Viitorul sub acoperire

Motto :
"Romani, vi s-a pregatit ceva !"



Redau mai jos deocamdata numai citate dintr-un text care da fiori unui cetatean democrat ( "Cultura de intelligence a decidentilor politici "- Dr.psiholog Ion Duvac ) publicat inca din 2007 si care ar fi trebuit sa provoace o minima ( sau maxima...) reactie a societatii civile . Ce gluma buna... Care " societate civila " ?!


Comunitatea naţională de informaţii şi Cultura de intelligence a decidenţilor politici – actualităţi şi perspective
Dr. psiholog Ion Duvac
profesor asociat Universitatea Bucureşti1

( Textul integral - http://pseudointelectuali.blogspot.com/2010/01/cultura-de-intelligence-decidentilor.html ; link-ul original : http://193.231.1.3/mod/resource/view.php?id=484 )

Deocamdata este suficient sa prezentam doua principii fundamentale ale acestei noi "culturi de intelligence" care se doreste a fi extinsa la nivel national in asa fel incat sa transforme romanii intr-un popor de "agenti" :



1. Reabilitarea oficiala a Securitatii

" La noi, culpabilizarea generalizată (şi de cele mai multe ori fără un temei justificat) a rezerviştilor structurilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale în perioada de după Revoluţie a determinat o anumită discreţie în ceea ce priveşte angajarea acestora în domeniul afacerilor în posturi care ar viza realizarea intelligence-ul privat. Chiar dacă această reticenţă în a utiliza expertiza rezerviştilor amintiţi s-a manifestat mai ales în mediul privat românesc, firmele străine sau cu capital majoritar străin(s.n.) nu s-au sfiit să caute cu prioritate angajarea unor astfel de specialişti. Posibil ca tonul pentru firmele româneşti să fi fost dat şi de către patronul unei companii străine care în cadrul unei conferinţe de presă de prin anul 1997 fiind atenţionat de către ziarişti că l-a angajat pe postul de consilier pe domnul X, persoană cu o anumită notorietate publică, care ar fi fost ofiţer de Securitate a declarat că „nu-l deranjează acest fapt şi îi pare rău că nu a ştiut acest lucru, dar cu siguranţă acesta poate fi un motiv serios pentru a analiza posibilitatea creşterii salariului”( s.n.). Nu este cazul să menţionăm aici despre ce persoane este vorba ( s.n. ) , dar cert este că după această dată, probabil şi ca semn al unei anumite maturizări a societăţii civile care s-a produs mai rapid în domeniul privat, percepţia publică a patronatului românesc faţă de rezervişti ca potenţiali angajaţi în posturi de mare responsabilitate s-a schimbat în bine relativ rapid." ( p.17.)


2. Postularea rolului conducator al "autoritatilor informative" in intreaga societate inclusiv in sfera politica si definirea perceptiei publice drept "aproape paranoica" , si cum aceasta perceptie asupra acestor structuri o are publicul, deci cetatenii, rezulta ca si ei sunt "aproape paranoici" (mai era un politician care prin `90 zicea pe sleau ca romanii sunt paranoici probabil ca de aceea face si acum politica...) :

"Diagnoza realistă a culturii de intelligence la diverse nivele de analiză relevă următoarele aspecte:

a) la nivelul decidenţilor politici:
- persistenţa unor confuzii conceptuale în discursurile referitoare la domeniul securităţii naţionale;
- preocupări scăzute în politicile de resurse umane ale partidelor politice pentru formarea unei culturi de securitate minimale pentru persoanele care ocupă sau urmează a ocupa diverse funcţii;(s.n)
- slabe preocupări pentru formarea culturii de securitate (implicit cea de intelligence) a candidaţilor la funcţiile eligibile; (s.n.)
- politizarea excesivă a problemelor legate de securitatea naţională;
- preocupări scăzute pentru a proiecta şi implementa reformarea profundă a sistemului naţional de securitate.
b) societatea civilă şi elitele intelectuale:
- slabă implicare în fundamentarea ştiinţifică a politicilor de securitate naţională. ( s.n.)
c) la nivelul percepţiei publice:
- viziune aproape paranoică faţă de “autorităţile informative”( s.n.)
- atitudinea faţă de “autorităţile informative” funcţionează pe “principiul vinovăţiei”
- perpetuarea inducerii unei atitudini de neîncredere faţă de “autorităţile informative” ale statului
d) posibile efecte asupra instituţiilor cu atribuţii în domeniul intelligence-ului romanesc:
- crearea unor presiuni artificiale asupra angajaţilor din instituţiile cu atribuţii în domeniu;
- scăderea moralului ofiţerilor operativi;
- disiparea resurselor în acţiuni de prevenire şi explicare a diverselor „atacuri” mediatice." ( p.16)