De curand am avut o discutie foarte interesanta cu o tanara absolventa a SNSPA . Intrebarile care mi-au fost adresate m-au lasat pe ganduri deoarece cred ca framanta o intreaga generatie . Le public aici integral deoarece consider ca unele din ele sunt ( sau mai exact ar trebui sa fie ) o tema de reflectie pentru responsabilii si decidentii din spatiul social :
1. Băncile ne fură ajutând sau ne ajută furând?
2. Media/Statul/Hoțul Suprem/Salvatorul , nu încearcă decât să arunce în arenă lucruri “grave” pentru a ne atrage atenția de la realitate. Ce facem în acest caz? Ne detașăm de tot, ținând cont că într-o oarecare măsură suntem produse ale societății?
3. Politica. La ce folosește și cum o folosim corect? Politică vs. Psihologie
4. Omnipotență politică vs. Omnipotență psihologică
5. Dacă actualul merge pe principiul ‘ No chance. No solution. No future’ de ce mai așteptăm ca oamenii să încerce să schimbe ceva?
6. Schimbarea suntem/putem fi noi , dar oare se mai dorește o schimbare? (Un cerc vicios omniprezent)
7. Ce facem cu onestitatea?! Calitățile ,în ziua de azi , sunt bile negre!
8. Psihologic vorbind, puterea pentru om înseamnă libertate, constrângere sau normalitate? Deoarece indiferent de semnificația obținerii puterii , abuzul ei duce la nebunie! ( Nebunia de putere )
9. Cum îi ajutăm pe cei care ne refuză ajutorul, aceia care nu își recunosc boala?
10. Îndrăznim să îndrăznim? Daca da, în ce măsură?
11. Compasiune vs. Milă
12. Aparențele. Sunt acestea un promotor al integrării noastre în societate și nu numai?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu