Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles , Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois, Steven van Groningen, Leslie Hawke, Peter Damian Hurley

Sunday, January 3, 2010

Despre ( a ) normalitatea romaneasca . Studiu surpriza ?!


De ani de zile circula mituri , puternic incurajate, despre faptul ca din ce in ce mai multi romani sunt “anormali” ca au “innebunit “ ( ei , nu societatea in care traiesc... ) , ca au nevoie de psiholog si chiar de psihiatru, etc. Dar se pare ca lucrurile stau cu totul altfel dupa cum arata un studiu recent . Pe de alta parte, acest studiu provoaca un disconfort vizibil specialistilor romani in sanatate mintala care au cu totul alte opinii. Meritul de a aduce aceasta delicata problema in atentia publica revine unui tanar redactor de la ziarul “Cotidianul”.

( sublinierile imi apartin )


Studiu-surpriză: Cei mai sănătoşi la minte din Europa
Victor Popescu, Redactor Ziarul "Cotidianul",

“ Frecvenţa depresiilor şi a tulburărilor anxioase în România este sub jumătate faţă de restul lumii, arată un studiu publicat recent. Specialiştii în sănătate mintală susţin, însă, că cifra este eronată şi că cercetarea prezintă hibe metodologice.

Greutăţile vieţii îi fac pe din ce în ce mai mulţi români să devină „clienţi“ ai instituţiilor psihiatrice ( ?! - s.n.)

De-a lungul vieţii, 13,4% din români suferă de cel puţin o tulburare mintală, rezultă dintr-un studiu publicat recent în revista „Management de sănătate mintală“ nr. 3/2009. Astfel, 6,9% din români se confruntă măcar o dată în viaţă cu fobii sau atacuri de panică, în vreme ce 4,3% suferă de depresie şi de alte tulburări de dispoziţie. Dependenţa şi abuzul de droguri şi alcool „lovesc“ numai 3,4% din români, se arată în studiul realizat între 2005 şi 2007 pe 2.537 de subiecţi, sub coordonarea cercetătoarei Silvia Florescu de la Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar din Bucureşti.

La o privire comparativă, rezultatele sunt surprinzător de optimiste.

Un raport din acest an al Parlamentului European arăta că „una din patru persoane este afectată de o formă de tulburare psihică cel puţin o dată în viaţă“ şi „se estimează că, până în 2020, depresia va fi cea mai frecventă boală din lumea dezvoltată“. Directorul medical al Spitalului de Psihiatrie „Al. Obregia“ din Capitală, dr. Radu Mihăilescu, afirmă că este imposibil ca prevalenţa pe viaţă a tulburărilor mintale din România să fie la 13,4%, de vreme ce în restul lumii „se admite că prevalenţa este cam aceeaşi, între 30 şi 33 de procente“ . Psihiatrul oferă şi motivul pentru care numărul îmbolnăvirilor este oarecum egal răspândit pe glob, mai ales în cazul patologiilor severe, de tipul schizofreniei sau demenţelor: „Aceste boli sunt preponderent biologice şi nu există, teoretic, nici un motiv să fie mai frecvente într-o parte a globului faţă de alte regiuni“, argumentează psihiatrul.

Un sondaj realizat în 2005, de organizaţia Mental Health Europe, arăta că peste 27% din europeni suferă de cel puţin o formă de boală mintală pe parcursul unui an. Psihiatrul Radu Mihăilescu spune că, la noi, cifrele ar putea fi chiar mai mari: „Într-o societate marcată de factori de stres economic şi social, în care există o seamă de tulburări legate de abuzul de substanţe, e de aşteptat ca anumite patologii să fie exprimate mai frecvent aici decât în alte regiuni“. Dr. Mihăilescu a făcut, de altfel, parte dintr-un grup de cercetători care, la finele anilor ’80 , a realizat un studiu similar („Titan 2“)*) dedicat sănătăţii mintale. Atunci „au fost confirmate datele internaţionale“.

Diferenţele surprinzătoare dintre datele noului studiu şi cifrele internaţionale ar putea veni din greşeli apărute în strângerea datelor de pe teren, crede dr. Mihăilescu. Ipoteza este împărtăşită şi de psihiatrul Mugur Ciumăgeanu, fost coordonator al Centrului Naţional de Sănătate Mintală. El crede că s-ar putea ca unii dintre subiecţii chestionaţi să fi avut simptome ale unor boli psihice, dar să nu le fi identificat ca „patologice“, ( ?!-s.n.) de unde şi distorsionarea datelor. „Rata extrem de scăzută a depresiei din studiul menţionat ( raportată în studii internaţionale între 7 şi 20% din totalul populaţiei ) nu anunţă neapărat că românii de dinainte de perioada crizei sunt mai fericiţi decât alte popoare, ci, mai degrabă, că avem din punct de vedere cultural o problemă în a asocia o stare de disconfort trist cu o etichetă de tulburare mintală (cea de «depresie»)“, exemplifică dr. Ciumăgeanu. Coordonatoarea studiului, cercetătoarea Silvia Florescu, precizează că operatorii nu au pus diagnostice, ci au aplicat un chestionar standardizat, diagnosticul fiind pus, pe baza răspunsurilor, de un soft creat la Harvard.

Sursa : http://www.cotidianul.ro/autori/victor_popescu-334.html





*) In anii `80 psihiatrul de la Policlinica Titan era dr. Constantin Gorgos sub conducerea caruia a fost alcatuit un dictionar ( mamut ) de psihiatrie. Pe de alta parte, exista relatari conform carora dr. Constantin Gorgos avea atributiuni speciale inainte de 1989 :

“Ziaristul care il insotea pe Emanuel Valeriu a fost recunoscut de catre pacient ( un inginer din Cluj arestat de catre Securitate si internat cu forta la psihiatrie –n. n.) ca fiind dr. Constantin Gorgos , directorul Policlinicii Titan, acela care facea lista cu pacientii care trebuiau internati cu forta la psihiatrie cu ocazia evenimentelor politice”

Sursa : http://www.scribd.com/doc/2453081/O-lista-a-dizidentilor-tratati-in-spitale-psihiatrice-din-RomaniaPsychiatric-disidents-in-roumanian-asilums

No comments: