Vulnerabilitatea Președintelui Iohannis: OUG-urile și “secretul de stat” ( Contributors.ro )
Buna ziua ! Fara ironie, suna totusi cam straniu pentru ca desi am mai dialogat aici nu stiu cu cine vorbesc
) si acesta nu este un sentiment foarte confortabil pentru ca seamana cu tenisul la perete ( in plus, in ceea ce ma priveste , sunt de moda veche si nu obisnuiesc sa tutuiesc persoane pe care nu le cunosc). Lasand gluma la o parte , 90% din comunicarea pe forumuri si retele sociale a devenit deja impersonala deci traim deja intr-o lume a mastilor in care decalajul dintre vorbe si fapte, declaratii si intentii,etc. a deschis larg usa usa diversiunii si dezinformarii .In privinta ziaristilor care de ani de zile ocupa spatiul public si ecranele TV , am de ani de zile o opinie diferita. Cu foarte putine exceptii, ca in multe alte profesii de la noi ( unele profesii zise liberale incalca de fapt si acum normele europene … ), codul deontologic al acestei profesii este unul declarat, dar nu si respectat ( decaderea comunicarii publice si tabloidizarea presei si mass-media in general constituie o trista realitate care nu poate fi imputata cetatenilor onesti care au trebuit sa o suporte ) , iar rezultatul este o oglinda complet deformata a realitatii care devine una formata din opinii si nu din fapte, respectiv ceea ce Peter Gross a denumit “laboratorul ( social-n.n.) romanesc ” in care o presa profesionista ar putea apare … cam in 60 de ani (!) de acum incolo , ceea ce inseamna de fapt o lovitura mortala pentru onestitatea publica, dar mana cereasca pentru manipulatorii de profesie. Personal, prefer noua generatie de ziaristi din care face parte Paul Radu (http://viitorulromaniei.ro/ziaristul-pe-care-escrocii-il-urasc-cine-este-paul-radu/).
In ceea ce priveste fundatiile si ONG-urile de la noi, avem vechea si spinoasa problema a formelor fara fond respectiv a (pseudo) societatii civile care mimeaza democratia – o autoare de pe aceasta platforma a afirmat negru pe alb ( mai exista si scapari… ) ca ONG-urile „ apara doar interesele membrilor lor” (sic!), ca sa nu mai vorbim de „ societatea in civil”.
Revenind la tema articolului, problema este mult mai veche ( acum doar rabufneste ) deoarece atunci cand zarurile erau aruncate si erau clocite regulile jocului de acum , cei care ar fi trebuit sa reactioneze la momentul oportun ( personalitati publice, ONG-uri, liderii civici, directorii de constiinta, formatorii de opinie,etc. aveau cu totul alte prioritati ). Atunci, ca si acum , marile noastre personalitati scriau despre orice ( politice, ingeri , obscenitati , iubire, nemurirea sufletului ,etc. ) dar nu si despre ceea ce avea nevoie cu adevarat cetateanul.
Pe cale de consecinta, sistemul a facut exact ce a vrut transformand politicienii in vectori de „intelligence” (eventual si politica intr-o afacere de tip „secret services” ) si resetand de fapt bazele intregii societati :
“ Una dintre funcţiile Comunităţii Naţionale de Informaţii descrise în rândurile de mai sus este funcţia de cercetare fundamentală în cadrul căreia am găsit de cuviinţă să operaţionalizăm responsabilitatea coordonării procesului de formarea a culturii de intelligence (s.n.) a decidenţilor politici.
Acest demers ar fi mult uşurat prin crearea unui Centru de studii strategice şi intelligence prin coagularea preocupărilor instituţionale pe această problematică atât din perspectiva unei mai bune utilizări a resurselor umane şi financiare, cât şi din cea a exploatării mai eficiente a rezultatelor activităţii de cercetare fundamentală. Apreciem că un astfel de proiect absolut necesar poate fi operaţionalizat relativ rapid printr-un parteneriat strategic cu mediul academic şi cu societatea civilă (sic !- s.n.) dedicat acestui domeniu (ONG – uri, fundaţii etc.).”
„ Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate oferă o definiţie exhaustivă a conceptului de securitate naţională – „starea naţiunii, a comunităţilor sociale, a cetăţenilor şi a statului, fundamentată pe prosperitatea economică, legalitate, echilibru şi stabilitate socio-politică, exprimată prin ordinea de drept şi asigurată prin acţiuni de natură economică, politică, socială, juridică, militară, informaţională şi de altă natură, în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, manifestarea deplină a libertăţii de decizie şi de acţiune a statului, atributelor sale fundamentale şi a calităţii de subiect de drept internaţional” .
„ Astfel, securitatea naţională devine „conceptul integrator(s.n.) al tuturor domeniilor de activitate care concură la realizarea şi apărarea sa…”
Citatele sunt din lucrarea ( am pastrat titulatura originala) : COMUNITATEA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII ŞI CULTURA DE INTELLIGENCE A DECIDENŢILOR POLITICI – ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE – Dr. psiholog Ion Duvac ( profesor asociat Universitatea Bucureşti ).
De aceea, commedia dell’arte din sistemul nostru politic in care penalii au acaparat hăţurile si vor sa reseteze total si sistemul de valori morale reintorcand societatea la nivelul anilor `50 ( legea „defaimarii sociale” , reinventarea „pericolului legionar”,etc. ) , se reflecta si in societate unde cetatenii au ajuns cobai intr-un joc social in care tot ei sunt tinte sigure dar nu mai cunosc agresorii care se ascund intotdeauna sub structuri si instante impersonale , exact ca in jocul stupid si specific scolilor profesionale de altadata denumit „ bâza”, joc in care cel cu ochii inchisi si lovit de unul din cei asezati strategic in jurul lui trebuie sa-si ghiceasca singur atacatorul dupa principiul „ Care ai dat mă ?!”.
Raspunsul cinic este ca de fapt „dau toti” . Asa este construit sistemul ( adica pe dos ) in care altii fura iar „ turcu` plateste ” , dar asta trebuie sa o spuna clar cei de afara (http://adevarul.ro/news/eveniment/specialist-banca-mondiala-coruptii-romania-arestati-ies-an-doi-bucura-averea-furata-1_562e469df5eaafab2c0e7143/index.html) ca sa auda cei dinauntru pentru ca justitia din Romania face numai ce spune legea, dar legea o face numai „legiuitorul” care , ontologic vorbind, anunta in final ce fel de interese apara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu