De la "lista lui Dughinin" la UE si NATO

                  

Pe 4 aprilie 2013 Autoritatea Națională pentru Certificări a aprobat standardul    ocupațional pentru ocupația "ANALIST DE INFORMATII" (cod COR 242224).

Recenta semnalare la noi de catre portalul IN LINIE DREAPTA a existentei "listei lui Dughin" furnizata de un grup de hackeri rusi( http://inliniedreapta.net/lista-prietenilor-rusiei-din-romania-deconspirata-de-alexander-dughin-prin-e-mail/ )  care devoaleaza o posibila retea de influenta a Rusiei  existenta in Romania , a inflamat spiritele si a provocat reactii viscerale nu numai de la cei vizati , ci si in medii sociale si intelectuale care se pretind echidistante si neutre .
Ramane antologica o reactie ca cea de mai jos  :

https://www.facebook.com/traianbostan/posts/10203825244170245

Daca reactia celui vizat ne starneste rasul , nu acelasi lucru putem spune despre reactia portalului "Romania curata" care nu numai ca ii ofera un drept la replica in care acesta in loc sa ofere explicatii acuza in bloc tot ceea ce nu-i convine din Romania ( http://www.romaniacurata.ro/anii-50-sint-in-fata-noastra-cind-presa-qualityelita-intelectuala-devin-romania-mare/ ) , dar il si apara neconditionat :

Sursa: http://www.romaniacurata.ro/anii-50-sint-in-fata-noastra-cind-presa-qualityelita-intelectuala-devin-romania-mare/

Dincolo de aceste dispute locale sa le zicem , ramane o realitate de alt ordin a carei gravitate incepe sa fie recunoscuta chiar de catre NATO :

„Războiul informaţional este vârful de lance a tot ceea ce face Rusia”, spune Jonathan Eyal, directorul internţaional al think-tank-ului Royal United Services Institute, citat de FT. Acesta explică faptul că analiştii NATO ştiu că Vladimir Putin nu e nebun şi nu se avântă într-un conflict clasic, deschis, trimitând, de pildă, tancuri în ţările baltice. „Însă arma sa este propaganda pe termen lung”, afirmă analistul.http://cursdeguvernare.ro/propaganda-rusa-ingrijoreaza-serviciile-secrete-nato-%E2%80%9Edezvolta%E2%80%9D-arme-pentru-a-combate-razboiul-informational.html

“Pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa traiesti”. Mai bine mai tarziu decat niciodata. Disidentii si detinutii politici din toate tarile foste comuniste au tras inca din anii `90 semnale de alarma cu privire la aceasta situatie, dar acestea au fost ignorate in tarile respective si cu atat mai mult de UE si NATO. Cauzele generale ale acestei situatii sunt lipsa unui proces european al comunismului inclusiv declararea KGB si a fostelor politii politice din statele foste comuniste drept institutii criminale  si nereformarea completa a serviciilor secrete din aceste tari. Pretul platit a fost infiintarea Serviciului Secret al UE care consfinteste aceasta situatie de fapt.

Aici avem inca o surpriza majora. Desi este vorba de o realitate recunoscuta chiar la nivelul NATO ca sa nu mai spunem la nivelul statului roman , aceasta realitate este negata cu obstinatie de voci din interior care incearca sa discrediteze simultan The New York Times , un ziar occidental cu traditie pe care il acuza de publicarea unor "minciuni si mizerii" , voci responsabile din interior , dar si opiniile oficiale ale unor reprezentanti ai institutiilor statului roman:

Atât George Maior ( directorul SRI -n.n.) , cât și Iulian Iancu (președintele Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților-n.n. ) au fost, în ultimii ani, promotorii unor mesaje similare, conform cărora opoziția civică din România ar fi susținută oneros de statul maghiar, de Rusia sau de către George Soros, fără a proba însă niciodată asemenea afirmații, deși, prin funcțiile publice pe care le dețin ar fi putut avea acces la astfel de dovezi și, dacă ar fi fost reale, ar fi avut obligația să le facă publice.

Citarea doamnei Ana-Maria Cernea este cel puțin hilară. În România, Ana-Maria Cernea este o ilustră necunoscută, ”grupul politic conservator” al cărei lider susține The New York Times că ar fi, este doar un grup de blogeri de orientare neo-liberală, cu o vizibilitate publică nesemnificativă și fără nicio relevanță în politică. Sunt curios ce altă calitate (alta decât cea inexistentă menționată în articol) o recomandă pe Ana-Maria Cernea ca sursă avizată mai mult decât orice altă persoană care bârfește la un colț de bloc cu prietenele. 

http://www.romaniacurata.ro/cine-mai-crede-in-the-new-york-times-ce-raspuns-am-primit-cand-le-am-semnalat-minciunile-din-articolul-cu-finantarea-ruseasca-a-opozitiei-antifracking/

Enervat probabil de citarea doamnei Ana-Maria Cernea si nu de a altora , dar si de modul in care este construita lumea in care traim , autorul acestui articol nu se margineste doar la discreditarea unui prestigios ziar american si a unor conationali de-ai sai . Conform propriilor convingeri declarate, autorul identifica "coincidente" intre publicarea unui articol in The New York Times si publicarea listei lui Dughinin in documentele publicate de hackerii rusi :

P.S.: Ca și coincidențe, mizeria din The New York Times s-a nimerit să vină la pachet cu ”lista lui Dughin” (altă aberație multiplicată instant și necritic în primă fază de presamainstream autohtonă), taman înaintea vizitei președintelui ales Klaus Iohannis în SUA. Nu sunt adeptul teoriilor conspiraționiste, dar nici nu mai sunt într-atât de inocent atunci când e vorba de mecanisme de lobby. Nu cred în coincidențe. Mă bazez pe ele. 

http://www.romaniacurata.ro/cine-mai-crede-in-the-new-york-times-ce-raspuns-am-primit-cand-le-am-semnalat-minciunile-din-articolul-cu-finantarea-ruseasca-a-opozitiei-antifracking/

In loc de concluzii

Recentele alegeri care au redat romanilor sentimentul normalitatii , arata in acelasi timp si o stare de fapt care ar trebui sa ingrijoreze toti factorii responsabili. In Romania exista nu numai o fractura sociala uriasa intre o clasa politica extrem de corupta si cetatenii onesti , ci si o fractura la fel de mare intre aspiratiile europene si occidentale ale societatii in ansamblul ei si mentalitatea antieuropeana si antioccidentala a unui segment al clasei intelectuale care de fapt ar vrea sa dea si tonul in aceasta directie.