In ce masura exista respectul de sine la elita romaneasca a anilor `50 si la elita anilor 2000, vom vedea mai jos.
Mangalia, 1950
Elita culturala a Republicii Populare Romane se relaxeaza pe litoralul Marii Negre. Pot fi intalniti aici actrita Irina Rachiteanu-Sirianu, artista emerita a R.P.R cu sotul ei, sora si cumnatul ei, actorii Ninetta Gusty si Radu Beligan , Sica Alexandrescu regizor emerit al R.P.R,etc. In aceste conditii de vacanta membrii acestei elite isi fac noi cunostinte pe care le vor frecventa si dupa vacanta. Cu totul intamplator desigur, acesti artisti si regizori sunt legati printr-un foarte interesant numitor comun care ilustreaza foarte bine un celebru proverb francez : "Les extrêmes se touchent".
Irina Rachiteanu-Sirianu actrita |
Tudor Sepeanu ? |
Radu Beligan actor |
Tudor Sepeanu ? |
Ninetta Gusty actrita |
Tudor Sepeanu ? |
Sica Alexandrescu regizor |
Tudor Sepeanu ? |
Acest foarte interesant "numitor comun" precizeaza in detaliu cand , unde , si cum a intrat in anturajul elitei bucurestene a acelor ani :
"Pe artista Irina Rachiteanu-Sirianu, cat si pe sotul ei Russu-Sirianu i-am cunoscut in vara anului 1950 la Mangalia prin N. Atanasiu si Petre Iosif. Irina Rachiteanu este artista emerita a R.P.R. si deputata in Marea Adunare Nationala cat si in Sfatul Popular al Capitalei. Nu a facut politica pana la 23 August iar dupa aceasta data a devenit simpatizanta a PMR , nu stiu daca insa s-a inregimentat. Este casatorita cu gazetarul Russu-Sirianu de la "Universul" despre care am auzit ca a fost pe vremuri secretarul particular al lui Octavian Goga. Am fost invitat in casa lor de 2-3 ori si aici le-am cunoscut si parintii. Pe sora si cumnatul ei Carmen si Liviu Hofman i-am cunoscut si pe ei tot la Mangalia iar pe Liviu Hofman mai demult. Nu am purtat cu ei decat discutii despre arta si literatura si am facut diverse glume de fata fiind toti cei de mai sus".
„Pe numiţii Ninetta Gusty şi Radu Beligan i-am cunoscut (…) în vara anului 1950 la Mangalia. Fiind oameni foarte sociabili, am râs şi am glumit în societatea celor mai sus arătaţi. Nu am discutat decât (…) artă şi literatură şi mai ales teatru."
" Pe Sică Alexandrescu l-am cunoscut tot la Mangalia în 1950, prin Petre Iosif şi N. Atanasiu. El este regizor emerit al RPR şi decorat cu Ordinul Muncii cl. I. Are o casă în care locuieşte. Nu face politică. Am fost invitat la el acasă cu soţia mea în iarna anului 1951-2, când au mai fost şi N. Atanasiu cu soţia, Petre Iosif cu soţia şi Radu Beligan. Nu am discutat cu el decât lucruri în legătură cu meseria sa şi cu viaţa teatrală. Nu l-am mai văzut din iarna anului 1952, când am fost la teatrul IL Caragiale şi l-am întâlnit acolo. Acestea sunt împrejurările în care i-am cunoscut pe artiştii mai sus numiţi." *)
Si acum intrebarea . Cine este Tudor Sepeanu care a devenit o cunostinta apropiata a elitei culturale bucurestene ? Aici avem o foarte mare surpriza . Acest individ a avut o misiune "culturala" la fel de importanta ca cea elitei oficiale a R.P.R., dar intr-o zona de neimaginat pentru un om educat si care dispune de o constiinta morala :
"...Tudor Sepeanu, era fiul avocatului Bernard Iosefsohn şi absolvise, potrivit tradiţiei de familie, facultatea de drept a Universităţii din Bucureşti. După 23 august 1944, Sepeanu se înrolase în Fromaţiunile de Luptă Patriotice conduse de spionul sovietic Emil Bodnăraş, iar după dezarmarea acestei grupări paramilitare fusese inclus în Grupele Speciale ale PCR-ului, fiind trimis la Sibiu să-l spioneze pe bătrânul democrat Iuliu Maniu, care îşi trata, într-un sanatoriu, problemele de sănătate. După 6 martie 1946 (data instaurării primului guvern condus de dr. Petru Groza), a fost cooptat în Corpul Detectivilor din Poliţia Capitalei alături de personaje precum Alexandru Nicolschi, Mişu Dulgheru, Ştefan Mladin sau Marin Jianu. La 8 noiembrie 1947, participase, ca instigator, la baia de sânge din Piaţa Palatului Regal, regizată de comunişti cu ocazia ultimului miting al democraţilor dinaintea instaurării, pentru ani grei, a dictaturii. În 1948 a devenit primul director al Securităţii Capitalei, sub bagheta sa fiind ridicaţi din casele lor, de pe stradă, din biblioteci şi cinematografe mii de oameni bănuiţi că ar fi duşmanii regimului. Aşa cum singur avea să recunoască, Sepeanu îi bătea cu mâna sa pe „bandiţi”, până le sărea sângele pe pereţi. Era atât de sinistru şi de temut, încât i se dusese faima de „măcelar”. În puţinele fotografii care i s-au păstrat, îi licărea în ochi un sâmbure de nebunie."**)
" După 1950, Sepeanu a fost trimis la Direcţia Generală a Penitenciarelor să organizeze aşa-numita Direcţie de Inspecţie şi Control, un soi de securitate a închisorilor care racola turnători din rândul deţinuţilor politici şi coordona o reţea de deţinuţi-torţionari folosiţi în diabolicul experiment al reeducării prin atrocităţi. „Bandiţii” erau obligaţi, în cadrul reeducării, să-şi îngurgiteze propriile excremenete, li se urina în gură, li se smulgeau unghiile şi părul, erau bătuţi în mod sălbatic, până la leşin. Când „needucaţii” mureau – şi mureau pe capete – Sepeanu recurgea la citatul său favorit din Biblie: „morţii cu morţii, viii cu viii!”. „Le vom da un cutremur de nouă grade” – aşa îşi califica Sepeanu linia de acţiune. Experimentul reeducării, testat la Piteşti, a fost mai apoi exportat în lagărele de muncă forţată de la Canalul Morţii (în principal la Columbia – Cernavodă şi Valea Neagră – Peninsula), Sepeanu personal coordonând instaurarea şefilor Birourilor de Inspecţie şi Control la misiune. După 1952, când ministru de interne a ajuns CFR-istul Pavel Ştefan, torţionarii de la Canal şi din închisorile clasice au fost traşi pe linie moartă. Sepeanu a fost arestat şi supus unor interogatorii de către foştii săi colegi. Într-un astfel de interogatatoriu, la care a fost supus pe 13 martie 1954, la Securitatea Ploieşti, sângerosul călău mărturisea faptul că a întreţinut legături de amiciţie cu mai multe personalităţi din lumea cultural-artistică a capitalei.
După cum se poate observa, raporturile sociale ale lui Sepeanu cu artiştii au durat în intervalul 1950-1952, exact acelaşi în care sinistrul călău umplea de oroare şi de cadavre puşcăriile patriei." ***)
Cum rezonau acesti artisti cu un tortionar si invers nu vom sti niciodata , dar intrebarea interesanta este daca aceasta situatie a fost doar un caz izolat sau o practica sociala prin care elitele sistemului socializau exact cu tortionarii lui . In orice caz, actorul Radu Beligan si-a mentinut unele convingeri politice , e drept, sub o forma atenuata si conforma vremurilor tulburi pe care le traim respectiv "zicand si salvandu-si sufletul" ( sic!) :
Bucuresti, 2014
„Îl susţin pe Victor Ponta, pentru că ţara asta are nevoie de un Preşedinte tânăr şi energic! Cred în tineri, doamnelor şi domnilor! Tinerii sunt capitalul nostru cel mai de preţ. Trebuie să ne folosim de acest capital, de la nivelul cel mai de jos şi până la vârf! Dixi et salvavi animam meam.”
Radu Beligan
In esenta , ceea ce elita culturala a anilor `50 credita probabil fara intentie ( daca ar fi stiut ce indeletniciri criminale avea in realitate Tudor Sepeanu care decima "dusmanii poporului" , poate ca nu i-ar fi acceptat compania ) se regaseste sub alta forma in zilele noastre pentru ca obsesia fata de "dusmanii poporului" nu a disparut nici dupa 75 de ani de la aparitia ei .
O lege recent aparuta la noi reactiveaza vechea obsesie a Securitatii fata de legionari . Legea 217 denunta extremismul , dar se centreaza doar pe legionari si fascism fara sa ia in discutie caracterul ilegitim si criminal al regimului comunist definit foarte clar intr-un document oficial al statului roman (http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf) .
O recenta apologie a acestei legi este facuta de un universitar roman preocupat printre altele de problema decreaţiei la Simone Weil, de relatiile lui Heidegger cu istoria, dar mai ales de tentativele est-europene de a gândi rostul istoriei (http://www.contributors.ro/author/mihai-maci/?bio ).
Acesta , si dupa principiul cinic "mortul este de vina" , reuseste performanta uluitoare de a incrimina un intelectual roman de mare valoare in numele unui sistem pe care , cu un cinism absolut , il deculpabilizeaza :
"Mai e un sofism care se comite adesea: Mircea Vulcănescu (ca atâţia alţii) a murit ca un sfânt şi această crimă abominabilă manifestă absurditatea şi arbitrariul judecăţii lui. E adevărat că Mircea Vulcănescu a murit sacrificându-se pentru un altul (ceea ce, indiscutabil, e un gest de vrednică pomenire). La fel de adevărat este faptul că – prin condiţiile la care a fost expus – gânditorul a fost împins la acestă moarte, ceea ce echivalează cu un asasinat. Da, Mircea Vulcănescu a fost ucis în închisoare (şi ceea ce rămâne de discutat este responsabilitatea intenţionalităţii acestei crime). Dar această moarte dramatică nu trebuie să ne facă să uităm că gânditorul fusese judecat pentru participarea la guvernarea Antonescu (ca Subsecretar de Stat la Ministerul Finanţelor) în cursul căreia au fost luate măsuri radical antisemite (exproprieri, deportări, muncă obligatorie, etc.), care nu puteau fi lipsite de consecinţe în domeniul financiar (dincolo de faptul că afectau oameni apropiaţi lui Vulcănescu – cum a fost Mihai Sebastian) şi s-a decis participarea României la Război de partea Axei (decizie ce presupune întreaga responsabilitate guvernamentală). În aceste condiţii, Mircea Vulcănescu ar fi fost judecat în orice ţară învinsă la finele celui de-al Doilea Război Mondial. Că decizia condamnării ar fi fost alta (eventual achitarea, ca în cazul lui Hjalmar Schacht), asta e o altă problemă. Dar, în mod cert, într-o ţară democratică, Mircea Vulcănescu şi-ar fi ispăşit pedeapsa şi nu ar fi fost ucis în interiorul închisorii. Ceea ce e important aici este faptul că legislaţia peniteciară românească a acelui timp (oricât de aberantă era ea) nu prevedea în mod explicit uciderea deţinuţilor sau folosirea unor mijloace de tratament violente, a privării de hrană, de căldură sau de somn care să-i ducă la moarte. Asasinarea lui Mircea Vulcănescu (a lui Gheorghe Brătianu – nici măcar condamnat, şi a atâtor altora) e o crimă nu doar din punctul nostru de vedere şi al legislaţiei naţionale şi internaţionale de astăzi, ci chiar din punctul de vedere al legislaţiei României comuniste din momentul în care aceste crime au fost comise."
http://www.contributors.ro/editorial/proba-adevarului/
....cultura este principala problemă. Ea definește modul în care lucrează sistemul politic sau alte sisteme și instituții ale unei societăți. Asta e cheia, cultura, nu sistemul ! (s.n.) Noi studiem întotdeauna mass-media din punctul de vedere al sistemului şi asta ne dă o imagine a arhitecturii sistemului, dar nu ne spune cum sunt legăturile între diferitele părți ale sistemului și cum lucrează el. Așa că nu politica, nu economia, nu alte lucruri care de obicei definesc un sistem sunt principalii vinovaţi de starea mass-media, ci cultura, valorile, atitudinile, pentru că asta se traduce în practici și aici e problema cea mai mare.(s.n.)
Peter Gross
http://www.revista22.ro/articol.php?id=57193
„Nu pot să închei, fără să dau, pentru o dată, dreptate dlui Alexandru Florian. Legea( legea 217-n.n.) despre care vorbim, spune dînsul, e o lege antilegionară. Cine vrea o lege anticomunistă s-o facă! Fapt e că nu avem pe piaţă „iniţiatori” zeloşi ai unui astfel de document.”
Andrei Plesu - Cand scrisul devine inutil
Altfel spus, intr-o forma sau alta, si in totala contradictie cu logica morala specifica unui stat de drept si cu declaratiile formale pro-democratie si pro-europene ale autoritatilor de la Bucuresti , in establisment-ul autohton regasim aceeasi mentalitate de buncar . Daca altadata ura fata de "dusmanii de clasa" coexista cu modelul deferentei fata de tortionari , in prezent inca mai avem o deferenta la nivel oficial fata de extremisti si/sau (post) comunisti.
Primul pas in in aceasta directie a fost facut de catre presedintele Iliescu care l-a gratiat in 2004 pe Miron Cosma condamnat pentru participarea la mineriada din 1990 si in acelasi an l-a decorat pe extremistul Vadim Tudor, lider al Partidului Romania Mare , cu Ordinul National "Steaua Romaniei" pentru "contributia meritorie la desfasurarea actului legislativ, la adoptarea unor legi fundamentale, necesare dezvoltarii tarii"( sic!).
In aceasta logica morala inversa specifica rasturnarii sistemelor de valori si unei lumi intoarse pe dos, in mirifica societate romaneasca avem inclusiv condamnati penali care beneficiaza ...de cele mai inalte distinctii din Romania (http://www.gandul.info/stiri/lista-celor-11-condamnati-penal-care-raman-cu-cele-mai-inalte-distinctii-din-romania-presedintele-nu-poate-fi-obligat-sa-retraga-o-decoratie-10978067).
http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/misterul-din-jurul-mortii-gen--plesita--si-a-petrecut-ultimele-zile-in-sanatoriul-sri--166283
http://jurnalul.ro/stiri/observator/generalul-plesita-a-fost-condus-pe-ultimul-drum-de-fosti-subalterni-din-securitate-522424.html
http://www.stiridecluj.ro/social/tortionarul-nicolae-plesita-a-murit-la-cluj-protejat-de-servicii-l-a-ingrijit-un-medic-haituit-de-securitate-exclusiv-1
In aceeasi logica , recenta disparitie a extremistului Vadim Tudor este un prilej pentru Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei sa se distanteze de rigorile si "neutralitatea pozitiva" specifica domeniului si statutului sau, si sa declare ca "viata cetatii noastre va fi mai saraca" ( http://www.zf.ro/eveniment/mugur-isarescu-despre-corneliu-vadim-tudor-a-fost-un-om-de-cultura-un-intelectual-public-autor-de-inegalabile-pamflete-viata-cetatii-noastre-va-fi-mai-saraca-14714515 ).
Mai mult decat atat, semnalele publice date in acest caz de unele institutii centrale ( Administratia Prezidentiala, Avocatul Poporului, Serviciul Roman de Informatii ) si dincolo de motivarea lor oficiala , demonstreaza creditul acordat de autoritati exact acelor atitudini care au degradat climatul public si spatiul moral mergand pana la resetarea unor valori sociale si morale( http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20433381-foto-cine-insotit-vadim-tudor-ultimul-drum.htm ).
Aceeasi atitudine de resetare a unor valori traditionale o regasim si in mediile intelectuale de la noi unde a aparut recent o tendinta foarte puternica de a submina increderea romanilor in ei insisi. Sub aparenta desfiintarii miturilor din constiinta comuna si dupa principiul " tara arde si baba se piaptana", unele cercetari desuete de "psihologie sociala" care beneficiaza in mod straniu de o publicitate imensa in spatiul public , instituie o falsa agenda publica care nu are nici o legatura cu problemele reale ale societatii romanesti si ale cetatenilor ei :
Psihologia Poporului Roman . Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19787285-psihologia-poporului-roman-concluziile-unei-cercetari-facute-data-100-ani-cum-suntem-cum-credem-suntem-cum-vrem-fim.htmwww.hotnews.ro/stiri-esential-19787285-psihologia-poporului-roman-concluziile-unei-cercetari-facute-data-100-ani-cum-suntem-cum-credem-suntem-cum-vrem-fim.htm****)
http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cum-sunt-adevarat-romanii-ardelenii-banatenii-nu-fruncea-muntenii-cei-mai-fericiti-noi-moldovenii-cei-mai-religiosi-1_560c0decf5eaafab2c2c69ed/index.html
http://www.rfi.ro/social-81726-psihologia-poporului-roman-suntem-bipolari-fie-zmei-fie-feti-frumosi
http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Cluj-Napoca/Stiri/Romanii+Feti-Frumosi+sau+zmei
http://www.descopera.ro/dnews/14778341-cum-sunt-in-realitate-romanii-rezultatul-in-premiera-al-unui-studiu-amanuntit
http://www.mediafax.ro/social/studiu-personalitatea-nationala-a-romanilor-este-bipolara-corespunde-profilului-fat-frumos-sau-zmeu-14774862
La scara sociala , aceasta atitudine foarte toxica pentru moralul unei tari si al unei societati aflate de zeci de ani "departe de echilibru" este promovata inclusiv de istorici de renume ca Lucian Boia ( "Romania este o tara defecta ") :
( http://www.contributors.ro/cultura/lucian-boia-la-ce-serve%C8%99te-istoria/#comment-145354).
De aici si pana la reactivarea unor vechi teze bolsevice de genul : " romanii sunt rai, hoti si lenesi " nu mai este decat un pas si acesta a fost deja facut pentru ca in ultimii ani se fac eforturi intense pentru a acredita ideea ca recentele dosare penale ale unor demnitarilor romani si coruptia de la noi tin de fapt de normalitatea sociala , iar comportamentele sociale recente care oripileaza opinia publica sunt explicabile prin ..."determinismul istoric" :
"Specula, corupţia, învârteala, ciupeala, într-un cuvânt, păcatele tipice şmecheriei dâmboviţene ţin de esenţa poporului român."
Ion Cristoiu
http://adevarul.ro/news/societate/eterna-smecherie-romaneasca-1_50a7b7e37c42d5a66369e3c4/index.html
Rezultatul final al acestor anomalii sociale si al prabusirii moralului unei tari respectiv al cetatenilor ei , este ilustrat de statistica europeana la adresa Romaniei pentru ultimii 25 de ani care arata situatia dramatica a unei tari aduse in starea de parabioza , respectiv a romanilor "obligati sa traiasca in acelasi pat cu violatorii lor" si adusi in situatia de a nu mai putea distinge realul de fictiv , adevarul de minciuna , normalul de anormal, competenta de incompetenta, coruptia de onestitate si binele de rau :
1. Romania este tara cu cel mai mare procent de insatisfactie la adresa clasei politice; romanii se plang in mod constant de coruptia si incompetenta politicienilor lor. Dar este singura tara unde nu a avut loc nici un miting anti-coruptie in ultimii 25 de ani si unde participarea publicului la actiuni anti-coruptie este minima.
2. Cea mai inapoiata tara europeana (45 % dintre romani n-au WC in casa, fata de 2% in Europa).
3. Romanii au doar jumatate din puterea de cumparare a europeanului mediu, dar isi petrec timpul liber in mall-uri si hypermarket-uri si contruiesc noi mall-uri si hypermarket-uri, in ciuda crizei.
4. Romania este tara cu cea mai dura lege anti-arme din lume, singura care isi tine poporul complet dezarmat (motivand prin siguranta populatiei), dar este tara cu cea mai mare coruptie din Europa - 40% (Curtea de Conturi: din 15 miliarde de euro pe an achizitii publice, 6.2 miliarde se fura ).
5. Romania este printre putinele tari care interzic complet prostitutia (pe motive de moralitate), dar este cel mai mare exportator de prostituate din Uniunea Europeana (peste Rusia si Ucraina), conform EU Observer.
6. Romania este tara cu cel mai mic somaj oficial din ultimii 25 de ani, in medie, dar este singura tara unde 50% din familii declara ca nu au nici un membru angajat; iar 25% din familii au doar un membru angajat.
7. Romania este printre tarile cu cei mai multi absolventi de universitate din lume, dar este tara fara nici o universitate in top 500 (sub tarile africane) si ale carei diplome nu sunt luate in seama la angajare, nicaieri in Europa.
8. Romania este tara unde scoala este obligatorie pana la sfarsitul liceului ( in sensul ca liceul e gratuit), dar este pe locul 1 in Europa la scolari analfabeti (30%), iar 42% (!!!???) dintre romani cred ca Soarele se invarteste in jurul Pamantului.
9. Cea mai bisericoasa tara din Uniunea Europeana (locul 1 la numarul de biserici pe cap de locuitor, (campioni fiind penticostalii, raportat la numarul de credinciosi).
10. Romania este tara cu cea mai mica absorbtie a banilor europeni, dar este tara cu cel mai mare procent de bani europeni furati (din putinul folosit) motiv pentru care Uniunea Europeana a taiat fondurile pentru infrastructura.
Sursa : http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=27&article=15671
Din nefericire, acestea nu sunt decat o mica parte din paradoxurile oferite de o tara care , dupa expresia inspirata a unui ziarist strain , "da impresia ca regreseaza continuu sub aproape toate aspectele ei".
Note
*) **) ***)
Sursa : http://constanta.ro/2014/09/24/cine-il-sustine-pe-ponta-beligan-cunostinta-securistului-tortionar-sepeanu/
****) De fapt, aceasta cercetare care incearca sa resusciteze ceea ce se numea altadata "psihologia popoarelor" , a fost intens criticata inca de la reclama facuta inca la inceputul anului in curs :
David ar face bine să rămână la psihologia clinică (Marţi, 31 martie 2015, 15:26)
Alex_Boroda [utilizator]
David construiește un profil statistic, bazat pe măsurători ale tendinței centrale. Până aici, nimic special. Vedem asta adesea atunci când sociologii schițează profilul votantului pro-Cutare, la alegeri. După care, acest profil statistic e tratat ca un profil de personalitate individual, căruia i se aplică diverse considerații de psihologie clinică sau de psihologie a personalității. Iar asta, în ciuda faptului că autorul formulează negru pe alb această precauție: "profilul psihologic al romanilor este unul statistic, care nu poate fi aplicat la un individ”.
Deci, o grilă analitică perfect legitimă în psihologia clinică, unde se lucrează cu subiecți individuali, este aplicată unui construct statistic (s.n.). In acest caz, vorbim de o eroare categorială grosolană, despre care se învață la primele cursuri de metode ale cercetării sociale.
Sociologii serioși ar trebui să-și apere disciplina de asemenea incursiuni rudimentare ale unor personaje care cred că-și pot transfera competența din propriul domeniu, cât ai bate din palme. David e un expert onorabil în psihologie clinică și psihoterapie cognitiv-comportamentală. Ultima lui producție arată însă că-i lipsesc competențe elementare pentru un studiu de psihologie socială. E o aventură descalificantă profesional, dar văd că are parte de suficient tam-tam mediatic ca să polueze spațiul public.
Intre timp, îi recomand călduros dlui profesor dr. Daniel David să (re)citească atent cartea lui Alan Bryman - ”Social Research Methods”. Are mare nevoie. Dacă nu, să se limiteze la psihoterapie.
cercetarea D.David (Miercuri, 1 aprilie 2015, 16:52)
Dr.Man [utilizator] i-a raspuns lui Alex_Boroda
Cercetarile de tipul "psihologia popoarelor" sunt rau famate.Nu stim mare lucru despre aspectele metodologice si despre metoda de validare a chestionarului insusi, o cercetare in sine.http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19787285-psihologia-poporului-roman-concluziile-unei-cercetari-facute-data-100-ani-cum-suntem-cum-credem-suntem-cum-vrem-fim.htmwww.hotnews.ro/stiri-esential-19787285-psihologia-poporului-roman-concluziile-unei-cercetari-facute-data-100-ani-cum-suntem-cum-credem-suntem-cum-vrem-fim.htm
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu