Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Catherine Durandin , Dennis Deletant , Tom Gallagher, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois , Katherine Verdery,, Steven van Groningen, Leslie Hawke

joi, 26 februarie 2015

Domnul Liiceanu, iubirea, Konrad Lorenz si Monica Lovinescu


Domnul Liiceanu are talentul foarte rar de a scrie si de a vorbi convingator despre iubire („Declaratie de iubire” ; https://www.youtube.com/watch?v=Y2IOeMnCQiM ) exact atunci cand mediul politic si viata culturala de la noi sunt devastate de conflicte ajunse la paroxism si de ura.

Foarte frumos, dar imi marturisesc o nedumerire si anume nu inteleg cum se impaca aceasta pozitie cu o alta prin care tot domnul Liiceanu ne declara recent si cu aceeasi sinceritate , alte convingeri personale prin care elogia filosofic „parlamentul instinctelor” respectiv ceea ce au oamenii in comun cu … sobolanii si gastele (!) : 

„ Sunt câțiva autori cu care îmi place să stau de vorbă seara înainte de a adormi. Sunt cei care, cred, au spus lucruri decisive despre noi, oamenii (s.n.). Cum se face că ele au trecut nebăgate în seamă? Asta e o mare pierdere, îmi spun, de vreme ce lucrul cel mai minunat este să te-ntâlnești cu cei care te-ajută să te cunoști.”
Unul dintre aceștia e Konrad Lorenz. S-a născut la Viena. În 1973 (avea 70 de ani) a luat premiul Nobel pentru medicină / fiziologie. Konrad Lorenz a pornit de la un raționament genial: dacă omul este (deocamdată, cel puțin) ultimul produs al biosferei, adică „ultimul animal”, dacă parte din comportamentul lui își are rădăcina în ceea ce Lorenz a numit „parlamentul instinctelor”, am putea întreprinde cu folos studiul comparativ al speciilor animale, pentru a înțelege mai bine ce și cât anume din alcătuirea ființei noastre vine de la viețuitoarele care ne-au precedat pe calea evoluției. Și, privindu-ne în oglinda lor, poate n-ar fi rău să aflăm, de pildă, cât de multe avem în comun cu șobolanii ( s.n.). ”

„ Noi, oamenii: între mirosul șobolanilor și strigătul de triumf al gâștei sălbatice
Privind istoria omenirii, sunt înclinat să cred că, statistic vorbind, în clipa de față suntem mai aproape de mirosul șobolanilor. În orice direcție am apuca, descoperim tribul din noi, gregaritatea bine circumscrisă căreia îi aparținem fatal, fie că, mânați de idolii noștri, noi suntem cei care devenim vajnici și agresivi, fie că alții ne declară – spre a ne stârpi apoi – „urât mirositori”.
http://www.contributors.ro/cultura/mirosul-%C8%99obolanilor-a%C8%99teptand-o-alta-omenire/ 

In sfarsit , prin ironia istoriei, apare o coincidenta stranie . Anchetarea de catre Securitate a disidentului Gheorghe Ursu a inceput in anul 1984 : 

” Ancheta desfăşurată de Securitate împotriva lui Gheorghe Ursu, începând cu decembrie 1984, a fost declanşată ca urmare a denunţului colegilor săi, aflaţi în subordinea acestuia. Ceea ce am fi crezut, în 1990, ca fiind provocat din curiozitate, dar mai ales din dorinţa de răzbunare, exprimată de cei aflaţi sub conducerea sa, a fost totuşi şi rezultatul acţiunii unei persoane pe care Securitatea o însărcinase cu supravegherea sa. Surprinde, cu toate acestea, participarea activă a multora dintre colegii săi subordonaţi la declanşarea anchetei Securităţii împotriva sa, ca şi reacţiile lor post-factum cu privire la acest episod. ”
http://www.iiccr.ro/ro/evenimente/pro_memoria/in_ianuarie_1985_debuta_ancheta_securitatii_in_cazul_gheorghe_ursu/ 

Exact in acelasi an , domnul Liiceanu avea nu se stie cum sansa nesperata sa viziteze Parisul exact atunci cand romanii de rand nu primeau viza nici macar pentru Bulgaria si sa se intalneasca liber (?) cu Monica Lovinescu si Virgil Ierunca prorocindu-le râzând ca vor intra in istorie : 

„ Când, în 1984, m-am despărţit de ei la Paris, fără să ştiu dacă o să-i mai văd vreodată, le-am spus, râzând, că îi aştept la Bucureşti la colţul dintre bulevardul Monica Lovinescu şi bulevardul Virgil Ierunca. Din punct de vedere „post-istoric“, exact acolo ne-am şi revăzut, şase ani mai târziu, chiar dacă aceste bulevarde nu există încă sau chiar dacă nu vor exista vreodată.”
Post-istoric, trebuie sa recunoastem ca domnul Liiceanu a avut dreptate. Desi nu au dat numele unor strazi , si Monica Lovinescu si Virgil Ierunca au intrat si vor ramane in istorie.

Sursa :
http://www.contributors.ro/cultura/%E2%80%9Edumneavoastra-monica-%E2%80%9D/
http://www.contributors.ro/cultura/%E2%80%9Edumneavoastra-monica-%E2%80%9D/#comment-230590



Nota

Comentariul si articolul citat nu mai sunt accesibile pe Contributors.ro la adresele citate ( articolul in discutie a fost blocat sau sters de pe platforma ) dar  sunt disponibile pe wayback machine la adresa :



(!) Din motive neclare adresa Internet a unor articole din Contributors.ro , implicit a comentariilor ,  a fost schimbata si nu mai pot fi gasite la vechile link-uri citate in textul de mai sus. 
Noua adresa pentru articolul citat la care a fost postat textul de mai sus si pentru link-ul citat este trecuta mai jos : 


Niciun comentariu: