De la instituţionalizarea violenţei la radiografia spectrala a unui mit de stanga

Articolul despre Che Guevara al profesorului Ioan Stanomir aparut recent pe Contributors.ro*)   a provocat o reactie viscerala deoarece  merge exact la radacina lucrurilor si prezinta o radiografie spectrala a unui mit de stanga folosit drept stindard in lupta impotriva  capitalismului vazut si acum drept dusmanul de moarte al omenirii :

" Uniforma de luptător pe care o poartă este indiciul apartenenţei lui Che la acea castă de visători ucigaşi (s.n.) ce priveşte omenirea ca pe un aluat inert. Menirea noii politici este de a înlătura vechile legături şi de a face să se nască noul peisaj antropologic. Atacul îndreptat împotriva capitalismului este atacul împotriva naturii umane vechi, inerte şi conservatoare."
 "Evanghelia lui Che cucereşte prin ostilitatea, implacabilă, faţă de Statele Unite şi faţă de blocul imperialist. Admiraţia lui Sukarno, tiranul din Indonezia, faţă de Che nu este un accident. Mesianismul lui Che trezeşte, la nivel global, aceste energii telurice ale urii. Revolta împotriva capitalismului este o luptă a popoarelor, în egală măsură."
 "În moarte, cu efigia de Christ, Che serveşte acestei cauze care nu încetează să mobilizeze. Asemenea lui Lumumba, Che are privilegiul martirajului. Canonizarea sa urmează un parcurs religios degradat. Icoană a culturii pop, Che este, înainte de toate, zeitatea pe care o invocă credincioşii acestei biserici comuniste. La un an de la execuţia sa, baricadele pariziene vor marca intrarea în scenă a acestei “noi stângi”, care îi datorează pasiunea şi crezurile."
 "Testamentul lui Che este chiar această atracţie suicidară a politicii privite ca înfruntare, război, luptă. Desemnarea şi lichidarea duşmanului, exterminarea sa şi a clasei din care face parte, iată ambiţia acestei strategii a imoderaţiei totalitare. Visul este scris cu sânge în carnea naţiunilor , de vreme ce egalitatea absolută este ţelul ultim. Romantismul politic al lui Che este unul ucigaş."

Reactia viscerala este explicabila nu numai prin persistenta ideologiei comuniste la nivel de masa,  ci si prin mentalitatea de buncar existenta la nivelul structurilor  de stat de la noi si confirmata prin creditul acordat unei recente legi  care sanctioneaza numai extremismul existent  la dreapta spectrului politic si numai inainte de 1945 (http://lege5.ro/Gratuit/g4ztmnjxga/legea-nr-217-2015-pentru-modificarea-si-completarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-31-2002-privind-interzicerea-organizatiilor-si-simbolurilor-cu-caracter-fascist-rasist-sau-xenofob-si-a-promov ).

In buna traditie a paradoxului romanesc , aceasta lege reuseste performanta stupefianta de a trece cu vederea un regim ilegitim si criminal existent timp de peste 50 de ani si condamnat formal tot printr-un document oficial al statului roman
(http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf).
De aici apar paradoxurile . Romania ajunge astfel in situatia triviala de a fi oferit publicului  filme despre eroii anticomunisti , dar pe care actuala legislatie ii condamna (http://adevarul.ro/cultura/istorie/video-portretul-luptatorului-tinerete-filmul-rezistentei-anticomuniste-intra-ecrane-1_50ba00887c42d5a663af1a64/index.html). 

Aceasta situatie nu ar fi fost posibila daca personalitatile culturale de la noi si intelectualii romani in general ar fi avut o reactie prompta de respingere a unei legi care este de fapt un atentat la memoria sociala condamnand selectiv faptele sociale si  validand indirect actele unui regim ilegitim si criminal. 

Lipsa de reactie in acest caz confirma faptul ca personalitatile culturale , si intelectualitatea romana in general sunt inca tributare unor conceptii de stanga , iar rarele exceptii confirma regula. Problema este ca nu vorbim doar de vechile generatii, ci si de noile generatii care preiau exact aceeasi stafeta iar mediul universitar joaca rolul de intermediar si de arc peste timp.

De la respingerea oricarei autoritati si revolta globala preconizata altadata de Bakunin si pana la revolta morala descrisa recent de catre profesorul Vintila Mihailescu (http://www.contributors.ro/politica-doctrine/o-revolta-morala/) care vorbeste cu mult entuziasm despre  fenomenul de tip „Occupy the wor(l)d” , diferenta nu este de fapt decat una de nuanta  :

 „ Este deci util, cred, să reamintim care par a fi principalele caracteristici ale fenomenului. Schematic, am putea sublinia următoarele: a) este global, dincolo de inevitabilele sale particularităţi locale; b) constituie o stare de spirit, dincolo de manifestările sale concrete; c) presupune mai degrabă energii de masă, decît structuri de clasă; d) sunt morale dincolo de a fi politice. Ultimul punct este poate cel mai important, căci justifică şi de ce sînt lipsite, de regulă, de o agendă politică de moment şi ce se ascunde în spatele aparentei dezideologizări. După cum sugerează Ivan Krastev într-un editorial recent, „neîncrezători, de regulă, în instituţii, protestatarii sînt profund neinteresaţi în preluarea puterii. Guvernul este pur şi simplu ‚ei’, oricine ar fi la conducere. Protestatarii combină o nevoie autentică de comunitate cu un individualism irepresibil (…). Ei îşi descriu propriul activism în termeni aproape religioşi, subliniind în ce măsură experienţa performării (acting out) în stradă a inspirit o revoluţie a sufletului şi o schimbare de regim a minţii (…). Poate că pentru prima dată după 1848, revolta nu este împotriva unui guvern, ci împotriva faptului de a fi guvernat” – conchide Krastev.
De această ultimă constatare se leagă şi o altă dimensiune a revoltelor de acest gen, poate cea mai profundă şi în acelaşi timp mai puţin vizibilă. Revolte împotriva guvernării (chiar şi atunci cînd se exprimă împotriva unui guvern sau altul), acestea refuză, în fond, însuşi limbajul guvernării, adică al Sistemului.”

Interesant  este ca intelectualii  declarati de stanga ( cei declarati de dreapta sunt cam lipsa la apel atunci cand nu sunt fascinati de-a dreptul de politica si mir  ) se regasesc  cam pe aceeasi platforma cu „ Rosia Montana - Revolutia Generatiei Noastre ” si anarho-sindicalistii de la  „UnitiSalvam” (http://www.criticatac.ro/wp-content/uploads/2013/09/1185829_10151541173396890_796769223_n.jpg

 ) atunci cand nu sunt ocupati si in 2015 cu... vanatoarea de legionari ( http://sergiusimion.blogspot.ro/2015/01/de-la-raportul-tismaneanu-la-vanatoarea_39.html ).
Nimic nou sub soare.

Sursa : http://www.contributors.ro/analize/umbra-lui-che-sau-romantismul-ucigas/#comment-250230

*) Ioan Stanomir - Umbra lui Che sau romantismul ucigaş

Nota

Interesant, dupa mult timp,  moderatorii Contributors.ro promoveaza un asemenea tip de comentariu in contrast cu tezele sustinute de catre reprezentantii oficiali ai establishment-ului sau de catre unii autori ai platformei :