este antreprenoriatul."
" Problema noastră e legată de instituțiile slabe, care nu valorifică potențialul intelectual. Instituțiile apar ca slabe (s.n.) și din cauza faptului că ceea ce trebuie să preluăm noi din UE nu se potrivește cu profilul nostru psiho-social (s.n.) "
" Vorbeam cu negociatorul șef de la momentul integrării în UE și spuneam că au fost minunate acele dosare pe educație, pe economie, pe Justiție, dar a lipsit unul fundamental: dosarul de psihologie interculturală . Românii nu au fost pregătiți să intre în spațiul vestic din punct de vedere psihocultural (s.n.) ".
https://cursdeguvernare.ro/__trashed-18.html
Pe cale de consecinta , generatii intregi au fost crescute " in orb " fara sa cunoasca amploarea sistemului concentrationar din comunism (https://romania.europalibera.org/a/munca-silnic%C4%83-%C8%99i-cele-20-000-de-victime-ale-lag%C4%83relor-din-anii-50/30336249.html ), reeducarea si torturile practicate in numele ei sub umbrela secretului de stat.
Si totusi , din motive obscure la prima vedere , violenta mai intai cea verbala ( ulterior cea fizica ) a aparut si i s-a facut elogiul dupa 1990 pana acolo incat a fost proclamata definitorie pentru poporul roman.
Intrebarea esentiala este cine sau ce instanta a avut interesul sa faca pasul de la "unii " la toti" si sa declare toti romanii violenti atunci cand in orice proces violent exista intotdeauna un agresor si o victima care in acelasi timp si sub acelasi raport nu pot fi echivalate sub nici o forma.(5)
In acest caz intra sub lupa cei care au cultivat-o mai intai in cultura si mass-media , dar in aceeasi masura si cei care au validat-o cu buna-stiinta.
Note
0) Este foarte interesant ca la numai 3 ani de la Mineriada din 1990 este infiintat la Universitatea din Bucuresti " Centrul de Istoria Imaginarului " :
Problema este ca inainte de a fi istorie sau mitologie, comunismul a fost inginerie sociala pura .
Intre timp, si in paralel cu istoria imaginarului , mineriadele vor continua pana in 1999.
Pe de alta parte , IICEMER ( Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc ) care se ocupa de fapte istorice si sociale reale , nu imaginare, a fost infiintat abia dupa 19 ani (!) de la prima mineriada din 1990 ( 2009 ) :
1) Sa-i dam cuvantul distinsei cercetatoare a imaginarului care scrie eseuri asupra realului :
" Poezia mea este o poezie violenta. De ce este o poezie violenta? Vreau sa fiu foarte onesta cu mine insami. Ma gindesc ca singurul lucru prin care poti sa le arati ca esti autentica este sa te uiti in oglinda si sa scoti din tine nu doar ce ai bun si frumos, ci si raul. Pentru autenticitate, violenta este certificatul meu, este esentiala. Si mai trebuie sa-mi recunosc nevrozele. Eu nu vreau ca nevrozele mele sa treaca de la mine la cititori, ca papusile voodoo. Dar imi doresc ca cititorii mei sa se exorcizeze odata cu mine. Cind vorbesc despre „poetul ca bestie“, am in vedere ca poetul trebuie sa-si exteriorizeze raul dinlauntru si sa nu cosmetizeze nimic. Poetul nu trebuie sa se aseze dupa paravane, sa-si fardeze traumele. Violenta trebuie sa fie autentica (s.n.) . Daca ne uitam in jur, la cei tineri, eu nu cred ca ei mai pot simti raul. Au vazut atita rau, sint atit de caliti la cultura Internetului, la jocurile cu roboti care se omoara intre ei, cu fetite ucise de papusi, cu masini care schingiuiesc, care decapiteaza, care mutileaza. La cei foarte tineri s-a ajuns la un fel de „banalizare“ a raului in care ei nu mai simt."
“Sint, la egalitate, poeta si prozatoare si, mai apoi, eseista (s.n.). Prima mea ipostaza, launtrica, este cea de poeta si prozatoare.”
“....foloseam ( in poezii scrise inainte de 1989 -n.n. ) o serie de cuvinte: cutit, singe, viol (s.n.), pe care editura nu le-a acceptat. “ ,
" Cred ca mi-am descoperit senzualitatea la 30 de ani. in acel moment am inteles ca a fi femeie nu e neaparat ceva rusinos. De cele mai multe ori, cresti cu niste tabuuri. Ti se spune ca relatia dintre barbat si femeie este una foarte clasica, are niste reguli stricte, niste bariere. Eu am vrut sa ma dezbar de toate presiunile inhibante. "
" Ele ( studentele -n.n.) fac parte dintr-o generatie foarte precoce, care discuta despre sexualitate de la 13-14 ani, isi incep chiar experientele sexuale la virsta aceea. Generatia mea nu se mai potriveste cu generatia lor. Nu stiu care e cautarea lor si la ce ajung. Tot ce le doresc este sa nu se faneze prea devreme pentru ca viata e foarte interesanta mai ales dupa 30 de ani."
“ Henry Miller a avut curajul sa fie el insusi, sa incalce tabuurile, sa-si scuture cititorii de mentalitatea amortita, sa incalce prejudecatile fara sa-i pese. A fost foarte liber. Si a sublimat prin arta chestiunea erotismului. Cine gusta proza lui Henry Miller trebuie sa accepte ca e un scriitor care a ajuns la capatul celalalt.”
https://www.observatorcultural.ro/articol/mi-am-descoperit-senzualitatea-la-30-de-ani-interviu-cu-ruxandra-cesereanu-2/
Acest autoportret este in deplina concordanta cu universul ei de preocupari si subiectele care trezesc atentia eseistei :
Demn de remarcat este faptul ca unul din subiectele patologice pe care se focalizeaza eseista (scato-erotismul ) este propus de scriitorul francez Pascal Bruckner ( care se declara "fascinat de autodistrugere ") in romanul " Luni de fiere " .
Acest subiect l-a captivat pe psihanalistul Vasile Dem Zamfirescu care l-a transformat in subiect de curs la Facultatea de Psihologie a Universitatii din Bucuresti :
2)" Amnistierea și eliberarea majorității deținuților politici din România a fost stabilită prin decretele nr. 767/1963, nr. 176 și nr. 411/1964, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial, așa că publicul larg nu cunoaște conținutul lor. Înainte de a fi eliberați, deținuții au fost avertizați că nu le era permis să spună nimic despre cele pătimite, prin diferitele locuri de detenție( s.n.).[8]- https://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%9Binut_politic)
3) Acest lucru a fost recunoscut in 2022 de catre psihologul criminalist Tudorel Butoi ( fost ofiter la Militia Capitalei inainte de 1989 ) care a confirmat ca o ancheta incepea cu bataia ( folosita probabil ca "metoda terapeutica" ) :
" Mai erau și alte secrete profesionale (s.n.). Spre exemplu, noi în vremurile acelea, în stradă, la opoziția infractorului cu ”nu-ți dau buletinul, nu cutare”, în stradă îi băteam de-i scoteam din ghete. …".
Tudorel Butoi
4) Am copilarit intr-un sat din Mehedinti iar in vacante mergeam si intr-un sat din Dolj . In bibliotecile din cele doua sate in afara de nelipsitele carti de povesti , romane , aventuri, SF se gaseau carti de Homer, Shakespeare, Goethe, E.T.A. Hoffmann, Balzac,Thomas Mann, E.A. Poe, Dante Alighieri, Moliere, Kant, Hegel , etc. ( cati citeau Shakespeare sau Hegel prin satele de atunci - nu mai spunem de acum - este o alta problema ).
Aceasta situatie de tip SF inclusiv pentru satele de astazi este in realitate o proba de cinism social extrem din moment ce acelasi regim comunist aruncase in inchisori exact elita intelectuala a tarii .
5) Este exact acelasi tip de demers intalnit in cea mai recenta situatie de acest gen cand episodul lagarelor de copii de la Cighid din anii `90 este reeditat in 2023 si in varianta batranilor lipsiti de aparare din azilele din Voluntari.
Atunci cand orice constiinta morala normala este oripilata de scenele de cosmar prezentate din abundenta in presa ( https://defapt.ro/batranii-din-azile-si-au-mancat-hainele/) , sare cate o "constiinta intelectuala" care fara sa clipeasca tine neaparat sa ne reaminteasca faptul ca nu mai exista cea mai firava urma de morala daca totul a inceput acum 2000 de ani si toti suntem vinovati ( deci nu are rost ca justitia sa identifice vinovatii cu nume si prenume... ) :
"Ceea ce s-a întâmplat în aceste azile de bătrâni (și, mai mult ca sigur, se întâmplă și în altele) arată fața adevărată a unui popor ( nu a vinovatilor din acest caz -n.n.) pentru care minciuna, înșelăciunea și furtul n-au fost niciodată asimilate nici păcatului, nici infracțiunii. Ele sunt ”strategii de supraviețuire” ale unei populații dezumanizate de milenii de sărăcie. Sărăcia aceasta, care ne-a abrutizat dincolo de limitele oricărei înțelegeri, e singura constantă a istoriei noastre. În numele ei, fiecare consideră că are dreptul la orice, dincolo de morală și de lege. Vrei să scapi de blestemul sărăciei, vrei ca odraslele tale să trăiască altfel și, de aceea, tot ceea ce-ți poate fi de folos pentru a ieși de sub apăsarea mizeriei e bun: și crima, și furtul, și minciuna, și impsotura. E straniu acest lucru, însă 2000 de ani de istorie n-au fost în măsură să sădească cea mai firavă urmă de morală în acest popor."
Mihai Maci
