"Unde e carte multă există şi orgoliu nemăsurat, perfidie şi multe probleme la cap.'' *)
Aurora Liiceanu, psiholog
 
Inainte  de 1990 , ani de zile am  urmarit oripilat cum erau cultivate , cum se  manifestau si cum cresteau in mod constant  dispretul si ura proletara    fata de intelectualii "neproductivi " ,  fata de cultura , fata de   scoala , si fata de carte in general .    Acum am descoperit intamplator  un  text  care ne arata ca dupa 20 de ani de la prima mineriada , si  dupa  intrarea in Europa,  aceste atitudini nu au disparut   : 
Oamenii sunt polimorfici, iar cei care ajung conducatori cu atat mai mult…
Intelectualul de cafenea este intotdeauna contra sistemului, el cauta sa mascheze lipsa reusitei personale, are intotdeauna solutii ingenioase, elaborate in tihna in capul sau frustrat!
Mai grava este categoria celor care, desi intelectuali autentici de cafenea, privesc in palma puterii si clevetesc “echilibrat”, poate-poate se va intampla minunea asteptata de o viata, basculand convenabil apoi…
Mai exista si categoria intelectualului care nu bea cafea, care isi vede de ale lui in particular, refuza expunerea publica intrucat adevarurile de tot felul sunt prea evidente!
In sfarsit, mai exista si cei auto-suspendati din realitatea imediata, sclavi ai unor teorii avantgardiste mult prea elevate ori de interes restrans.
Asta-i toata gama, dar la ce folosesc ei? In afara de munca la catedra, rolul lor in societate este minim! Are vreun sens sa-i analizam?
Cred ca pierderea alegerilor din 2004 se datoreaza unei importante exagerate acordata acestora, in dauna unui pragmatism electoral simplu, pur politic si pur ticalos, la are actualul s-a dedat in mod natural. Nu-i bine nici asa, nici asa.
Intelectualul este mereu in rolul de a-si cauta motivul existentei, ca si cum ar fi un chelner intr-o tara in care se cauta numai tinichigii, ori invers. De ce oare nu intelege ca puterea, oricare ar fi ea, nu are nevoie de el? Nu are nevoie de persoane anume, ci de scopuri implinite, nu importa cine, ce si cum, detaliile se pot acoperi, gura intelectualului mai greu!
Raman la parerea mea, intelectualii au pretentii exagerate pt un rol minim, in general.
10 august
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu