Cei 148 de beneficiari ai programului Bursa Speciala "Guvernul Romaniei" si soarta lor

In urma cu 7 ani , presa nota ca din cei aproape 150 de tineri cu burse in strainatate pentru care Guvernul Romaniei a cheltuit 6 milioane de euro, nu a fost  angajat de stat niciunul :

Sursa : http://www.bursa.ro/niciunul-dintre-absolventii-bursei-guvernul-romaniei-nu-a-fost-angajat-de-stat-80842&s=macroeconomie&articol=80842.html

Intre timp nu s-a mai auzit nimic de soarta lor.
Lista lor completa cu nume si detalii este mai jos si , cine stie, poate mai afla vreo instanta ce s-a mai intamplat cu ei *) .

Anul	Nume si  prenume	LMD	Universitatea gazda	Tara
148	Beneficiari ai Bursei Speciale Guvernul Romaniei
2005	LASCU Alexandru Liviu	Master	Universitatea Amsterdam - A.S.I.R.	Olanda
2005	OLTEANU Sergiu Catalin	Master	Universitatea Julius Maximilians, Wuerzburg	Germania
2005	BARBU Andreea Adina	Master	Universitatea Oxford, Colegiul St Edmund Hall	Marea Britanie
2005	BIRLEA Petre Tudor	Universitar	Universitatea East Anglia, Norwich	Marea Britanie
2005	RUSU Catalin Stefan	Doctorat	Universitatea din Utrecht	Olanda
2005	BISA Antoniu Cristian	Master	Universitatea Duke, Scoala de Afaceri Fuqua	SUA
2005	GAVRILA Simona Gabriela	Universitar	Universitatea Occidental College, LA	SUA
2005	BABOI Stroe Adrian	Doctorat	Universitatea Royal Holloway, London	Marea Britanie
2005	BARBIERU Alexandru Vasile	Universitar	Universitatea Science Politique Paris	Franta
2005	TOMESCU Alexandra Iulia	Universitar	Universitatea Oxford, Colegiul St. Hilda	Marea Britanie
2005	FRANGETI Sanziana	Master	Universitatea Tufts, Scoala de drept si diplomatie Fletcher	SUA
2005	SISIU Raluca Mihaela	Master	Universitatea Bath	Marea Britanie
2005	LUPU Olguta Elena	Doctorat	Universitatea College London	Marea Britanie
2005	SCURTU Daniel	Universitar	Universitatea Drexel, Philadelphia	SUA
2005	PANTIRU Maria Cristina	Doctorat	Universitatea Sussex	Marea Britanie
2005	GROSU Irina	Universitar	Universitatea Westminster	Marea Britanie
2005	SZAKACS Monica Diana	Master	Universitatea Nottingham	Marea Britanie
2005	PAPUREANU Lucia Cristina	Universitar	Universitatea Colorado State	SUA
2005	CIOCANESCU Eduard Andrei	Universitar	Universitatea Arizona, Tucson	SUA
2005	REVNIC Claudiu	Universitar	Universitatea Manchester	Marea Britanie
2005	STAICU Cristina	Universitar	Universitatea Sheffield	Marea Britanie
2005	VLAD Mihai Nicolae	Universitar	Universitatea din Oslo	Norvegia
2005	NASTASE Bogdan	Master	Universitatea Maastricht - Institutul European de Administratie Publica	Olanda
2005	VLADIMIROV Victor	Master	Universitatea Goeteborg	Suedia
2005	MASAY Larisa	Master	Universitatea Warwick	Marea Britanie
2005	GEORGESCU Oana	Universitar	Colegiul Bentley	SUA
2005	CIOCAN Dumitru	Universitar	Universitatea Zurich	Elvetia
2005	APOSTOLESCU Irina-Cristina	Master	Universitatea Geneva	Elvetia
2005	SALAJAN Loretta Crina	Universitar	Universitatea Sheffield	Marea Britanie
2005	TICA Ioana Sanziana	Master	Universitatea Geneva	Elvetia
2005	PETRI Ariadna Anamaria	Universitar	Universitatea Westminster	Marea Britanie
2005	BALABAN Cristian	Master	Universitatea Hamburger fuer Wirtschaft und Politik	Germania
2005	LACUSTA Ionut Aurelian	Master	Universitatea Georgetown	SUA
2005	ALEXANDU Paul	Doctorat	Universitatea Quebec, Scoala Superioara de Tehnologie	Canada
2005	PRICOPE Robert	Universitar	Universitatea Virginia, Scoala de Stiinte Aplicate	SUA
2005	ILIE Ionut	Master	Universitatea Libera din Berlin	Germania
2005	CHITEA Cristina	Master	Universitatea Bologna	Italia
2005	WAMSIEDEL Marius	Universitar	Universitatea Arizona, Tucson	SUA
2005	GRIGORESCU Maria Magdalena	Master	Universitatea Geneva	Elvetia
2005	CANEF Mihai Andrei	Universitar	Universitatea Southhampton	Marea Britanie
2005	ZEGHEANU Ionela Mihaela	Master	Universitatea Loyola, Chicago	SUA
2005	DOBRE Cristina Elena	Master	Universitatea Paris Sud 11	Franta
2005	ION Laura Anca Georgeta	Master	Universitatea Westminster	Marea Britanie
2005	PIRVU Mihaela	Master	Universitatea Nottingham Trent	Marea Britanie
2005	BUJOREANU Geanina	Universitar	Universitatea Edinburgh	Marea Britanie
2005	STEFANESCU Rodica	Master	Universitatea Bradford	Marea Britanie
2005	LAZAR Marius	Master	Institutul de Stiinte Politice, Toulouse	Franta
2005	TRUFIN Ramona	Master	Universitatea Humboldt, Berlin	Germania
2006	Calu Marius - Ionut	Licenta	Queen Mary, University of London	Marea Britanie
2006	Denca Sorin Stefan	Doctorat	European Research Institute, Birmingham	Marea Britanie
2006	Dangulea Iulia	Masterat	University of Surrey	Marea Britanie
2006	Carapcea Cornelia - Ioana	Licenta	University of Maryland, Baltimore	SUA
2006	Oprea Radu - Adrian	Masterat	Pepperdine University	SUA
2006	Dragan Alexandra - Bianca	Licenta	Hamilton College	SUA
2006	Iosa Ioana Liana	Doctorat	Universite Paris 12	Franta
2006	Muresan Ruxandra - Gabriela	Licenta	University Frankfurt	Germania
2006	Boghiu Maria	Licenta	University College London	Marea Britanie
2006	Ioan Ioana	Doctorat	CNAM Paris	Franta
2006	Arsene Codrin - Stefan	Licenta	University of Chicago	SUA
2006	Gavrila Andreea Gabriela	Licenta	Durham University	Marea Britanie
2006	Mateias Delia Elena	Masterat	University of Newcastle-upon-Tyne	Marea Britanie
2006	Carmaciu Maria	Licenta	Koln University	Germania
2006	Artimon Raluca	Masterat	Esade Business School	Spania
2006	Galos Eliza - Silvia	Licenta	University College London	Marea Britanie
2006	Gheoldus Carmen Cristina	Licenta	University of Sussex	Marea Britanie
2006	Vaida Tania - Laura	Licenta	Universita Commerciale „Luigi Bocconi”	Italia
2006	Munteanu Ciprian Sebastian	Masterat	Lund University	Suedia
2006	Craciun Bogdan Iuliu	Masterat	University of Birmingham	Marea Britanie
2006	Ilie Simion	Masterat	Universite Toulouse	Franta
2006	Mosneanu Mihai	Licenta	University College London	Marea Britanie
2006	Ciurea Coziana Andreea	Masterat	London School of Economics	Marea Britanie
2006	Lupea Nicoleta - Delia	Licenta	Baruch College – The City University of New York	SUA
2006	Vrabie Razvan Codru	Masterat	Universiteit Maastricht	Olanda
2006	Petrescu Alexandra - Livia	Licenta	King`s College London	Marea Britanie
2006	Reniut Anamaria Naomi	Masterat	Utrecht University	Olanda
2006	Panait Iulia - Andreea	Licenta	Universita di Bologna	Italia
2006	Udrea Andreea Monica	Doctorat	University College London	Marea Britanie
2006	Teisanu Radu	Masterat	Institut d'Etudes Politiques	Franta
2006	Deselnicu Oana Cristina	Masterat	Marquette University	SUA
2006	Stefanescu Teodora	Doctorat	Universitat Tubingen	Germania
2006	Olteanu Mariana-Ionelia	Masterat	Tehinsche Universitat Berlin	Germania
2006	Munteanu Jenica - Geanina	Masterat	Universitatea "La Sapienza"	Italia
2006	Jereghie Andreea - Alexandra	Licenta	University of Sheffield	Marea Britanie
2006	Bunceanu Victoria - Delia	Masterat	Universite Paul Valery	Franta
2006	Piso Ioan	Doctorat	Universitatea din Viena	Austria
2006	Ivan Marius Claudiu	Masterat	Katholieke Universiteit Leuven	Belgia
2006	Popescu Razvan	Licenta	University of Southampton	Marea Britanie
2006	Fonai Angela - Elena	Masterat	Universite de la Mediterranee Aix – Marseille II	Franta
2006	Olaru Natalia Ioana	Licenta	University of Westminster	Marea Britanie
2006	Dorobantu Nicoleta Raluca	Licenta	The University of Liverpool	Marea Britanie
2006	Patrichi Liliana Simona	Masterat	Cardiff University	Marea Britanie
2006	Gaina Mihai	Licenta	University of Westminster	Marea Britanie
2006	Dajbog Miron Ovidiu	Masterat	City University of London	Marea Britanie
2006	Alionescu Ciprian Calin	Doctorat	University of Cincinnati	Marea Britanie
2006	Defta Petronela Marinela	Licenta	University of Durham	Marea Britanie
2006	Sandu Oana	Masterat	Leiden University	Olanda
2007	Mihet Roxana	Licenta	Universitatea Chicago	SUA
2007	Anechitei Bianca	Licenta	Queen's College Oxford	Marea Britanie
2007	Albulescu Ana Maria	Licenta	Universitatea Birmingham	Marea Britanie
2007	Stoian Alis Cristina	Master	Universitatea Birmingham	Marea Britanie
2007	Botezatu Ulpia Elena	Master	Technische Universitat Berlin	Germania
2007	Simpetru Cristina	Licenta	Universitatea Chicago	SUA
2007	Micu Mircea Alexandru	Master	Universitatea Cambridge	Marea Britanie
2007	Frolu Otilia Liliana	Master	London Business School	Marea Britanie
2007	Stanciu Marilena	Master	City University Londra	Marea Britanie
2007	Ivan Paul Ionel	Master	London School of Economics	Marea Britanie
2007	Cirjean Adina	Licenta	Queen Mary University of London	Marea Britanie
2007	Voinica Maria Raluca	Licenta	Universitatea Edinburgh	Marea Britanie
2007	Ungureanu Iuliana	Licenta	University College London	Marea Britanie
2007	Uzuna Robert	Master	Universitatea Cambridge	Marea Britanie
2007	Gavriliu Andreea Elena	Doctorat	University College London	Marea Britanie
2007	Popescu Ana Cristina	Master	Universitatea Manchester	Marea Britanie
2007	Nenciulescu Oana Cristina	Licenta	Universitatea Leeds	Marea Britanie
2007	Arhip Silvia Alexandra	Master	Universitatea Amsterdam	Olanda
2007	Simionescu Radu Alexandru	Licenta	Universitatea Manchester	Marea Britanie
2007	Achihaei Nicu Mihai	Licenta	Universitatea New York	SUA
2007	Cursureanu Raluca Elena	Licenta	Universitatea Liverpool	Marea Britanie
2007	Diojdescu Dan Costin	Master	Universitatea Erasmus	Olanda
2007	Bercaru Catalin Constantin	Master	Universitatea Cardiff	Marea Britanie
2007	Erciulescu Andreea Luisa	Licenta	Colorado State University	SUA
2007	Andreicut Dana	Licenta	Universitatea Warwick	Marea Britanie
2007	Petre Radu Tudor	Master	Universitatea Groningen	Olanda
2007	Negoita Andreia Madalina	Licenta	University College London	Marea Britanie
2007	Ghiu Cristian	Licenta	University College London	Marea Britanie
2007	Gheoldus Petruta	Licenta	Universitatea Sussex	Marea Britanie
2007	Stanescu Maria Ileana	Licenta	Universitatea Sussex	Marea Britanie
2007	Dumitrache Gabriel	Licenta	University College London	Marea Britanie
2007	Stanescu Covasala Sabin	Licenta	University College London	Marea Britanie
2007	Pitea Dan Mihai	Licenta	Universitatea Konstantz	Germania
2007	Savan Emanuel Emil	Licenta	Universitatea Manchester	Marea Britanie
2007	Dirpes Alexandru	Licenta	Manchester Universitatea	Marea Britanie
2007	Stef Alina Monica	Licenta	Universitatea Birmingham	Marea Britanie
2007	Ciornei Irina	Doctorat	Universitatea Autonoma de Barcelona	Spania
2007	Vasilescu Maria	Master	Universitatea Paris 7	Franta
2007	Marginean Maria Raluca	Master	Universitatea Bologna	Italia
2007	Gheorghica Anca	Master	Vrije Universitat Buxelless	Belgia
2007	Davidoiu Anca	Licenta	Universitatea Manchester	Marea Britanie
2007	Ceausu Georgiana	Master	Universitatea Southern California	SUA
2007	Paicu Silviu Cristian	Licenta	Queen Mary University of London	Marea Britanie
2007	Badea Ionela	Licenta	Universitatea Birmingam	Marea Britanie
2007	Olteanu Andrei	Licenta	Universitatea Aberdeen	Marea Britanie
2007	Bercu Nicoleta	Master	Universitatea of London	Marea Britanie
2007	Dan Razvan	Master	Universitatea Leicester	Marea Britanie
2007	Macovei Ramona	Master	Universitatea Sienna	Italia
2007	Trifan Tatiana	Master	Universitatea Padova	Italia
2007	Bozga Dorin	Licenta	Universitatea Pittsburg	SUA
2007	Pop Camelia Maria	Doctorat	Universitatea Paris XI	Franta
2007	Covalinschi Daniela	Master	Universitatea Torino	Italia

Sursa : http://www.abbsgr.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=100&Itemid=89





Note 

In lista am remarcat doua persoane care au devenit si membrii ai societatii civile ( la noi distinctia intre stat si societatea civila nu este foarte clara , intre cele doua zone exista migrari periodice ) .
Vrabie Razvan Codru a devenit un reprezentant al societatii civile in CSM :

JURIDICE.ro » Răzvan-Codru VRABIE

https://www.juridice.ro/razvan-codru-vrabie

Translate this page

Informaţii personale data nașterii: 22 mai 1971. Experienţa profesională 2014-prezent: Cercetător științe politice și juridice, Formator, Funky Citizens 2010-prezent: Formator, Programul Statul de Drept în Europa de Sud-Est, Fundația Konrad Adenauer 2014-2016 Cercetător științe politice, Funky Citizens 2014-2015: ...

[PDF]Codru Vrabie

www.apador.org/blog/.../16_09_25-cvrabie-europassCV_RO-1.pdf

Translate this page

Sep 25, 2016 - Nume / Prenume Vrabie, Răzvan-Codru. Adresa. Mobil: E-mail. Cetăţenia Română. Data naşterii 22.05.1971. Sex M. Obiectiv Ocuparea unei poziții de reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, 2017-2022. Experienţa profesională. Perioada Februarie 2014—prezent. Funcţia sau ...

Adrian Baboi Stroe a pendulat intre functii la stat , pozitii in ONG-uri,etc. :

"Adrian Baboi-Stroe a fost numit de premierul Dacian Cioloș în funcția de secretar de stat la Ministerul Justiției în urmă cu un an, în locul lui Liviu Stancu, eliberat din funcție la cerere. Adrian Baboi a absolvit în 1989 Colegiul Național B.P. Hasdeu, este licențiat în istorie – filosofie al Universității București și a urmat studii de master în Politici publice la London School of Economics. A lucrat la Open Society Institute, la IPP, apoi ca expert la Delegația Comisiei Europene, ActiveWatch și ca asistent la Parlamentul European. A fost coleg cu ministrul Raluca Prună la Transparency International România, în perioada 1999 – 2001."

Sursa : http://ziaruldebuzau.ro/reactia-buzoianului-adrian-baboi-stroe-fost-secretar-de-stat-in-ministerul-justitiei-dupa-demisia-lui-iordache/

Tabloidizarea psihologiei si psihiatriei sau profiler-ii de tip Facebook

" Orice aluzie depreciativa la sanatatea psihica a cuiva este interzisa constitutional.
Confidentialitatea privind sfera intima a unei persoane este un drept inalienabil "

“…ma ingrozesc la ideea ca psihologii vor trece acum cu patos la “vinatoare” de personalitati schizoide, de perversi potentiali si neurotici obsedati, cu sagetile unor chestionare fragile si nevalidate pe populatia pe care doresc s-o testeze. “; 

“Se depreciaza concomitent si perceptia sociala a psihologului, devenit astfel un fel de “justitiar”; si, in loc sa creasca accesibilitatea populatiei la consultatia psihologica si increderea in psiholog, se va obtine exact contrariul“. 

“Daca eu povestesc asta aici, voi fi intrebat daca nu cumva in Romania s-a instalat o noua dictatura. Orice aluzie depreciativa la sanatatea psihica a cuiva este interzisa constitutional, iar ierarhizarile de nivel mintal in sustinerea unor masuri sociale sint considerate elemente clare de rasism.”

Dan Gogleaza
psihiatru ,psihoterapeut
Germania

http://www.gogleaza.de/publicatii/Testarea%20psihologica%20a%20profesorilor%20este%20anticonstitutionala.pdf

Un articol aparut recent pe platforma Contributors.ro despre recenta crima de la metrou ( Andrada Ilisan – Cazul Magdalenei Serban de lametrou. Ce inseamna sa fii bolnav psihic ) incearca sa prezinte o problema grava , dar prin modul in care o trateaza reuseste sa o trimita in derizoriu.

Mai intai, nu este foarte clar scopul unui asemenea articol care porneste de la un caz particular ,se lanseaza in consideratii generale despre bolile psihice, se opreste la perceptiile cetatenilor asupra cazului prezentat in presa si in final procedeaza exact ca un chirurg care dupa ce a pus diagnosticul pacientului cu ajutorul publicului il invita sa asiste in sala de operatie.
Ca masura de siguranta, autoarea articolului isi asigura cu multa prudenta spatele tocmai pentru ca nu este foarte clar scopul acestui demers : 

„ Încercînd, cu precauție și rezervă (s.n.), să compun un portret psihologic preliminar (s.n.) al Magdalenei Șerban, …”

In acest caz, profiler-ul de circumstanta recunoaste si principala sa documentare asupra cazului ( „ compiland declaratiile culese din presa.. "), care in absenta contactului cu subiectul, echivaleaza cu comportamentul unui medic care ia temperatura bolnavului prin poşta . Cu toate acestea, nu rezista tentatiei de a-i atribui la intamplare stari si sentimente asupra carora , in absenta contactului cu persoana in cauza, nu are de fapt nici un fel de control sau certitudine: 

„ Sigur, toate aceste observații sunt speculative (s.n.), dar mi se par utile, nonetheless.
Pe aceeași cale, compilînd declarațiile culese din presă (s.n.), reiese parcă (s.n.) împietrirea, abrutizarea celui hăituit de viață, împietrire ostilă ce culminează în acte teribile de sociopatie: desconsiderarea profundă a celuilalt și a vieții lui (s.n.).”

Dupa aceasta introducere ambigua si prudenta, ca lucrurile sa fie si mai interesante pentru modul in care trateaza codul deontologic respectat de psihiatri si de psihologi (https://laurbadea.wordpress.com/tag/secret-medicalconfidentialitatea-datelor-pacient/), autoarea ofera cititorilor posibilitatea democratica si tentanta de a deveni co-participanti la alcatuirea unui profil psihologic compus ad-hoc „cu precautie si rezerva” , dar in absenta subiectului.
Asa-zisa analiza care aminteste de aforismele celebrului Silviu Brucan ( “mai binele e dusmanul binelui” ; „ (intai ) trebuie sa fie mai rau ca ( dupa aceea ) sa fie mai bine” etc. ) este cantonata in tautologii, truisme , banalitati , generalizari gratuite, neclaritati, ambiguitati , confuzii, relativism si paralogisme de genul celor de mai jos , uneori de un comic involuntar :

„ Vedem bine, e greu să stabilești ce e adevărat și ce e fals cînd vine vorba de realități psihologice.” (1)

„ Niciun om nu e în întregime bolnav psihic. Iar altul în întregime sănătos psihic.”(2)

"Orice om se pretează la îmbolnăvire (perturbare), la fel cum orice om se pretează la robustețe psihică."(3)

" Dar nu discernămîntul îi separă pe cei bolnavi psihic de cei sănătoși. ...Au discernămînt, dar ce le lipsește lor este controlul asupra propriei persoane, asupra propriei vieți. Aceasta este una dintre deosebirile esențiale între omul sănătos și omul bolnav psihic, din punctul meu de vedere. "

„Boala psihică ia naștere prin agravare și acumulare. Unitate în obscuritate, asta e patologia.”

„ Mintea, spre deosebire de un genunchi rănit, nu sîngerează atunci cînd se lovește de un obstacol.”

„ Cît timp iadul personal îți face rău numai ție, ești demn de milă. Cînd muți iadul tău asupra celorlalți, mila te abandonează.”

„ Sigur că Magdalena Șerban avea discernămînt cînd a împins-o pe tînăra Alina Ciucu în fața metroului, curmîndu-i viața. Avea discernămînt în sensul că nu era în comă (s.n.) cînd a împins-o."

„Dînd timpul înapoi cu această femeie bolnavă (iremediabil condamnată), stăruind asupra vieții ei timpurii, asupra traumelor ei, asupra depresiei ei, asupra obsesiei ei, asupra neputinței și disperării, ne putem însuși mai bine realitatea psihică care ne înconjoară în continuare dar pe care o sesizăm cu dificultate .”(4)

„Să vorbim despre posibilul ei trecut traumatic, înseamnă să facem cunoscut universul psihic al individului social și faptul miraculos că viața psihică produce consecințe în viața reală .”

„ E un fir de ață care o desparte pe Magdalena Șerban demnă de milă de Magdalena demnă de dispreț/ură . Toate faptele personale de viață care ar fi putut fi aduse în favoarea ei, nu mai încălzesc azi pe nimeni. ".

„Pînă să o omoare pe Alina Ciucu, Magdalena Șerban era o victimă. Apoi victima a devenit agresorul criminal."

Acest demers psihologic si literar in acelasi timp, se transforma intr-o clacă sau mai bine zis şueta tovaraseasca ( pomelnic, vorba autoarei ) de tip Facebook in care toata lumea ( inclusiv cititorii ) participa cu drept egal de vot pentru ca dupa aceea , eventual, " sa anunte cazul la Politie”  vorba lui Toparceanu . Sub bagheta autorizata a autoarei , subiectul este "judecat" de catre comunitate ( interesant, psihiatrul este citat penultimul ) in stilul anilor `50 : 

Înainte și după tragedie. Ce știm despre Magdalena Șerban

Reacția comunității. (Dogville-ul): 

Avocata apărării: 

Spitalul Penitenciarului Jilava:

Deținuți din sala de judecată: 

Avocata din nou: 

Tatăl adoptiv al fetei omorîte: 

Mătușa fetei omorîte: 

Un domn care a însoțit-o la filmul “Crima din Orient Express”, în Craiova: 

Angajata de la cinematograf:

Mama: 

Vecinul: 

Tatăl victimei de la stația de metrou Costin Georgian: 

Mecanicul trenului: 

Psihiatrul: 

Mai tîrziu, pe larg, același psihiatru:  

Ce spune (conform surselor) Magdalena Șerban despre ea însăși : 

Ce scria Magdalena Șerban pe contul ei de facebook înainte de tragedie : 

Interesant este ca in tot acest demers piesa de rezistenta care ridica mingea la fileu autoarei este exact ceea ce aceasta denumeste drept „comunitate”, dar dupa exemplul filmului Dogville ( https://en.wikipedia.org/wiki/Dogville) regizat de Lars von Trier . Rezultatul este un fel de ghiveci original in care se amesteca reactia "comunitatii" cu ceea ce spune avocatul, Spitalul Penitenciarului Jilava, psihiatrul , etc. 

„- Reacția comunității. (Dogville-ul)
Pe contul de facebook al Magdalenei Șerban (cont care nu mai există în prezent), oamenii indignați au decretat că femeia nu trebuie arestată, ci omorîtă; că trebuie lăsată să crape de foame, să moară în chinuri; personal, unii i-ar fi făcut injecție letală, alții ar fi ars-o de vie, alții ar fi pus-o să lucreze în mină pînă moare, unii i-ar fi recomandat ca în loc să stea prin pușcării, mai bine ar fi devenit donator de organe; alții mai naturaliști ar fi lăsat-o să o mănînce toții viermii, altii ar fi aruncat cu acid ca să “mori încet cu dureri groaznice criminalo”. Oameni cu poză de familie la profil (tătic, mămică și copilași) au numit-o foarte hotărît “asasină”, “maimuță păroasă”, “diavolul pe pămînt”, “javră ordinară”, “proastă handicapată”, “criminală penală”, “paralizată psihic”, “pocitania naibii cu malformația ta cu tot”.”

In acest caz autoarea mai ia inca o data temperatura de la distanta , de aceasta data nu subiectului Magdalena Serban , ci „pacientilor” de pe Facebook ( Dogville-ul) , iar dupa principiul unui vechi proverb chinez „ se adreseaza dudului injurand salcamul ” , respectiv transforma exceptia in regula si extrapoleaza particularul la general ( principiul dogmatismului ) patinand cu gratie printre norme deontologice , sociale , logice, etc.
Dupa ce apleaca urechea la „barfa” de pe Facebook fara sa ia in calcul specificul acestei retele sociale , se indigneaza metafizic, filozofic, psihologic si literar de ceea ce aude , dar nu intelege , respectiv „grozavia omeneasca” . In realitate , autoarea este pusa in dificultate de reactiile morale ale oamenilor care isi exprima indignarea fata de uciderea unui om , reactii pe care le trateaza ca „automatisme” si „excese emotionale” , pentru ca formatia ei este aceea de a pune „diagnostice” ( cf. 1….9 de mai jos ) , nu neaparat de a intelege aceste reactii .   Ca atare , nu ezita sa puna „diagnostice” la nivel individual si de grup celor citati, celor de pe Facebook, comentatorilor de pe Contributors.ro  si oamenilor in general : 

” Exact asta am simțit citind reacțiile oamenilor: liniștita lor încredere în sine, perfecta lor îndreptățire să îl pedepsească (la sînge) pe celălalt. Nu încetează să mă mire grozavia omenească, felul în care le reușește oamenilor această împărătească performanță: îndrăzneala (tupeul) morală de a se crede deasupra celorlalți – în măsură să fie călăii lor. Iluzia superiorității. Toți credem că suntem cu neprihănirea peste medie și nu mai are cine să compună media. " 

„ În pomelnicul acela al meu eram interesată să scot în evidență excesul emoțional (1) , exces care, în fct ( functie ? –n.n. ) de forma pe care o îmbracă, să sugereze instabilitate emoțională(2), incapacitatea de a controla o indignare(3). “Spurcatul ca la ușa cortului” evidențiaza un anumit profil emoțional(4), o anumit stil de reglare emoțională(5), să știți. Gîndiți-vă că nu are sens să ii scrii public femeii “javra nenorocită”, nu are niciun folos, prin urmare reacția pare mai degrabă un automatism(6). M-aș gîndi că oamenii aceea, la nervi, ar putea vorbi la fel cu copiii lor, acasă, cu soțiile/soții lor. Vedeți, multe lucruri mărunte trimit la firea noastră și ne dau în vileag(7). Nu știu cum arată “vorbele dvs războinice”(8), ar trebui sa îmi dați un exemplu, ca să speculez ce ar spune(9) despre dvs :)”
http://www.contributors.ro/cultura/cazul-magdalenei-%c8%99erban-de-la-metrou-ce-inseamna-sa-fii-bolnav-psihic/#comment-329831

Dupa principiul stafetei,  reflectorul articolului trece de la moartea victimei Alina Ciucu ( amintita o singura data la inceputul articolului ) la compasiunea pentru Magdalena Serban ( victima devenita agresor ) :

" Între zecile de comentarii de jupuire și ardere sub întunecatul drapel dinte-pentru-dinte, am găsit și comentariul unui domn care ridica o întrebare dureroasă: “Oameni buni, dar dacă i s-au întîmplat toate lucrurile astea? Dacă a fost violată în mod repetat de la vîrsta de 5 ani și nu a fost nimeni alături de ea să îi ia apărarea și să o sprijine? Ce poate gîndi și învăța despre viață, despre bine și rău un copil, în condițiile astea? Din păcate, psihicul uman este un lucru fragil. Orice ni se întîmplă în viață ne afectează psihic. De ce tindem să judecăm fără să știm ce se ascunde dincolo?” 

39 de oameni au fost de acord că, din păcate, psihicul uman este un lucru fragil și i-au datlike, inimioară și sad."

Articolul este prin definite manipulator in primul rand pentru ca porneste de la un caz particular pe care il transforma intr-o problema generala .
In realitate, vorbim despre o crima care poate avea ca autor o persoana responsabila din punct de vedere juridic ( in acest caz decizia o ia judecatorul ) sau o persoana bolnava psihic ( in acest caz decizia o ia psihiatrul ) , deci articolul care confunda platforma Contributors.ro si cititorii ei cu un seminar de psihologie clinica sau psihiatrie , este de fapt inutil ( daca autoarea dorea sa scrie un articol sau o carte de popularizare a psihologiei clinice avea mult mai multe optiuni ...).
Atunci care a fost de fapt ratiunea pentru care a fost scris ? Un posibil raspuns avem daca luam in considerare nu scopurile declarate, ci punctele marcate. Din aceasta perspectiva, spre deosebire de justitie si psihiatrie, autoarea articolului pledeaza pentru relativismul psihologic ( distinctia dintre sanatate si boala ar fi una relativa ) conform caruia nu exista decat o diferenta de grad intre oamenii normali si oamenii bolnavi :

„ Vedem bine, e greu să stabilești ce e adevărat și ce e fals cînd vine vorba de realități psihologice.” (1) 

„ Niciun om nu e în întregime bolnav psihic. Iar altul în întregime sănătos psihic.”(2) 

"Orice om se pretează la îmbolnăvire (perturbare), la fel cum orice om se pretează la robustețe psihică."(3)

Din nefericire, autoarea nu se opreste aici . Conform principiului caruia un ciocan vede toate lucrurile drept cuie , pentru ea cazul Magdalena Serban devine un caz-scoala, un fel de axis mundi in jurul caruia ar trebui sa se invarte totul si, la limita, autoarea cu cititorii ei cu tot, carora le ofera si sansa de a deveni un fel de detectivi amatori :

„Dînd timpul înapoi cu această femeie bolnavă (iremediabil condamnată), stăruind asupra vieții ei timpurii, asupra traumelor ei, asupra depresiei ei, asupra obsesiei ei, asupra neputinței și disperării, ne putem însuși mai bine realitatea psihică care ne înconjoară în continuare dar pe care o sesizăm cu dificultate .”(4)

Ca spunem lucrurilor pe nume, un criminal si/sau un bolnav psihic in nici un caz nu sunt si nu pot fi reprezentativi la nivel social ( marile probleme ale Romaniei sunt cu totul altele ).
Acestia cad in sarcina justitiei si / sau psihiatriei respectiv a specialistilor in domeniu , nu a cetatenilor obisnuiti care nu sunt nici procurori sau judecatori , nici medici psihiatri, nici psihologi clinicieni. 

In realitate , articolul este o diversiune pentru ca trece de la particular la general, postuleaza diagnostice gratuite la nivel de comunitate, inverseaza planurile , instantele, rolurile sociale , raporturile si cauzalitatile , iar prin acelasi (im)personal "ne", acolo unde de fapt ar trebui sa actioneze profesionistii , implica auditoriul in profesia sa si in presupozitiile sale tacite : 

" Ne putem folosi de cazul Magdalenei Șerban fiindcă suntem înconjurați (s.n.) și în prezent (as we speak) de oameni pentru care, așa cum spuneam la început, viața mentală este un chin. Oameni labili care nu au ucis pe nimeni și pentru care întreaga vulnerabilitate psihică poate reprezenta o pledoarie în favoarea lor. Ne poate fi milă de cei pe care vulnerabilitatea îi condamnă deocamdată doar sufletește, fără să îi condamne penal. Și fiindu-ne milă, să ne silim să facem ceva pentru ei. "

In esenta , avem in faţă un fel de balon de incercare lansat pentru a lua pulsul "comunitatii" in conditiile noului statut al psihologiei .  Autoarea,  ca reprezentata a noii psihologii si a noului val de psihologi ,  nu face altceva decat sa aplice ceea ce au fost invatati sa aplice de catre cei care i-au format si le conduc destinele, dar recunosc ca au facut-o prost : 

" În concluzie, prin politicile academice centralizate şi locale am ratat şansa normalizării psihologiei pentru cel puţin încă o generaţie (+20 de ani) şi am redus contribuţia acesteia la ştiinţa românească şi astfel la competitivitatea ţării. Practic am „omorât” psihologia – în forma ei modernă – din nou, tocmai când o generaţie nouă începuse să fie interesată de normalizarea acesteia. Comuniştii au „omorât-o”, desfiinţând-o; noi am „omorât-o”, „desfigurând-o”! Nici nu ştiu ce este mai rău…Cred că Goangă, Gruber, Motru, Mărgineanu, etc. nu ar fi foarte mândri de noi. Să bată clopotele! " 

Daniel David 

http://www.contributors.ro/cultura/sa-bata-clopotele-pentru-psihologia-romaneasca%E2%80%A6/

Pe cale de consecinta, adevarata problema este de fapt una mult mai veche . Psihologia romaneasca traieste o melodrama , breasla psihologilor este antrenata in scandaluri triviale interminabile care ii afecteaza grav credibilitatea (http://romanialibera.ro/special/dezvaluiri/colegiul-psihologilor-din-romania-isi-alege-conducerea--cu-scandaluri--politie-si-violente-l-dezvaluire-rom%C3%82nia-libera-444786 ) in timp ce psihologii onesti traiesc o adevarata drama ( "Quis qustodiet custodes" ) , dar despre care , printr-o reglementare interna ale domeniului ( Dispozitie privind unele măsuri pentru respectarea cadrului legal de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică - 14 februarie 2007 ) , nu au voie sa vorbeasca. 

Altfel spus cazul Magdalena Serban , cu tot dramatismul sau zguduitor , nu este principala problema a psihologiei romanesti si nici a societatii romanesti, dar este folosit drept paravan pentru a aduce in vizorul publicului un domeniu care nici dupa trei decenii nu si-a rezolvat gravele probleme interne.

http://www.contributors.ro/cultura/cazul-magdalenei-%c8%99erban-de-la-metrou-ce-inseam
na-sa-fii-bolnav-psihic/#comment-330271

http://www.contributors.ro/cultura/cazul-magdalenei-%C8%99erban-de-la-metrou-ce-inseamna-sa-fii-bolnav-psihic/#comment-330272

( aceste comentarii au fost trimise pe 04.01.2018 la Contributors.ro, dar au fost sterse de catre redactie ( putin probabil , ar fi prima data cand se intampla acest lucru de cand  comentez pe aceasta platforma ! ) sau de catre autorul articolului ( cel mai probabil ).




Comentarii Contributors.ro 

Robert spune:

29/12/2017 la 9:42

Mi se întâmplă uneori să mă las purtat de val, să fiu atât de indignat, încât să spun vorbe „războinice”. Sunt fapte atât de îngrozitoare, încât îmi spun și spun că ar trebui pedepsite pe măsură. Cu toate acestea, în ciuda celor scrise uneori pe Facebook, nu am luat niciodată toporul ca să îi dau în cap vreunui făcător de rele. N-am spânzurat pe nimeni. N-am tras pe nimeni pe roată. N-am jupuit pe nimeni de piele. Cred că ar trebui înțeleasă, tot psihologic și tot cu discernământ, și reacția publicului. Erau printre comentatorii aceia părinți? Ei bine, poate că atunci când au fost atât de vehemenți în reacțiile lor, au fost așa deoarece s-au gândit la copiii lor care ar putea cădea victime într-o zi unor asemenea persoane. Erau printre comentatori oameni care folosesc metroul zilnic? Ei bine, poate că s-au imaginat pe ei înșiși în situația de a fi aruncați în fața trenului și de a înceta să mai existe la doar 10 secunde după ce glumeau cu un prieten la telefon. Câți dintre cei care au cerut pedepse crunte pentru criminală (căci MȘ este fără doar și poate o criminală, chiar dacă lipsită de discernământ) și-au pus în practică cerința? Cred că dvs. faceți o confuzie aici. În timp ce aveți dreptate că MȘ suferă de o boală și ar putea să nu fie responsabilă de fapta comisă, faceți un „pomelnic” lung și inutil al unor reacții violente care nu au fost și nu vor fi transpuse în practică. Da, oamenii înjură, cer pedeapsa cu moartea, își strigă ura sau disprețul, iar după 5 minute dau „like” unei postări oarecare. Superficialitatea cu care tratează toate lucrurile se aplică și în cazul unui astfel de caz. În plus, de condamnat este sistemul care nu face nimic pentru a izola și trata persoane ca MȘ.

Și, apropo, după mediatizarea cazului, eu nu am cerut „moartea asasinei” pe Facebook. Am semnat doar o petiție pentru montarea unor panouri la metrou. Nu îmi dau seama cum se face că ați văzut doar reacții de un anumit tip față de caz. Sigur există și din cealaltă categorie.

Răspunde

• Andrada Ilisan spune:

  29/12/2017 la 18:11

  @Robert: semănați cu unul din apropiații mei, și el a ridicat unele din problemele pe care le ridicați dvs. :) Vă mulțumesc pentru comentariu. În pomelnicul acela al meu eram interesată să scot în evidență excesul emoțional, exces care, în fct de forma pe care o îmbracă, să sugereze instabilitate emoțională, incapacitatea de a controla o indignare. “Spurcatul ca la ușa cortului” evidențiaza un anumit profil emoțional, o anumit stil de reglare emoțională, să știți. Gîndiți-vă că nu are sens să ii scrii public femeii “javra nenorocită”, nu are niciun folos, prin urmare reacția pare mai degrabă un automatism. M-aș gîndi că oamenii aceea, la nervi, ar putea vorbi la fel cu copiii lor, acasă, cu soțiile/soții lor. Vedeți, multe lucruri mărunte trimit la firea noastră și ne dau în vileag. Nu știu cum arată “vorbele dvs războinice”, ar trebui sa îmi dați un exemplu, ca să speculez ce ar spune despre dvs :)

  Sigur că înteleg spaima, nelinistea cetatenilor care s-ar gîndi că ar fi putut fi ei sau copiii lor în locul tinerei AC. La cîteva zile după eveniment am ajuns eu însămi în București si am circulat cu metroul și am stat departe de marginea peronului. Și am privit la ceilalți călători să văd în ce fel domneste precauția dupa tragedie.

  Indignarea poate lua multe forme și fiecare forma pe care o îmbraca sa vorbeasca despre firea/personalitatea celui indignat.

  Putem presupune, ca daca MȘ ar fi asistat la o astfel de tragedie și ar fi ajuns sa comenteze pe contul vinovatei, ar fi folosit aceeasi apostrofare isterică, necontrolată, impulsivă.

  In rest, ma atrag reacțiile patologice, pe ele vreau sa le pricep :) Cele decente, de bun simț sunt inteligibile. :)

  Răspunde
• Sergiu Simion spune:

  03/01/2018 la 13:53

  Excelent comentariul dvs care in cateva propozitii clare si concise anuleaza aproape jumatate din prezumtiile tacite ale unui articol confuz, ambiguu si manipulator care , lung cat o zi de post, nu reuseste sa spuna ceva clar si cu adevarat consistent :

  „ Cred că ar trebui înțeleasă, tot psihologic și tot cu discernământ, și reacția publicului. Erau printre comentatorii aceia părinți? Ei bine, poate că atunci când au fost atât de vehemenți în reacțiile lor, au fost așa deoarece s-au gândit la copiii lor care ar putea cădea victime într-o zi unor asemenea persoane. Erau printre comentatori oameni care folosesc metroul zilnic? Ei bine, poate că s-au imaginat pe ei înșiși în situația de a fi aruncați în fața trenului și de a înceta să mai existe la doar 10 secunde după ce glumeau cu un prieten la telefon. Câți dintre cei care au cerut pedepse crunte pentru criminală (căci MȘ este fără doar și poate o criminală, chiar dacă lipsită de discernământ) și-au pus în practică cerința? Cred că dvs. faceți o confuzie aici. În timp ce aveți dreptate că MȘ suferă de o boală și ar putea să nu fie responsabilă de fapta comisă, faceți un „pomelnic” lung și inutil al unor reacții violente care nu au fost și nu vor fi transpuse în practică. Da, oamenii înjură, cer pedeapsa cu moartea, își strigă ura sau disprețul, iar după 5 minute dau „like” unei postări oarecare. Superficialitatea cu care tratează toate lucrurile se aplică și în cazul unui astfel de caz. În plus, de condamnat este sistemul care nu face nimic pentru a izola și trata persoane ca MȘ.”

  In realitate , autoarea este pusa in dificultate de reactiile morale ale oamenilor care isi exprima indignarea , reactii pe care le trateaza ca „automatisme” si „excese emotionale” , pentru ca formatia ei este aceea de a pune „diagnostice” ( cf. 1….9 de mai jos ) , nu neaparat de a intelege aceste reactii . Cu alte cuvinte , ati fluierat in biserica , si asa ceva nu putea sa fie trecut cu vederea si v-ati trezit si dvs cu unul ca si multi alti comentatori inclusiv de pe Facebook :

  „ În pomelnicul acela al meu eram interesată să scot în evidență excesul emoțional ( 1), exces care, în fct de forma pe care o îmbracă, să sugereze instabilitate emoțională (2) , incapacitatea de a controla o indignare(3). “Spurcatul ca la ușa cortului” evidențiaza un anumit profil emoțional (4), o anumit stil de reglare emoțională, să știți. Gîndiți-vă că nu are sens să ii scrii public femeii “javra nenorocită”, nu are niciun folos, prin urmare reacția pare mai degrabă un automatism (5). M-aș gîndi că oamenii aceea, la nervi, ar putea vorbi la fel cu copiii lor, acasă, cu soțiile/soții lor (6). Vedeți, multe lucruri mărunte trimit la firea noastră și ne dau în vileag (7). Nu știu cum arată “vorbele dvs războinice”, ar trebui sa îmi dați un exemplu, ca să speculez(8) ce ar spune (9) despre dvs :) „

  Aceasta atitudine a fost remarcata si de un alt comentator :

  „ Ca sa citez pe cineva de mai sus ” Legal, discernamantul nu e altceva decat a face diferenta sau a realiza ce este binele din punct de vedere social si raul din punct de vedere social. Binele tau personal si raul tau personal n-au nici un amestec.” Si discutia trebuia oprita aici.

  Si doamna,cred ca ati incurcat rolurile, lasati-o mai usor cu jignirile voalate si analiza de “expert” la adresa celor care au scris in termeni prea duri (conform parerii dvs personale) pe facebookul criminalei si poate , zic, incercati sa nu mai vorbiti atat de plin de compasiune despre o persoana care a luat o viata, stiind foarte bine ca ia o viata,intelegand ce insemna sa faci asta si care e impactul, premeditand si incercand repetat sa ia o viata,incercand apoi sa scape. Ca a fost trista in timp ce facea asta sau ca a avut o copilarie nasoala e irelevant. Dar in orice caz, sigur va multumeste din celula pt apologie.

  Un articol inutil, pe alocuri revoltator …”

  http://www.contributors.ro/cultura/cazul-magdalenei-%c8%99erban-de-la-metrou-ce-inseamna-sa-fii-bolnav-psihic/#comment-330026

  In orice caz, acest tip de articol ambiguu si manipulator prin confuzia planurilor , cred ca ar merita din plin o „ analiza de continut ” care sa ne arate cum si de ce se poate transforma un caz particular intr-o problema generala.

  Răspunde

Amurgul idolilor sau "ziua in care au venit peştii"

Un articol aparut recent pe platforma Contributors.ro ( Cristina Cioaba – Idealuri pierdute…) atinge doar timid tema propusa si gravitatea ei :

“ Îmi amintesc că îmi lipisem pe peretele, chiar deasupra patului, un poster cu chipul lui Mircea Dinescu, fotografiat din profil printr-o fereastră prin care trecuse un glonte. Asociam acestui chip toate idealurile care îmi înflăcăraseră sufletul. Și mai presus de toate vedeam în el chiar întruparea libertății.”
„ În 1990 intrasem în ultimul an de liceu, stăteam la cămin, iar seara, până după miezul nopții, urmăream ședințele noului Parlament în care intrase și Mircea Dinescu. Îi urmăream intervențiile fascinată de verva și nonconformismul lui.”
„Câți idoli nu s-au sfărâmat în praful și pulberea deșertăciunii politice! Și parcă, spre a fi pe deplin pedepsită pentru acest greu păcat, a căzut și acela căruia îi dădusem numele înalt al libertății : Mircea Dinescu, poetul, revoluționarul s-a metamorfozat pe rând în jurnalist, patron de reviste deșucheate, marcă de vinuri, posesor de restaurante de fițe la care se mănâncă scump și prost, bucătar de televiziune.”
„Joi, de Ignat, la TVR, alături de Doru Bușcu ( ) , Mircea Dinescu a devenit prestator de servicii PSD. Îmbrăcat tot într-un pulover. Cu fața inexpresivă, mai mult tăcând (vorbea celălalt fără întrerupere), Mircea Dinescu nu evoca revoluția din 89, ci pleda cauza infractorilor de la putere”.

Ca o paranteza la ceea ce stupefiaza abia acum autoarea, un colectionar de carti din Bucuresti care locuia exact in zona in care "revolutionarul" Dinescu era arestat la domiciliu, povestea in 2006 la anticariatul „Sigma” ca in fiecare zi la ora pranzului, o Dacie alba a Securitatii oprea in fata casei unde locuia acesta si ii aducea mancare calda…
Din nefericire, nu numai Mircea Dinescu este in culpa , ci peste 90% din garnitura de personalitati culturale si de lideri civici care au ocupat spatiul public si ecranele TV in anii `90 pentru ca nu poti construi o lume noua cu liderii lumii vechi ( Silviu Brucan a fost un fondator al GDS, nu ?!) , iar oamenii nu-si reseteaza sistemele de valori cu aceeasi usurinta cu are isi schimba unii cravata.
O simpla trecere in revista a unor lideri propulsati in prim-planul vietii publice in 1990, a declaratiilor si pozitiilor lor publice din acea perioada cu evolutia lor ulterioara, provoca o adevarata depresie civica oricarui sustinator inflacarat al lor pentru ca metamorfozele la care am asistat in spatiul social sunt absolut uluitoare.
Nimeni probabil nu ar fi putut sa prevada ca primul presedinte al Grupului de Dialog Social si o prezenta de varf pe baricadele civice din iunie 1990 cum a fost Stelian Tanase , va ajunge …coleg de front cu un personaj “pithoresc” ca Sorin Ovidiu Vantu (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7946399-stenograme-integrale-dosarul-vantu-pasaje-intregi-aparut-presa-citeste-intregime-discutiile-lui-sov-sergiu-toader-corina-dragotescu-stelian-tanase-cum-lasat-vantu-supape-majore-trust.htm ).
Capul de afis si lovitura de berbec pentru societatea civila a fost prestatia lui Marian Munteanu care si-a jucat in mod magistral rolul din fisa postului desenand dupa manual tinta catre care urmau sa se indrepte taurii puterii. Tragedia este ca ceea ce a facut Marian Munteanu in politica intr-un singur an , au facut altii in cultura si in mod treptat timp de trei decenii .
Din acest punct de vedere , adevarata problema a societatii romanesti nu au fost comunistii si securistii metamofozati in politicieni, foarte timorati in anii `90 si de la care nimeni nu avea vreo asteptare realista , ci instantele societatii civile si personalitatile culturale, intelectualii publici , liderii civici, etc. catre care se indreptau toate sperantele cetatenilor si de la care se astepta o canalizare a energiilor civice , si nu o deturnare si o temporizare a lor.
Tonul l-a dat exact Mircea Dinescu, cel care a spart gheaţa si a reusit sa aduca limbajul trivial si spiritul de mahala in C.P.U.N-ul anilor `90 fiind primul intelectual public care a folosit limbajul obscen nu numai in direct la TV , dar si recent la intalnirile cu cititorii unde isi prezenta “in vivo” propriile creatii artistice (http://adevarul.ro/locale/slobozia/slobozia-vorba-dinescu–am-stat-masa-betivii-literaturii-romanesti-1_50ad4da17c42d5a663929cc2/index.html) .
Confirmarea acestui ton a venit de la un celebru intelectual public al anilor `90 care fiind mai egal decat altii avea dreptul sa propuna in scris ceea ce acum reprosam unora care injura prin Parlament sau prin mass-media respectiv respectiv incalcarea unor tabu-uri ( “Limba romana trebuie sa o pastram numai pentru injuraturi”,etc.), dar care acum se declara patriot si admirator al traditiilor populare (https://www.facebook.com/1522443334681773/videos/1918192045106898/).
Aceasta tendinta a fost confirmata in mod magistral de catre Andrei Plesu, fost ministru al Culturii in anii `90 , care in mod inexplicabil pentru un om de cultura a atacat un alt mare tabu al societatii romanesti si al civilizatiei europene folosind , cu puterea exemplului , limbajul trivial intr-un cotidian de mare tiraj (http://www.evz.ro/detalii/stiri/nota-lui-basescu-catre-securitate-vazuta-de-andrei-plesu-907350.html). 

Confirmarea oficiala a trivializarii generale a spatiului public a venit de la un celebru critic literar care inventeaza o democratie culturala originala in care trivialitatea si obscenitatea publica sunt considerate exprimari artistice si sunt puse pe acelasi palier cu decenţa publica si valorile culturii si civilizatiei. (http://adevarul.ro/cultura/carti/kitsch-impostura-uniunea-scriitorilor-romania-literatura-care-ti-intoarce-stomacul-dos-1_511531a54b62ed5875ecb902/index.html ).
Ca sa nu mai existe nici un dubiu asupra degradarii intentionate a limbajului public , acum 10 ani aceasta tendinta a fost validata in mod oficial inclusiv la nivel academic (http://stiri.kappa.ro/actualitate/noul-dictionar-al-limbii-romane-va-cuprinde-si-cuvintele-obscene/stire_116440.html ).
In acest caz, se mai mira cineva ca limbajul folosit acum de politicieni in Parlament si care indigneaza orice om educat si orice om de bun simt (https://www.romaniatv.net/scandal-in-senat-basescu-nu-mai-suntem-suverani-de-la-intrarea-in-ue-tariceanu-suveranitatea-parlamentului-nu-poate-fi-contestata_394228.html) este de fapt exact acelasi limbaj promovat oficial in literatura, cultura si la nivel academic ?
In sfarsit , este uluitor faptul ca autoarea , filolog de profesie, nu vrea sa vrea sa observe ceea ce s-a intamplat in societatea romaneasca din ultimele trei decenii si cu atat mai mult in propriul ei domeniu de activitate , limba si literatura romana , cu atat mai mult cu cat a editat scrierile Monicai Lovinescu, unul dintre marile spirite ale culturii romane si europene (http://www.contributors.ro/author/cristina-cioaba/?bio ) .
Concluzia este simpla. Apatia cetatenilor si depresia sociala nu provin din lipsa de curaj si de spirit civic a romanilor care au iesit in strada si la Revolutia din 1989 , si la Piata Universitatii in 1990, etc. , si in 1992 la venirea in tara a regelui Mihai , si la revolta # Colectiv din 2015, si la uriasele demonstratii anticoruptie de la noi din 2016 ( care de fapt continua si acum ) devenite un model de spirit civic si democratic pentru Uniunea Europeana ,etc.
Tragedia societatii romanesti este aceea ca desi cetatenii ei de rand au demonstrat in cele mai grele momente si curaj , si constiinta civica, toate eforturile lor au cazut in gol pentru ca nu au fost sustinute si fructificate de instantele societatii civile care se pare ca au avut alte prioritati si in foarte multe cazuri au schimbat pur si simplu tabara . De aici lipsa de speranta a cetatenilor care au vazut ca toate eforturile lor sunt zadarnice exact dupa principiul “cainii latra, ursul trece”.
In realitate, exista o fractura sociala uriasa intre aspiratiile cetatenilor si comportamentul instantelor care afirma ca ii reprezinta . Societatea civila din 2017 ca forma, vointa si reprezentare, este total diferita de cea din anii `90 pentru ca are cu totul alte obiective care nu coincid cu cele ale cetatenilor din strada ca acum trei decenii . Cauza profunda a marasmului in care se afla societatea romaneasca provine in primul rand din ineficienta societatii civile care timp de trei decenii nu a reusit sa mobilizeze societatea impotriva unei clase politice primitive si corupte .
In toata aceasta perioada , falsii idoli gen Mircea Dinescu au dat tonul la resetarea valorilor culturale si morale din societatea romaneasca , iar daca privim comportamentul lor intins pe trei decenii observam uluitoarea lor “schimbarea la fata” si adevaratul lor rol.
Din acest punct de vedere , adevarata problema a societatii romanesti nu au fost comunistii si securistii metamofozati in politicieni, foarte timorati in anii `90 si de la care nimeni nu avea vreo asteptare realista , ci ambiguitatea instantelor societatii civile si a comportamentului personalitatilor culturale, intelectualilor publici , liderilor civici, etc. catre care se indreptau sperantele cetatenilor si de la care se astepta o canalizare a energiilor civice , nu o temporizare si o deturnare a lor care practic a sabotat evolutia democratica a societatii romanesti.
Din punctul de vedere al edificarii societatii civile si al "societatii deschise" , dupa trei decenii de democratie societatea romaneasca se afla in acelasi stadiu de unde a plecat in 1990, daca nu chiar mai jos. Nimeni nu poate sti ce va urma , in schimb exista certitudinea ca Romania a pierdut si momentul de gratie 1989 ( prin deturnarea criminala a unei uriase revolutii populare ) , si momentul de gratie din iunie 1990 ( prin decimarea brutala si pentru decenii a fortelor reformiste ) , si momentul 1992 ( cand putea fi instaurata cu adevarat pacea sociala) , si revolta #Colectiv din 2015 ( cand tragedia cumplia a unor tineri putea reumaniza un sistem criminal ) si momentul 2016 ( cand cei 600.000 de cetateni care au demonstrat impotriva coruptiei au atins pragul de la care putea fi schimbat un regim politic ) , dar din pacate ulciorul nu poate merge de prea multe ori la apa.
Che sara, sara.


*) “Ziua in care vin pestii” este titlul unui film-simbol din anii `60 in care dezastrul care a lovit un sat de pescari din Grecia in care turistii petrec , este semnalat de peştii aduşi pe plaja de valurile marii (http://www.cinemarx.ro/filme/The-Day-the-Fish-Came-Out-Ziua-in-care-vin-pestii-10289.html)

https://www.contributors.ro/idealuri-pierdute/#comment-329886

Ultima frontiera

Secretarul general al Consiliului Europei , Thorbjorn Jagland , face apel la Klaus Iohannis pentru a solicita expertiza Comisiei de la Venetia in ceea ce priveste modificarea legilor justitiei adoptata in aceasta saptamana de Parlamentul de la Bucuresti :

Scrisoarea lui Thorbjorn Jagland

Foto: Consiliul Europei

Dialoguri imaginare despre fericirea sau nefericirea lui Ion Iliescu

Un articol adresat retoric lui Ion Iliescu si publicat recent pe platforma  Contributors.ro exact  in perioada de doliu national pentru regele Mihai ( Vladimir Tismaneanu – Sunteti fericit , tovarase Iliescu ?  ) ne surprinde  prin  citarea unei  interpretari á la Octavian Paler ( „razboiul româno-român” )  a istoriei noastre contemporane  :

„ Era in 1977 când Paul Goma (de care m-am despărțit in 2006 din rațiuni pe care nu are rost să le discut acum), exclama, cu o sfâşietoare, intru totul justificată tristețe: “Români, eliberați-vă de români!” (s.n.) .Disidentul avea dreptate ( oare ?! –s.n.) . Nu ruşii, nu ungurii, nu evreii erau cei care țineau România sub un insuportabil călcâi de fier totalitar. ”

In acest caz autorul citeaza drept argument exact opinii cu care de fapt nu este de acord pentru ca in alt caz a respins categoric abordarea  „etnocratica”   : „Vorbeam, in concluziile cartii mele “Reinventarea politicului. Europe de Est de la Stalin la Havel” despre conflictul dintre democratie si etnocratie.”  (http://www.contributors.ro/cultura/democratie-si-etnocratie-vaclav-havel-versus-istvan-csurka/).

Intre noi fie vorba , si Paul Goma , si Vladimir Tismaneanu , si cititorii cunosc foarte bine faptul ca infractorii nu depind de nationalitate ,  ca atare  cei care tineau si tin Romania sub „călcâi de fier” , nu sunt „romani”. „unguri”, „evrei”, etc . ci doar unii fosti comunisti ( si urmasii lor) , unii fosti securisti ( si urmasii lor), etc.

Daca in cazul precedent vorbim mai degraba despre o figura de stil, in cazul de mai jos versatilitatea aprecierilor si opiniilor despre bolsevicul ( sau , dupa caz , ganditorul modern –sic ! ) Ion Iliescu in raport cu perioada si circumstantele in care au fost emise , poate fi explicata doar de catre autorul lor :

„ Vine, pentru noi toți (s.n.), un timp al bilanțului. E iarnă şi e frig, tovarăşe Iliescu, chiar şi pe strada Molière! E bătrân, insingurat şi bolnav, eternul bolşevic. S-au dus toți, minus Gorbaciov. Are insomnii, stă cu ochii lipiți de televizor, ascultă ce se spune despre Rege. Se intreabă ce se va spune, ce se va scrie despre el. Ar vrea compasiune, cine ştie, chiar iertare. Dar fără a se căi. Ii este o groază nebună că i-ar putea sosi sorocul după gratii. Imi aminteşte tot mai mult de Kádár obsedat de umbra lui Nagy. Unul din regii nebuni ai lui Corneliu Baba. El, comisarul ideologic, e obsedat de fantoma celui pe care l-a servit si apoi l-a ucis. El a scris scenariul parodiei de proces, apoi i-a acuzat pe Brucan şi pe alții. Rămâne la fel de convins precum atunci, in iarna lui 1990, apoi in iuniele insangerat, că a avut dreptate. A trebuit să riposteze “forțelor contra-revoluționare”, “stihiei mic-burgheze”. Precum in 1956, când ancheta studenții pe drumul spre penitenciare. Un caz fascinant (si repugnant) de psihoză ideologică al acestui Tartuffe combinat cu Jdanov…”
 Vladimir Tismaneanu , 2017
http://www.contributors.ro/politica-doctrine/sunteti-fericit-tovarase-iliescu/

   "Pe parcursul ultimilor 15 ani, Ion Iliescu a devenit o personalitate de varf a procesului democratic (s.n.) din Romania", a declarat Vladimir Tismaneanu. Ca politolog, profesorul Tismaneanu a fost interesat de transformarea unui politician marxist (s.n.) intr-un ganditor modern (s.n.), dispus sa recunoasca falimentul utopiei. Domnia sa a incheiat spunand ca dialogul cu Ion Iliescu a fost o "placere intelectuala" (s.n.).
 Vladimir Tismaneanu, 2004https://www.revista22.ro/vladimir-tismaneanu-in-dialog-cu-ion-iliescu-867.html 

( http://www.contributors.ro/politica-doctrine/sunteti-fericit-tovarase-iliescu/#comment-329098 ) 

Unic in Europa. Sute de magistrati romani au protestat impotriva legilor Justitiei care transforma statul de drept intr-un stat al penalilor

Palatul de justitie, Bucuresti, 2017
Foto : Hotnews

Finis coronat opus. O justitie , o societate civila si un stat  care au tolerat crimele comunismului, crimele Revolutiei, crimele mineriadelor ,  agresiunile impotriva cetatenilor , devalizarea tarii si coruptia generalizata , ajung sa fie devorate de devoratori.