Politologul Sorin Ionita si politologul Ivan Krastev

Ilustratie la " The global politics of protest" ( Ivan Krastev ) 

" A  venit ceva in lume 

Fara chip si fara nume "

J.B. Keats

Schimbarile majore care au loc in vecinatatea noastra in doua tari care au fost decenii sub dominatia ruseasca si in care nu a avut loc o revolutie sangeroasa ca in Romania au trezit recent atentia politologului Sorin Ionita (https://www.contributors.ro/author/sorin-ionita/ ) :


“ 2022 debutează în Republica Moldova şi Bulgaria cu o situaţie pe care puţini ar fi anticipat-o anul trecut pe vremea asta: două cupluri politice cu diplome de Harvard (pe bune) au ajuns să conducă cele două ţări vecine nouă. La Chişinău sunt la putere Maia Sandu şi Natalia Gavriliţă, care s-au cunoscut în timp ce făceau mastere în Public Policy la Kennedy School of Government a Universităţii Harvard. La Sofia, noul premier Kiril Petkov şi ministrul de finanţe Asen Vasiliev s-au întâlnit tot la Harvard, unde primul făcea MBA iar celălalt Economie.”

Sorin Ionita - Moldova, Bulgaria, România: Harvard power vs. modelul statului cu epoleţi

https://www.contributors.ro/moldova-bulgaria-romania-harvard-power-vs-modelul-statului-cu-epoleti/


Pentru a explica aceasta situatie inedita in care doua tari care vin din sfera de dominatie ruseasca au ajuns sa fie conduse de experti formati in Occident , Sorin Ionita il citeaza pe Ivan Krastev ( omologul sau din Bulgaria , respectiv presedintele Centrului de Studii Liberale din Sofia ) care ne ofera o colectie de paralogisme :


“ Am mai povestit cred o discuţie de acum câţiva ani cu politologul bulgar Ivan Krastev, în care el explica cum competenţa şi validarea profesională externă devin în regiunea noastră mai curând un dezavantaj electoral (1), lumea stresată de crize şi incertitudine fiind convinsă (2) să voteze mediocrităţi representative : “da, suntem cam hoţi şi incompetenţi, şi voi ştiţi asta, şi noi ştim că voi ştiţi, dar fiind aşa noi suntem de fapt mai aproape de voi, poporul, nu vă vom abandona la bine sau la rău, că oricum n-avem unde ne duce, deci vom suferi şi vom muri alături de voi , dacă e”. Se oferă empatie , Einfühlung, nu bună guvernare, iar chestia funcţionează (3 ).”

Aceasta grila de interpretare este simptomatica si pentru analistii si formatorii de opinie progresisti de la noi care au alte prioritati si considera ca anticomunismul este depasit, detinutii politici se reduc la legionari , iar colaboratorii Securitatii nu mai prezinta interes. In aceasta viziune trecutul devine insignifiant si nu mai poate fi regasit in discursul lor.
De ce ? Ne lamureste Ivan Krastev care stabileste noile obiective ale activismului politic si social , respectiv o reforma de dragul reformei o revolta de dragul revoltei si " o revolutie a sufletului si o schimbare de regim a mintii " , mai exact o agitatie fara scop :

 „...neîncrezători, de regulă, în instituţii, protestatarii sînt profund neinteresaţi în preluarea puterii. Guvernul este pur şi simplu ‚ei’, oricine ar fi la conducere. Protestatarii combină o nevoie autentică de comunitate cu un individualism irepresibil (…). Ei îşi descriu propriul activism în termeni aproape religioşi, subliniind în ce măsură experienţa performării (acting out) în stradă a inspirit o revoluţie a sufletului şi o schimbare de regim a minţii (…). Poate că pentru prima dată după 1848, revolta nu este împotriva unui guvern, ci împotriva faptului de a fi guvernat” – conchide Krastev.

