"Desi, potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, se interzice acesteia creditarea statului, alin. (1) al aceluiasi articol permite creditarea bancilor comerciale."
"Banca Nationala a Romaniei a creditat substantial bancile comerciale, de la care Statul roman, aflat intr-o continua nevoie de finantare a deficitelor bugetare si de re-finantare a imprumuturilor anterioare, s-a putut imprumuta, neexistand nicio interdictie in acest sens. Banca Nationala a Romaniei a creat, asadar, conditiile pentru ca Statul roman sa aiba nevoie de capital. Desi creditarea directa a Statului roman de catre BNR este interzisa (o decizie de politica economica si monetara complet gresita, de altfel), totusi, in acele cazuri, in care BNR a creditat bancile comerciale, iar acestea au folosit fondurile astfel obtinute de la BNR pentru a credita Statul roman, s-a ajuns la un adevarat cerc vicios al indatorarii Statului pentru consolidarea bancilor, semnalat si explicat, cu lux de amanunte, in raportul Curtii de Conturi din septembrie 2014. Pe scurt, BNR a permis bancilor comerciale sa faca profit pe seama Statului roman, care s-a indatorat continuu la banci, fie prin re-finantari ale unor imprumuturi vechi, fie prin imprumuturi bancare sau obligatare noi, majorindu-si constant datoria publica."
Pe scurt, BNR este de fapt un stat in stat si nu este clar ale cui interese le reprezinta de fapt . Mai mult decat atat, este secondata si de alte organisme de aceeasi natura :
"Asa cum rezulta din scurta prezentare de pe site-ul MF a proiectului de lege, “Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala (CNSM) va fi constituit din reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei, ai Autoritatii de Supraveghere Financiara si ai Guvernului, ca structura de cooperare inter-institutionala, fara personalitate juridica, si va avea rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudentiale la nivel national […]. Presedintele Comitetului este guvernatorul BNR. Organismul decizional al Comitetului National pentru Supraveghere Macroprudentiala este Consiliul general, format din noua membri, respectiv: guvernatorul BNR, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori, economistul-sef al bancii centrale, presedintele si prim-vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara, doi reprezentanti ai Guvernului, desemnati de primul-ministru. De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, institutie cu responsabilitati in procesul de solutionare a situatiei institutiilor de credit aflate in dificultate, va participa la sedintele Comitetului, fara a avea drept de vot”.
"La o atenta analiza ne rezulta ca, de fapt, acest Consiliu este o alta varianta de BNR, intrucit 5 din 9 membri ai Consiliului sunt sefii executivi ai BNR, doi membri sunt reprezentanti ai ASF, iar presedintele actual al ASF este bancher, in timp ce ceilalti doi membri ai Consiliului urmeaza a fi desemnati de Guvern, iar in privinta persoanei acestora chiar mi-e greu sa cred ca vor fi desemnati de premier fara acordul prealabil al BNR (imaginati-va o secunda ca unul ca mine ar fi propus sa fie membru in acest Consiliu; oare as primi acordul BNR? Evident ca nu!)."
"Acest Comitet este, in mod evident, neconstitutional. Asemenea entitati supra-ordonate Guvernului nu sunt prevazuta nicaieri in Constitutie(s.n.). Acest Consiliu, de fapt, este un supra-guvern care are drept de veto asupra deciziilor Guvernului, unul mai important si mai serios decit ar avea Parlamentul. Realitatea politica si constitutionala a Romaniei ne-a demonstrat ca, de fapt, Parlamentul poate fi usor evitat de Guvern in procesul de legiferare, si asta se intimpla atit prin intermediul delegarii legislative (practica ordonantelor de guvern fiind din ce in ce mai intensa, pas cu pas, Parlamentul fiind evacuat din postura sa de autoritate legislativa a Romaniei), cit si prin intermediul asumarii raspunderii in fata Parlamentului. In acest caz, al asumarii raspunderii pe un proiect de lege a Guvernului, legea nu se dezbate, ci, fie trec trei zile de la depunerea la Parlament a proiectului si nu se formuleaza motiune de cenzura contra Guvernului, si legea intra in vigoare fara dezbatere in Parlament, fie se formuleaza motiunea si aceasta este respinsa (legea trece), sau aceasta este admisa (Guvernul pica si legea nu trece), dar, repet, nu exista dezbatere in niciuna dintre aceste trei situatii. In schimb, daca acest CNSM s-ar opune unei decizii in domeniul financiar, atunci aceasta decizie nu va putea “trece”. Or, Comiteul nu e ales si nici nu e supus vreunei autoritati statale pentru control si supraveghere( ca si BNR-s.n.) , neavind, deci, nicio responsabilitate si neexistind nicio pirghie de control al legalitatii sau oportunitatii “recomandarilor obligatorii” ale Comitetului.
Dar cel mai socant aspect reliefat de acest proiect de lege este ca provoaca o adevarata intoarcere in timp, in perioada comunista, cind exista ca organism supra-guvernamental, peste decizia caruia nu se putea trece, Comitetul de Stat al Planificarii (CSP). Acesta este socul. In realitate, institutii ca CNSM sunt atacuri la democratie."
In sfarsit, profesorul Gheorghe Piperea afirma textual un adevar brutal :
"BNR a fost si este conducatorul de facto al acestei tari inca de cind s-a constituit, in 1991, pe ruinele fostei banci centrale comuniste. "
Faptul absolut uluitor este acela ca BNR ( si cu atat mai mult CNSM ) desi iau decizii peste capul autoritatilor de drept au un statut absolut paradoxal :
"BNR nu exista in Constitutie. Nici macar un singur text din Constitutie nu prevede niciun text relativ la BNR."
"Guvernatorul BNR ... isi construieste metodic, pas cu pas, pinza cu care a ajuns sa acopere cam tot ce inseamna autoritate decidenta in Romania actuala, devenind conducatorul nostru de facto."
" A se observa ca, exceptindu-l pe prim-viceguvernatorul BNR, toti ceilalti 4 reprezentanti ai BNR in CNSM au participat ca “lectori” la seminarul de pregatire profesionala pe drept bancar a judecatorilor din 28-29 aprilie 2015, seminar pe care, personal, l-am considerat un grav atac la indendenta justitie, reclamind, prin intermediul Asociatiei Parakletos, la CSM acest aspect (din pacate, CSM nu a raspuns inca acestei petitii)."
"Deocamdata, sa retinem ca, in acesti 25 de ani care au trecut de la Revolutia din 1989, Romania a avut o traiectorie ciclica, de la uriase caderi economice urmate de enorme cresteri ale inflatiei, la cresteri nesanatoase si arificiale urmate de alte caderi abrupte, care au inlatuit si nenorocit oameni si au distrus afaceri, dar au imbogatit peste masura doua-trei mii de insi bine infipti politic si au triplat, in perioada 2008-2015, afaceri ale multinationalelor, totul pe seama pauperizarii populatiei."
" ..., cresteri economice sunt urmate de caderi abrupte, in timpul carora multa lume se ruineaza, dupa care urmeaza din nou panta ascedenta, panta pe care se inscriu cei ce stiu sa foloseasca ”oportunitatile” dezastrului. A se observa ca, in timp ce 80% din populatia paturii de mijloc a Romaniei s-a pauperizat, averile cumulate ale multimilionarilor romani s-au dublat in criza, iar cifrele de afaceri si profitabilitatea corporatiilor multinationale cu activitati in Romania s-au triplat. "
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu