Ghid de utilizare a ziaristului roman contemporan

Pentru prima data au fost facute publice presiunile enorme ( administrative, economice, sociale, psihologice ) care pot fi exercitate asupra ziaristilor * ) **) ***) si , poate , nu numai asupra lor ( daca ziaristii indraznesc sa vorbeasca abia dupa 20 de ani, ne putem imagina usor situatia din alte domenii sensibile ...) . Aflam , acum si oficial , de existenta unui „ sistem prin care jurnalistii unui trust erau facuti sa transforme , fara cracnire , ordinele conducerii in materiale de presa (s.n.) ” .

In acest caz, dependenta lor fata de autoritatea administrativa este totala. Conform punctului 3.7 din contract, angajatul nu poate refuza nimic deoarece „ are obligaţia să se conformeze tuturor (s.n.) cererilor, instrucţiunilor şi reglementărilor Beneficiarului ”. Suprimarea totala a libertatii de exprimare si a dreptului la cuvant este obtinuta extrem de eficient prin punctul 4.6 din contract care prevede "sancţiuni de daune interese de 100.000 de euro" pentru "discreditarea prin declaraţii sau orice altă atitudine ori modalitate, individual sau colectiv, persoanele din conducerea actuală sau viitoare a benefciarului, sau pe Beneficiar sau Afiliaţii Beneficiarului (s.n.) ” sau „ dacă nu respectau clauza de confidenţialitate şi dezvăluiau detalii despre modul de lucru (s.n.) ”.

Unde s-a ajuns ? La controlul si manipularea totala a ziaristilor transformati in marionete sociale : " Prin contract - dacă îl semnam - orice mi-ar fi spus nu puteam să refuz. Mergi la firma cutare, strânge informaţii despre cutare firmă sau cutare om politic care, evident, era de la putere - nu puteam să spun «NU». Te transformau într-un accesoriu la brelocul lor (s.n.)"

„ Departamentul de Investigaţii Media se subordona conducerii Intact. Au fost presiuni editoriale şi comenzi în două luni cât nu mi-am luat în 10 ani de presă (s.n.).“
STELIAN NEGREA, fost angajat al trustului Intact

Rezultatul a fost unul edificator : „un fel de "poliţie secretă" - investigaţii politice şi economice - care trebuia să adune informaţii despre firme şi oameni politici. De la putere.”

Replica oficiala a administratiei la acuzele de mai sus este una antologica :

„ Nişte mizerii. Trei luni cât a luat banii pentru prestaţiile sale nu a invocat presiuni. Dar atunci când s-a venit cu contractul spui că raţa împunge. Mi se pare de porc să invoci clauza de confidenţialitate cu privire la activitatea internă că îţi afectează independenţa de exprimare. Sunt nişte prostii (s.n.)", spune Şereş.”

Sursa : *) http://www.evz.ro/detalii/stiri/exclusiv-ghid-de-utilizare-a-ziaristului-in-trustul-lui-voiculescu-928862.html

In acest mod investigatia jurnalistica se transforma in realitate intr-o strangere de informaţii despre firme care trebuiau atacate : „ unele erau publicate, altele erau folosite în negocieri pentru a obţine publicitate, susţine Negrea, care acuză Intact că prin campaniile de presă urmărea să apere interesele comerciale ale familiei Voiculescu. Fostul jurnalist afirmă că sub îndrumarea lui Codruţ Şereş s-a făcut o listă cu firmele care nu dădeau publicitate, acestea devenind ţinta investigaţiilor. ”

Sursa : **) http://www.evz.ro/detalii/stiri/exclusiv-nu-au-dat-publicitate-la-antene-arde-i-929164.html

Rezultatul final pentru domeniul mass-media este manipularea publicului : „ " La Antene îi plângeau pe săraci, dar vroiau mărirea preţului la gaz" , iar pentru domeniul privat practicau santajul discret ( „Unio - rade-i, INI - arde-i, Habitex - arde-i, Viva - arde-i,.. ) .

Sursa : ***) http://www.evz.ro/detalii/stiri/stelian-negrea-la-antene-ii-plangeau-pe-saraci-dar-vroiau-marirea-pretului-la-gaz-929164.html


Problema grava este daca ( si in ce masura ) acest tip de santaj social complex , clasic la noi, este extins si in alte domenii . Vom vedea .