Vintila Mihailescu - O revolta morala ( Actualizat )

https://www.contributors.ro/o-revolta-morala/

 

Nu este de mirare ca in viziunea apocaliptica a lui Ivan Krastev aceasta revolta morala a fost atat de mare incat toate au devenit o apa si un pamant. De fapt, este nevoie de o adevarata arta sa amesteci continentele , sistemele, domeniile , categoriile , victimele cu agresorii ,etc. si sa nu mai distingi intre cauze si efecte :

„ In the five short years between Occupy Wall Street and Vladimir Putin’s „Occupy Crimea,” we witnessed an explosion of protests all around the world – the Arab Spring, Russian Winter, Turkish Summer, and the dismembering of Ukraine all were part of the protest moment (??!!-s.n.). Each of these demonstrations – and many less monumental ones – was angry in its own way, but the protests are also a worldwide phenomenon.”

Ivan Krastev -The global politics of protest

( https://web.archive.org/web/20140819005015/http://www.eurozine.com/articles/2014-08-18-krastev-en.html )

Toata aceasta brambureala a contestarii din principiu si a revoltei impotriva oricarui sistem inclusiv democratic [1] , este prezentata pe larg in articolul fanion al lui Ivan Krastev , un fel de Biblie a anarho-socialismului ( The global politics of protest ) dar si in cartile sale ( " Democracy Disrupted " ; " In Mistrust We Trust: Can Democracy Survive When We Don't Trust Our Leaders ? " , etc.). 

Sa revenim acum la paralogismele citate cu atata deferenta de autorul articolului . Daca intr-o societate competenta si validarea profesionala externa ajung sa fie proscrise (1) iar lumea este convinsa ( sau mai bine spus dezinformata, manipulata sau santajata a la long ) sa voteze numai mediocritati (2) si in loc de buna guvernare se ofera empatie ( 3), atunci problema nu mai este la cetateni , ci la sistem.
Acest tip de rationamente alambicate si ambigue asupra faptului social in care conceptele devin neclare , iar cauza si efectul se amesteca , au un numitor comun.Intr-o forma sau alta , ele estompeaza cauzele si se focalizeaza asupra efectelor, iar in final reduc totul la vina principala a cetateanului (votant) , eternul acar Paun din Europa de Est.

Altfel spus, nu mai vorbim despre o explicatie sociologica sau politologica ( Ivan Krastev este la origine filozof - https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_25868.htm?selectedLocale=en ) pentru o stare de fapt dintr-o societate , ci de o pledoarie pro domo respectiv pentru existenta unei clase parazite  care nu poate sa dispara deoarece poporul ar fi de acord sa doarma in acelasi pat cu violatorii lui care vor sa moara musai cu el de gat.

Cum sistemul politic de la noi este unul capturat, dupa politologul Sorin Ionita ne-am afla intr-o situatie similara: 

" Capturarea politicii de către servicii secrete şi militari nu este nicăieri în regiune atât de mare ca în România, unde procesul a dus la o accentuată contra-selecţie, împingând la vârf doar holograme – oameni vulnerabili şi dispensabili."

 

In aceasta interpretare , diferenta fata de Moldova si Bulgaria este evidenta. Romania a pierdut startul , nu a mai tinut pasul cu schimbarile din jur si a pierdut puterea reala . 

In rolul vinovatului , respectiv prostul de serviciu , politologul Sorin Ionita distribuie dupa modelul propus de Ivan Krastev , cetateanul ( " publicul" ) care , atentie , nu doreste informatie corecta sau competenta , ci doar empatie si garantii pe care le ofera diriguitorii lui.
Exemplul dat este pandemia actuala, dar este valabil la fel de bine si in cazul crizelor politice sau sociale unde informatia corecta ar trebui sa fie esentiala :

" Ca de fiecare dată în deceniul furiei şi indignării care a trecut, şi nu doar în România, în situaţii de stres social (s.n.) eu, publicul, caut emoţie care să rezoneze cu a mea, nu informaţie corectă ori competenţă (cât există ea în guvern şi cât nu, e altă discuţie). Vreau să mă asigure cineva că totul va fi bine, că s-au identificat vinovaţii de dificultăţi iar rezolvarea e după colţ, cere doar o încordare a voinţei. Caut identificare şi empatie, adică să văd la TV pe cineva care să repete exact ce cred şi eu, eventual exprimat mai bine şi mai colorat decât aş putea s-o fac. Ce nu caut, dear Ovidiu, e pe cineva care să mă enerveze cicălindu-mă, în încercarea de a-mi schimba opiniile cu “argumente”. La chestia asta dau block." 

Sorin Ionita - Lumea din stradă nu vrea informare, ci empatie şi garanţii. E o diferenţă

https://www.contributors.ro/romanii-din-strada-nu-vor-informare-ci-empatie-si-garantii-e-o-diferenta/

In aceasta interpretare statul de drept si democratia de tip occidental raman un lux inutil si un vis prea indepartat pentru ca romanii in mod funciar nu pot deosebi stanga de dreapta si binele de rau ( suna cunoscut, teza stupiditatii cetateanului votant este foarte raspandita printre analistii si formatorii de opinie de la noi ). Dincolo de acest paralogism trivial ramane o intrebare esentiala.
Daca rusii au plecat din Romania inca din 1958 , iar in 1989 a avut o revolutie anticomunista sangeroasa , cum se explica atunci paradoxala ramanere in urma a Romaniei fata de Moldova si Bulgaria ? De ce nu au luat puterea reala USR-Plus ( respectiv adevarata opozitie in aceasta interpretare ) ?

Problema este cum s-a ajuns aici , dar explicatia oferita de autor este focalizata nu asupra cauzelor . Paralela facuta cu opozitia reala din Moldova si Bulgaria  identifica opozitia de la noi cu USR -Plus care desi este tot un partid politic, se sugereaza in mod implicit  ca nu ar fi capturat de servicii si de militari :

" Dar spre deosebire de partidul omolog de la noi, USR-Plus , ei măcar au luat puterea reală şi nu trebuie să negocieze fiecare pas cu generalii şi oamenii de casă ai SRI, SIE, SPP, STS, armată etc. " 

Toate aceste florilegii si prestidigitatii foarte abile si stilul eclatant al autorului estompeaza exact fondul chestiunii respectiv de ce la noi a fost capturata politica de catre servicii si militari , si cum. 

Veriga lipsa si tamaia de care fuge politologul Sorin Ionita este prinsa in cadru de catre profesorul Marian Zulean care la 32 de ani de la Revolutia din 1989 vorbeste despre o " junta securista " infiintata pentru " armonizarea domeniilor cu NATO si UE " :

" Astfel, în Expunerea de motive pentru justificarea înființării ASM ( Academia de Stiinte Militare ) devenita ulterior ASSN ( Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale ) se spune că ar exista o cerință a NATO și UE de unire a eforturilor de cercetare și dezvoltare, invocându-se armonizarea domeniilor cu NATO și UE (s.n.). Aici avem de-a face cu o prima minciună, pentru că nu există nicăieri în spațiul euroatlantic un domeniu academic numit ”științele securității naționale” și nici vreo cerință a NATO sau UE în acest sens (s.n.). Acest domeniu (inexistent n.a.) este înființat de sus în jos, printr-o academie ”de consacrare”.

Marian Zulean - Academia de Științe ale Securității Naționale (II): instituție academică sau juntă securistă

http://www.contributors.ro/administratie/academia-de-%C8%99tiin%C8%9Be-ale-securita%C8%9Bii-na%C8%9Bionale-ii-institu%C8%9Bie-academica-sau-junta-securista/.

17 iunie 2015. O parte dintre membrii fondatori, la Cercul Militar, cu ocazia conferinței de prezentare a ASSN.
https://pressone.ro/stalpii-societatii-cine-sunt-membrii-academiei-de-stiinte-ale-securitatii-nationale

Aceasta "junta securista"  pe care statul nu reuseste sa o desfiinteze de la caderea comunismului, a gestat timp de decenii sub nasul societatii civile si al politicienilor o  mentalitate la fel de toxica , respectiv noua " cultura de securitate " promovata cu entuziasm de Academia Romana ( http://www.juridice.ro/231688/securitatea-nationala-in-societatea-bazata-pe-cunoastere-intelligence-cunoastere-strategica-si-decizie-bucuresti-26-noiembrie-2012.html ) ,  in universitati ( https://pdfslide.tips/documents/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007.html ; https://web.archive.org/web/20220313084323/https://pdfslide.tips/reader/f/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007.html) si in mass-media ( http://www.contributors.ro/cultura/cultura-de-securitate-semnul-unui-spa%C8%9Biu-al-civiliza%C8%9Biei-%C8%99i-democra%C8%9Biei/).

Daca batranii securisti ( " junta securista ") , se ocupa cu educarea maselor , ce fac fiii lor ? Simplu, preiau stafeta.

Aici apare diferenta majora intre USR-Plus(istii) de la noi si opozitia reala din Moldova si Bulgaria . 

Daca Maia Sandu şi Natalia Gavriliţă s-au cunoscut la Harvard, iar noul premier Kiril Petkov şi ministrul de finanţe Asen tot acolo, fiii de securisti din USR (https://www.mediafax.ro/politic/opinie-cine-voteaza-usr-plus-ii-voteaza-de-fapt-pe-mostenitorii-securitatii-in-frunte-cu-coldea-19768473 ) si cei care au infiintat Plus cu ajutorul unor securisti ( https://www.hotnews.ro/stiri-politic-22920840-istoricul-marius-oprea-sustine-spatele-infiintarii-partidului-lui-ciolos-afla-anchetatorul-sau-securitate-alexandru-iordache.htm) au alte orientari politico-ideologice si alte obiective . 

Dupa trei decenii de la caderea comunismului si spre deosebire de Moldova si Bulgaria foste colonii rusesti , in Romania fiii isi dau patriotic mana cu tatii , iar  puterea ramane in familie asigurand un viitor batut in cuie si indeplinind profetia din aprilie 1990 a seniorului Coposu :

„Blestemul Romaniei ar fi ca dupa 20-25 de ani FSN sa se afle si la stanga, si la dreapta esichierului politic“.

 

Pentru cat timp , vor afla doar generatiile viitoare.

Note 

[1]) Aceasta brambureala ideologica si revolta de dragul revoltei impotriva oricarui sistem practicata inca de acum 10 ani  a adus la acelasi numitor  pe cei care de ochii lumii stateau pe maluri diferite si a condus la implozia societatii civile :

" Mircea Toma e unul dintre oamenii pe care încă îi admiram, din neatenţie, pentru rolul jucat în anii ’90, pentru Academia Caţaventu, şi ale cărui rare apariţii pe sticlă, în plină cenzură şi brutalizare a jurnaliştilor (la propriu) din perioada iliescu/Năstase, le urmăream lipit de televizor. Deşi simţeam că ceva a început să scârţâie, am rămas, în mare, cu aceeaşi imagine despre Mircea Toma până la finalul lui 2011, începutul 2012, când l-am văzut, uimit, protestânt cot la cot cu Mircea Dogaru, chiar dacă de pe celălalt trotuar, împotriva duşmanilor comuni. Mircea Dogaru, liderul sindicatului foştilor securişti, e cel care un an mai târziu avea să spună, “regret că armata, la ordinul Partidului, n-a tras în decembrie ’89, poate nu mai aveam atîţia eroi de mucava astăzi… regret că n-a tras!"

Toma e regula. Alături de el, mare parte din ce a fost odată societatea civilă a făcut implozie. Au rămas doar excepţiile. Din 2012 am renunţaţ la orice speranţă din partea lui, şi de atunci n-am mai fost dezamăgit, nici de el, nici de alţii."

 

Costin Andries 

https://web.archive.org/web/20150527210616/https://evz.ro/despre-mircea-toma-si-echidistanta-dintre-victima-si-agresor-a-facut-o-alegere-sa-i-dam-1078164.html

https://www.contributors.ro/moldova-bulgaria-romania-harvard-power-vs-modelul-statului-cu-epoleti/?unapproved=478671&moderation-hash=d2524add3d4961990b291d831e76a4cc#comment-478671

https://www.contributors.ro/moldova-bulgaria-romania-harvard-power-vs-modelul-statului-cu-epoleti/?unapproved=478673&moderation-hash=a74a47b58427ce5b1fbac8ece17c3cfd#comment-478673