Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles , Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois, Steven van Groningen, Leslie Hawke, Peter Damian Hurley

Monday, December 8, 2014

De la spatiul public la “spatiul public civil”


Un recent articol aparut pe Contributors.ro ( Natan Mladin Despre libertatea de conștiință și “spațiul public civil”) incearca sa propuna o distinctie intre spatiul public si "spatiul public civil".      
Abordarea propusa in acest articol dezamageste deoarece se rezuma practic la doua asertiuni :

a) “Modelul propus de Dr. Guinness, în partea constructivă a discursului său, este așa-numitul ”spațiu public civil”. Cuvintele de ordin în această viziune sunt respectul reciproc, drepturile și responsabilitățile asumate de toți participanții la dezbaterea publică. Vorbim de un ”spațiu public civil” atunci când oameni de toate credințele – dar, în egală măsură, fără o credință explicit asumată – sunt liberi să participe la viața publică pe baza convingerilor lor. Aceasta este esența libertății de conștiință sau a libertății religioase. Însă participarea la viața cetății se face necesarmente în interiorul unui cadru politic constituit din ceea ce este unanim acceptat a fi echitabil și just pentru toți.” 
b) ” Revenind la întrebarea inițială: dacă e să avem o șansă la o conviețuire pașnică în ciuda convingerilor noastre divergente, nu ne rămâne decât să participăm activ în spațiul public pe baza convingerilor noastre, însă într-un spirit de civilitate și respect reciproc, căutând să-i persuadăm pe semenii noștri de adevărul, justețea și folosul convingerilor noastre fundamentale întru consolidarea libertății, echității și armoniei sociale. ”

Problema este ca in acest caz „spatiul public civil” ( interesant, “civil” ne face sa ne intrebam si ce rol li se poate rezerva militarilor intr-un asemenea spatiu ) nu este definit prin caracteristicile sale intrinseci , ci doar prin comportamentele dezirabile ale celor care il frecventeaza . Dezamagirea este cu atat mai mare cu cat nici acestea din urma nu sunt precizate . Care sunt de exemplu „drepturile si responsabilitatile asumate” de catre participantii la viata publica ? La fel cum oricine poate interpreta dupa cum are chef un „spatiul public civil” nedefinit , fiecare intelege ce vrea din “drepturile si responsabilitatile asumate” ale unui participant la viata publica.
Ceea ce neglijeaza autorul in acest caz este caracterul foarte vizibil si concret al spatiului public civil. Pana la urma acesta seamana cu o scena sau cu o tabla de sah pe care performeaza actorii sociali in aplauzele ( sau in huiduielile ) cetatenilor sau pionilor.
Ca sa pastram metaforele , autorul nu a definit de fapt nici scena , nici jocul, nici regulile lui.
Rezultatul este absenta unei linii de demarcatie intre spatiul public si spatiul privat / personal / intim si respectiv intre sistemele de valori aferente acestora.
Altfel spus , spatiul public si comportamentul actorilor sociali nu sunt definite prin categoriile lor clasice ( civilizat/ necivilizat / moral/imoral , decent /indecent/, legal, ilegal,etc. ) si nici prin raportare la regulile normalitatii sociale clasice , deci anomia si starea de parabioza a societatii care o secondeaza pe aceasta devin inevitabile.

Sa nu ne ferim de cuvinte . Daca in partidele noastre politice politicienii isi apara de fapt interesul propriu, daca ONG-urile apara numai interesele membrilor lor , pentru interesul public ( adica al cetatenilor ) de 25 de ani nu prea exista nici interese , nici resurse .
De aici si degradarea spatiului public , a comunicarii publice , si a limbajului public de la noi la cote de neinteles pentru tarile civilizate.
Din aceste motive „spatiul public civil” ramane in continuare un sat fara caini si o nebuloasa, pentru ca exact acesta este interesul ascuns. Cea mai buna dovada este aceea ca trebuie sa vina un candidat la alegerile prezidentiale care sa exprime intr-o singura propozitie ceea ce toti liderii politici, sociali, personalitatile culturale si ziaristii de la noi nu au fost in stare sa formuleze simplu timp de 25 de ani :


Doresc o Romanie fara injuraturi !


Oare ce-o fi (fost) atat de greu pentru politologii, analistii, ziaristii , istoricii, teologii, filozofii, sociologii, psihologii ,etc. de la noi sa constate si sa formuleze simplu ceea ce de fapt doreau toti romanii onesti ?

N.B. Cea mai buna dovada ca „daca se vrea, se poate” , este o decizie aparent bizara si tautologica a CEDO care ne arata ceea ce de fapt stim cu totii , si anume ca intr-o tara civilizata libertatea opiniei nu este echivalenta cu dreptul de a spune orice si despre oricine pentru simplul fapt ca , stricto senso, „spatiul public civil” nu este nici satra, nici balamuc, nici sat fara caini, ci …un loc al respectului reciproc. Daca se doreste acest lucru cu adevarat !
http://www.mediafax.ro/cultura-media/cedo-a-decis-site-urile-sunt-responsabile-legal-pentru-comentariile-lasate-de-utilizatori-11497903 )


http://www.contributors.ro/dezbatere/despre-libertatea-de-con%c8%99tiin%c8%9ba-%c8%99i-%e2%80%9cspa%c8%9biul-public-civil%e2%80%9d/#comment-218404



No comments: