Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Catherine Durandin , Dennis Deletant , Tom Gallagher, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois , Katherine Verdery,, Steven van Groningen, Leslie Hawke

luni, 9 ianuarie 2023

Mentalitatea de tip MAI si ecoul ei in sistemul politic si social

 

"  Mai erau și alte secrete profesionale (s.n.). Spre exemplu, noi în vremurile acelea, în stradă, la opoziția infractorului cu ”nu-ți dau buletinul, nu cutare”, în stradă îi băteam de-i scoteam din ghete. …".

Tudorel Butoi 

 

„Corupție există în toată lumea asta și la nivele de o mie de ori mai mari, nu la nivele de cârnat. Eu, între un hoț și un prost, prefer hoțul. După hoț mai rămâne ceva. După prost, nu mai rămâne nimic”

Ion Tiriac


" Legea este ca o bariera. Leii sar pe deasupra, cateii trec pe dedesupt, iar boii se opresc in ea "

Teodor Melescanu 





Psihologul criminalist Tudorel Butoi
Captura Youtube




In urma cu 3 luni  a fost publicat un interviu ( mai exact, un laudatio  ) realizat de catre Adina Anghelescu-Stancu *)  , senior editor la ziarul Gandul , cu un celebru psiholog criminalist , profesorul dr. Tudorel Butoi :



 Adina Anghelescu-Stancu  - Marile secrete ale reputatului psiholog criminalist Tudorel Butoi. De la copilăria printre barbugii și bișnițari la examenele picate, iubirile trăite și dedesubturile unei societăți care naște comportamente deviante






 



Fosta studenta a profesorului Tudorel Butoi , ziarista a intentionat sa ofere un profil senzational si complet al personalitatii intervievatului si al modului in care s-a format, dar a reusit  cu brio sa prezinte mentalitatea de buncar specifica Ministerului de Interne , "groapa cu lei " conform ziaristei . 
Aflam cu aceasta ocazie nu numai cum erau selectati si care erau convingerile, preocuparile ,valorile si comportamentele specifice  psihologilor militari , dar si care erau preocuparile, valorile si comportamentele specifice Ministerului de Interne.
Cateva citate sunt edificatoare :


"Ce îmi pică? Probleme de telepatie, imaginație și cutare, exact, cu transfer de gânduri, cu ce citisem în Marina militară  . Mă ascultă preț de vreo 10 minute. Am avut noroc uriaș. Și zice Neveanu: ”Băi, ai citit din literatura militară!” Da. ”Păi atunci ai 10!” Și mi-a dat Neveanu 10 la oral.. 

"Pentru a avea o societate care să aibă față de autoritate respect și teamă, trebuie ca și legea pe care autoritatea o implementează să poată să creeze aceste două trăiri: teama și respectul." 

" Nu mai merge. Ia, ușcheală la Capitală, că am vorbit cu generalul Diamandescu – o altă personalitate elitistă, plină de noblețe **) – să te ia și să te dea pe stradă, că tu ești înalt, ai făcut sport, ești șmecherit și mergi acolo, în echipele lui ." 

"Și uite-mă pe mine la Capitală, îmbrăcat frumos, ofițer de Miliție… îmi plăcea mult să fiu în uniformă."

Tudorel Butoi



In primul rand este de remarcat limbajul colorat si apetenta intervievatului pentru subiectele parapsihologice si militare care vor face o lunga cariera dupa 1990 ***) . Din acest punct de vedere presa postdecembrista a inaugurat un  nou trend , varful de lance fiind "Zig-zag"-ul lansat de publicistul Ion Cristoiu care a deschis lista subiectelor tabloide, senzationale si conspirationiste respectiv a publicistilor arondati domeniului , un motiv de mandrie pentru acesta fiind descoperirea si lansarea lui Pavel Corut cu celebrele lui spy-fiction in care viteaza  Securitate, cu calitati parapsihologice mostenite de la daci , apara tara luptand cu bubulii extraterestri nu cu  infractorii si detinutii politici ( inainte de 1990 erau aruncati strategic in aceeasi oala ) din interior.
In al doilea rand, psihologul criminalist Tudorel Butoi pledeaza pentru o "democratie a bulanelor " specifica fostei Militii si menita  sa induca in populatie teama si respectul , violenta de sistem fiind recunoscuta drept conduita obligatorie in raport cu infractorii ( despre detinutii politici, ce sa mai vorbim ... )
In viziunea intervievatului societatea este sau trebuie sa fie cladita pe un fundament de tip militar si/sau penitenciar .
In sfasit, si acesta este un alt aspect esential,  acest tip de  societate violenta si bazata pe ordine , comanda si control  nu exclude de la linia de comanda  infractiunile , " smecherii" si infractorii , ci le integreaza pe toate in mod armonios .
Pentru psihologul criminalist Butoi ,  " scoala vietii", este esentiala deoarece adevaratii specialisti ( inclusiv psihologi in acest caz ), nu se plamadesc in amfiteatru sau in laborator ( " in eprubeta" cum spune intervievatul care isi face un titlu de glorie din faptul ca trait printre barbugii si bisnitari ) , ci in strada , adica printre smecheri si infractori. 
Recunoastem aici o mentalitate specifica si o implicit constelatie de modele ale succesului social promovate de mass-media dupa 1990 care nu pun accentul pe educatie, cultura, competenta, integritate si respectarea normelor culturale  sociale si morale (" burgheze" ) , ci pe un fel de  jungla sociala "fara morala si fara printipuri" in care   scopurile individuale sau de grup scuza mijloacele .
Marea problema este ca acest model de societate bazata pe "scoala vietii" drept norma si care promoveaza o cultura a impunitatii  pentru unele grupuri sociale  in detrimentul altora care au obligatia sa respecte normele sociale si morale  este construit  dupa axioma din " Ferma animalelor " a lui George Orwell ( " Toti sunt egali, dar unii sunt mai egali decat altii ") si a generat  categoria "specialilor"  care nu se rezuma doar la pensiile speciale , ci uneste in interese , cuget si simtiri ofiteri din MAI,   politicieni si clanuri ( inclusiv interlope ) . 
O marturie peste ani din interiorul acestui sistem este edificatoare :


" Spre deosebire de Ministerul Apararii, cel al Afacerilor Interne nu a fost reformat (s.n.) odata cu intrarea noastra in NATO, iar acum se confrunta cu o criza care se agraveaza de la o zi la alta si observam cum "institutiile incep sa cada ca popicele",

" MAI controleaza intreg teritoriul Romaniei (s.n.), iar pentru un partid asta este extrem de important. Ai campanii electorale de dus (s.n.), ai oponenti de intimidat (cum se intampla altadata), poti avea o serie intreaga de avantaje. In al doilea rand, daca incep sa mai curga si banii negri (s.n.) pe diferitele retele si filiere (asa cum semnaleaza presa), ne putem gandi ca si asta e un avantaj, desi de ordin personal."
 
Iulian Fota  
fost consilier prezidential pe probleme de securitate
 
http://www.ziare.com/klaus-johannis/presedinte/iulian-fota-cand-vorbim-de-complicitati-intre-ofiteri-din-mai-clanuri-si-politicieni-ce-poate-sa-faca-raed-arafat-interviu-1572220



Aceasta mentalitate de buncar  a infestat  sistemul politic si social intrat sub umbrela " securitatii nationale " care a preluat rolul  conducator al partidului comunist de altadata devenind un concept integrator  pentru tot ce misca in aceasta tara. :


"Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate oferă o definiţie exhaustivă (s.n.) a conceptului de securitate naţională – „starea naţiunii, a comunităţilor sociale, a cetăţenilor şi a statului, fundamentată pe prosperitatea economică, legalitate, echilibru şi stabilitate socio-politică, exprimată prin ordinea de drept şi asigurată prin acţiuni de natură economică, politică, socială, juridică, militară, informaţională şi de altă natură, în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, manifestarea deplină a libertăţii de decizie şi de acţiune a statului, atributelor sale fundamentale şi a calităţii de subiect de drept internaţional”
 
https://pdfslide.tips/download/link/duvac-cultura-de-intelligence-a-decidentilor-politici-2007



Pe cale de consecinta intr-o tara intrata in Uniunea Europeana si in NATO democratia a fost implementata cu ajutorul MAI, un minister mamut devenit  intermediar in gestionarea fondurilor structurale primite de la Uniunea Europeana : 


" Acelaşi Blaga ( fost ministru de Interne -n.n.) , în martie 2007, era iritat de ONG-urile de la Interne. El anunţa atunci că nu există „monopol în România pe societatea civilă”, reclamând un cartel de ONG-uri care vizau fondurile europene intermediate de Direcţia Generală Anticorupţie, din MAI."



" Alexandru Cumpănașu prezidează, din octombrie, 2015, Coaliția Națională pentru Modernizarea României (CNMR), un conglomerat de ONG-uri al căror scop declarat este de a accelera absorbția fondurilor europene." 




Dupa aparitia doctrinei si conform celebrei axiome conform careia " functia creaza organul " , era necesara si o institutie care sa o promoveze aceasta viziune inclusiv la nivel academic . Asa  a aparut in 2015  Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale ( ASSN) infiintata de celebrul general Gabriel Oprea.
Daca doctrina de securitate  a devenit disciplina academica, trebuia musai sa apara si o cultura adecvata domeniului. 
A aparut si aceasta fiind elogiata in 2018 de un ofiter SRI in rezerva :




In acest mars triumfal al acapararii sistemului singura zona libera  neatinsa de mentalitatea de buncar parea ( sau trebuia sa fie ) mediul universitar. Eroare. Semnalul clar al invaziei a fost dat de catre Facultatea de Psihologie a Universitatii Bucuresti ( instanta civila ) care in 2012 organiza seminarii despre evaluarea psihologica pentru permisul de port-arma : 




In acelasi an onorata Academie Romana devenea brusc ( e un fel de a spune )  interesata de problemele "inteligence , cunoastere strategica si decizie" , dar numai dupa ce universitatile romanesti isi largisera deja orizontul organizand cursuri si mastere in  securitate nationala :




Terenul a fost pregatit inca din 2004 cand legea de infiintare a Colegiului Psihologilor din Romania a amestecat instantele civile cu cele militare intr-o profesie liberala prin traditie :


http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=42



Dupa trei decenii rezultatul este o lume intoarsa pe dos in care justitia, deontologia si morala au fost scurtcircuitate de principiul impunitatii ( Dosarul Revolutiei din 1989, Dosarul Mineriadei din 1990, etc.  mucegaiesc de trei  decenii ) , mentinerea pensiilor speciale (necontributive) oripileaza nu numai contribuabilii romani ,ci si Uniunea Europeana si Banca Mondiala , iar competitia sociala a fost invalidata de dezincriminarea coruptiei si practic legalizarea ei intr-o forma sau alta. 
Semnalul acestei evolutii sociale bizare , de neimaginat pentru o democratie europeana , a fost dat de rasturnarea si inversarea valorilor sociale si morale. 
In 2015 cele mai inalte decoratii prezidentiale au fost  acordate la 11 persoane condamnate penal :  



Generarea starii de parabioza , rasturnarea sistemului de valori si confuzia morala din societatea romaneasca


Intr-o astfel de societate, la fel ca cea bolsevica  in care infractorii erau considerati tovarasii de drum ai puterii politice, afectiunea legiutorului fata de cei care incalca legile si normele sociale este de nezdruncinat . In 2017 odata cu celebra OUG 13 care a provocat cele mai mari proteste de la caderea comunismului si a scos sute de mii de oameni in strada  ( https://ziare.com/oug13/ordonanta-13-sorin-grindeanu-florin-iordache-1723057 ) , am avut si dovada clara a acestei indulgente si a cinismului politic, social si moral care au fost stopate doar prin reactia atat de naturala , puternica si surprinzatoare pentru unii a cetatenilor exasperati de intentiile guvernantilor :


„….de grațiere vor beneficia cei sancționați până în 5 ani închisoare pentru următoarele infracțiuni din Codul penal (din care se vor elimina recidiviștii):– lovire sau alte violențe (186 de deținuți); vătămare corporală din culpă (10); încăierare (22);- lăsare fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate (0); împiedicarea ajutorului (0);- amenințarea (14); hărțuirea (1); supunerea la muncă forțată (0); hărțuirea sexuală (0);- violarea de domiciliu în forma simplă (maxim 77, căci doar o parte vor beneficia de grațiere, cei care au fost condamnați pentru forma simplă a infracțiunii, dar care nu sunt evidențiați în mod distinct în lista furnizată de ANP); violarea sediului profesional în forma simplă (maxim 2); violarea vieții private (0); divulgarea secretului profesional (0);- furtul simplu, furtul calificat în forma din primul alineat, furtul de folosință (maxim 4797); abuzul de încredere (6);- bancruta frauduloasă (0); gestiunea frauduloasă (0); însușirea bunului găsit (1);- deturnarea licitațiilor publice (1); exploatarea patrimonială a persoanei vulnerabile (0);- distrugerea fără explozie și incendiu (maxim 115); distrugerea din culpă (0);- tulburarea de posesie (4);- uzurparea de calități oficiale (2); sustragerea de înscrisuri (0); ruperea de sigilii (0); sustragerea de sub sechestru (1);- trecerea frauduloasă a frontierei de stat (1); sustragerea de la măsurile de îndepărtare de pe teritoriul României (0);- nedenunțarea (0); omisiunea sesizării (0); inducerea în eroare a organelor judiciare (0); tăinuirea (42); obstrucționarea justiției (0); influențarea declarațiilor (5); mărturia mincinoasă (14); sustragerea sau distrugerea de probe (0); compromiterea intereselor justiției (0); încălcarea solemnității ședinței (0); asistența și reprezentarea neloială (0); nerespectarea hotărârilor judecătorești (2); neexecutarea sancțiunilor penale (3);- purtarea abuzivă (1); neglijența în serviciu (0); folosirea abuzivă a funcției în scop sexual (0); uzurparea funcției (0);- violarea secretului corespondenței (0); divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (0); neglijența în păstrarea informațiilor (0);- falsificarea de instrumente oficiale (0); folosirea instrumentelor false (0); fals material în înscrisuri oficiale, dacă nu e comis de un funcționar (maxim 7); falsificarea unui înscris sub semnătură privată (2); uzul de fals (1); falsificarea unei înregistrări tehnice (0); falsul în declarații (1); falsul privind identitatea (0);- accidentul de cale ferată (0);- punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat; conducerea unui vehicul fără permis de conducere; conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe; refuzul sau sustragerea de la prevalarea probelor biologice; împiedicarea sau îngreunarea circulației pe drumurile publice; nerespectarea atribuțiilor privind verificarea tehnică; efectuarea de lucrări neautorizate în zona drumului public (total aceste 7 infracțiuni: maxim 1396 deținuți);- uz de armă fără drept (0); falsificarea sau modificare marcajelor de pe armele letale (0);- exercitarea fără drept a unei profesii (0); neluarea și nerespectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă (0);- camăta (7);- zădărnicirea combaterii bolilor (0); contaminarea venerică (0); răspândirea bolilor la animale și plante (0); infectarea apei (0); falsificarea de băuturi și alimente (0); comercializarea de produse alterate (0);- acces ilegal la un sistem informatic (17); interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice (0); alterarea integrității datelor informatice (0); perturbarea funcționării sistemelor informatice (0); transferul neautorizat de date informatice (2); operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (3);- instigarea publică (0); incitarea la ură și discriminare (0); încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni (0); tulburarea ordinii și liniștii publice (78); portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase (9); împiedicarea desfășurării unei adunări publice (0); ultrajul contra bunelor moravuri (55);- bigamia; incestul (2); abandonul de familie (63); nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului (0); împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu (0);- împiedicarea exercitării libertății religioase (0); profanarea lăcașilor de cult (0); profanarea de cadavre sau morminte (4); prelevarea ilegală de țesuturi sau organe (0);- împiedicarea exercitării drepturilor electorale (0); coruperea alegătorilor (0); frauda la vot (1); frauda la votul electronic (0); violarea confidențialității votului (0); nerespectarea regimului urnei de vot (0); falsificarea documentelor și evidențelor electorale (0); faptele săvârșite în legătură cu un referendum (0).” 

 

Sursa : http://www.contributors.ro/editorial/pe-in%C8%9Belesul-tuturor-gra%C8%9Bierea-din-parlament/

 



Aceasta lume intoarsa pe dos genereaza la randul ei o societate de cosmar in care condamnatii penali ajung in Parlament si fac  legile ")  iar pe post de factori de decizie  si persoane publice ajung indivizi care conform unei vechi butade din comunism fac liceul dupa facultate sau nici nu mai reusesc sa-l termine .
In acest caz, legitimitatea morala a factorilor de decizie si a  actorilor social reprezinta doar varful aisbergului intr-un sistem politic si social care interzice unui simplu cetatean sa ocupe un  post de portar daca are cazier judiciar , dar parasuteaza instant l-a varful ierarhiei persoane care au probleme mari cu justitia, educatia si morala .
In mod periodic au aparut semnale ale coruptiei si degradarii la nivel de sistem care indica o spirala a decivilizarii si dezumanizarii societatii romanesti  care oscileaza de trei decenii intre un stat de drept si un stat care favorizeaza incalcarea legilor , normelor si moralei  : 


https://romania.europalibera.org/a/blestemul-plagiatelor-bilantul-educatiei/32201207.html

https://www.g4media.ro/exclusiv-omul-care-organizeaza-alegerile-in-romania-constantin-mituletu-vizat-de-o-plangere-penala-ani-pentru-ca-si-ar-fi-angajat-cumnata-in-institutie-mituletu-nu-demisionez-nu-e-nici-un-conflic.html

https://www.g4media.ro/cum-a-ajuns-un-fost-condamnat-definitiv-pentru-coruptie-secretar-general-al-guvernului-ciuca-marian-neacsu-specialist-in-furaje-si-fost-vicepresedinte-la-arbitrul-pietei-energiei-si-a-angajat-fiica.html

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/laurentiu-baranga-ar-fi-ajuns-sef-la-informatii-secrete-si-spalarea-banilor-fara-sa-ia-bac-ul-cum-a-fost-posibil.html

https://www.aktual24.ro/breaking-cumpanasu-trimis-in-judecata-de-dna-i-a-pacalit-pe-cei-de-la-ministerul-dezvoltarii-pentru-a-incasa-peste-300-000-de-lei-din-fonduri-europene/

https://www.g4media.ro/update-alexandru-cumpanasu-trimis-in-judecata-intr-un-dosar-de-coruptie-dna-constanta-il-acuza-ca-a-mintit-in-privinta-studiilor-superioare-cand-a-aplicat-pentru-un-post-de-expert-intr-un-proiect-eu.html

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-18318529-cati-condamnati-trimisi-judecatata-cercetati-penal-fac-legi-parlamentul-romaniei-lista-completa.htm

https://www.romaniacurata.ro/topul-penalilor-pe-guverne-psd-detronat-de-pe-locul-i-guverne-integral-penale/

https://www.fanatik.ro/lista-infractorilor-din-parlamentul-romaniei-cele-mai-ciudate-si-ridicole-fapte-penale-comise-de-deputati-si-senatori-20008700







Problema este ca aceste semne nu sunt deloc izolate , ci sunt arondate unor constelatii care timp de trei decenii au configurat un cosmos social terifiant pentru orice constiinta normala si morala  :


Președinți[modificare | modificare sursă]

  • Ion Iliescu (1989-1996, 2000-2004) implicare in dosarul revolutiei si mineriadei[1][2]
  • Emil Constantinescu (1996-2000) - fiul acestuia a fost implicat în scandalul contrabandei de tutun numit Țigareta II.[3]
  • Traian Băsescu (2004-2014) - implicat în Dosarul Flota, în scadalul legat de casa din Mihăileanu[4] și creditul la CEC.[5], familia acestuia a fost acuzată de implicare în Dosarul „Nana”, fratele președintelui a fost arestat preventiv în 2014 pentru luare de mită.[6]
  • Klaus Iohannis (2014-prezent) - Uz de fals. La data de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a respins un recurs declarat de Klaus și Carmen Iohannis și a menținut decizia Tribunalului Brașov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu[7].

Prim-miniștri[modificare | modificare sursă]

Miniștri[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Avram Mureșan, ministru al Reformei (1997) și ministru al Agriculturii (1998), condamnat definitiv în februarie 2013 la trei ani de închisoare cu executare în dosarul "Caltaboșul".[12][13]
  • Decebal Traian Remeș, ministru al Agriculturii (2007), condamnat definitiv în februarie 2013 la trei ani de închisoare cu executare în dosarul "Caltaboșul".[12][13] Eliberat condiționat după un an de închisoare.[14]
  • Zsolt Nagy, ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (2004-2008), condamnat definitiv în ianuarie 2015 la patru ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracțional, în dosarul privatizărilor strategice.[15][16]
  • Codruț Șereș, ministru al Economiei și Comerțului (2004-2006), condamnat definitiv în ianuarie 2015 la patru ani și opt luni de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.[15][16]
  • Relu Fenechiu, ministru al Transporturilor (2012-2013), condamnat definitiv în 2014 la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul”.[17]
  • Sorin Pantiș, ministru al comunicațiilor (1996-1998), condamnat definitv în august 2014 la șapte ani de închisoare cu executare în Dosarul ICA.[18]. Condamnat definitv în octombrie 2014 la doi ani și opt luni de închisoare în Dosarul Rompetrol[19], trimis în judecată, în 2008, pentru manipularea pieței de capital în Dosarul Loteria II.[20]
  • Elena Udrea, ministru al Turismului și Dezvoltării Regionale (2008-2012), condamnată definitiv în iunie 2018 la 6 ani închisoare cu executare în dosarul "Gala Bute", implicată în dosarele "Microsoft" și "Hidroelectrica".
  • Liviu Dragnea, ministru al Administrației și Dezvoltării Regionale (2012-2015), condamnat în mai 2015 la un an de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul fraudat”, decizia nefiind definitivă.[21]
  • Miron Mitrea, ministru al transporturilor (2000-2004) - la 13 februarie 2015 a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.[22][23]
  • Monica Iacob-Ridzi, ministru al Tineretului și Sportului (2008-2009) - la 16 februarie 2015 a fost condamnată definitiv la 5 ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului.[24][25]
  • Corneliu Dobrițoiu, ministru al apărării naționale (2012), trimis în judecată în 2013, pentru că a luat ilegal locuințe de serviciu de la Armată.[26]
  • Stelian Fuia, ministru al Agriculturii (2012-2014) trimis în judecată în 2014 pentru abuz în serviciu, cu obținerea de foloase necuvenite.[27]
  • Darius Vâlcov, ministru al finanțelor publice (2014-2015), trimis în judecată în aprilie 2015, pentru operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcția de primar, senator și ministru.[28]
  • Ovidiu Silaghi, ministru pentru IMM-uri (2007-2008), ministru al Transporturilor (2012), urmărit penal în 2013 pentru trafic de influență în formă continuată.[29][30]
  • Mircea Diaconu, ministru al Culturii (2012), declarat incompatibil în 2012, întrucât a fost senator și director al Teatrului Nottara.[31][32] A fost trimis în judecată în 2012 pentru conflict de interese (cinci fapte)[33] și a fost achitat în 2014 în acest dosar.[34][35]
  • Vasile Cepoi, ministru al Sănătății (2012), declarat incompatibil în 2012 de către Agenția Națională de Integritate.[36]
  • Ecaterina Andronescu, ministru al educației, urmărită penal de DNA în 2014, în dosarul licențelor Microsoft.[37]
  • Teodor Atanasiu, ministru al Apărării (2006) a fost suspendat din funcție, fiind acuzat de abuz în serviciu. A primit neînceperea urmăririi penale (NUP) la aproximativ două luni de la suspendare.[38]
  • Paul Păcuraru, ministru al muncii (2007-2008), trimis în judecată pentru fapte de corupție, în decembrie 2008, achitat în mai 2011.[39][40]
  • Liviu Pop, ministru al Educației (interimar, 2012), ministru delegat pentru Dialog Social (2012), acuzat de ANI de conflict de interese - parchetul a dispus în 2013 neînceperea urmăririi penale.[41]
  • Ioan Botiș, ministru al Muncii (2010-2011), a demisionat în 20 aprilie 2011 din funcția de ministru al Muncii în contextul scandalului legat de angajarea soției sale în proiectul european "Șansa la demnitate".[42]

Europarlamentari[modificare | modificare sursă]

mandatul 2009-2014

  • Theodor Stolojan (PDL), acuzat de ANI în 2013 de fals în declarații pentru că nu și-a trecut în declarațiile de avere și de interese completate la data de 25 mai 2012 acțiunile la Transgaz Mediaș.[11]
  • Adrian Severin (PSD), trimis în judecată în 2013 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru luare de mită și trafic de influență.[43]

mandatul 2014-2019

  • Mircea Diaconu (independent) - pe 18 iunie 2014, ANI a contestat calitatea de membru în Parlamentul European a lui Mircea Diaconu, sesizând și legislativul european că fostul senator a fost în incompatibilitate. Acuzațiile s-au dovedit neîntemeiate, Mircea Diaconu câștigând definitiv procesul intentat ANI[44]

Senatori[modificare | modificare sursă]

mandatul 1996-2000

mandatul 2000-2004

  • Nicolae Mischie (PSD Gorj), condamnat definitiv în martie 2013 la patru ani de închisoare cu executare, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și luare de mită.[47]
  • Aurel Pană (PD Giurgiu), a fost condamnat definitiv în august 2015 la șapte ani și șapte luni de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență în perioada în care a fost director adjunct al APIA.[48][49]
  • Șerban Brădișteanu (PNL Vâlcea), condamnat definitiv în martie 2015 la un an de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului în cazul Năstase.[50][51]
  • Ioan Aurel Rus (PRM Bistrița-Năsăud) - în martie 2013 a fost condamnat la un an cu suspendare pentru mai multe infracțiuni comise în 2004: constituirea de grup infracțional organizat și trafic de migranți.[52][53]

mandatul 2004-2008

  • Codruț Șereș (PC Maramureș), condamnat definitiv în ianuarie 2015 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.[16]
  • George Copos (PC Argeș), condamnat definitiv în 2014 la trei ani și opt luni cu executare în Dosarul Transferurilor[54] și la patru ani cu executare în Dosarul Loteria I,[55] trimis în judecată în 2008 în Dosarul Loteria II.[56] Cele două pedepse s-au contopit, Copos a scris cinci cărți, a luat parte la activitățile practice și are peste 60 de ani, reușind să convingă instanța să-l elibereze după efectuarea a mai puțin de un an din pedeapsă.[57]

mandatul 2008-2012

  • Adrian Țuțuianu (PSD Dâmbovița), cercetat pentru trafic de influență.[58]
  • Cătălin Voicu (PSD București), condamnat definitiv în aprilie 2013 la șapte ani de închisoare cu executare.[59]
  • Cezar Măgureanu (PNL Giurgiu), trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni economice, prejudiciul fiind de 168 milioane dolari.[60][61]
  • Dan Radu Rușanu (PNL Hunedoara), cercetat pentru favorizarea infractorului, influențarea declarațiilor, constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu.[62]
  • Mircea Banias (PDL Constanța), trimis în judecată pentru trafic de influență și inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.[63]

mandatul 2012-2016

  • Dan Voiculescu (USL București), condamnat definitiv în 2014 la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării ICA.[64][65]
  • Sorin Roșca Stănescu, condamnat definitiv în octombrie 2014, în Dosarul Rompetrol, la 2 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru utilizare a informației privilegiate și pentru aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat.[66]
  • Antonie Solomon (PPDD Dolj) - la 20 septembrie 2013 a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.[67][68]
  • Tudor Chiuariu (PNL Mehedinți), condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată în dosarul "Poșta Română".[69]
  • Gergely Olosz (UDMR Covasna), condamnat în iulie 2013 la șapte ani de închisoare cu executare pentru corupție, sentința nefiind definitivă.[70][71]
  • Sorin Lazăr (PSD Iași), condamnat definitiv în aprilie 2014 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, fiind primul parlamentar condamnat definitiv pentru conflict de interese.[72][73]
  • Dian Popescu (PNL Gorj), condamnat în 2014 la cinci luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la abuz în serviciu, sentința nefiind definitivă.[74][75]
  • Șerban Mihăilescu (PSD Botoșani), trimis în judecată pentru primire de foloase necuvenite și nerespectarea regimului armelor și munițiilor săvârșită în legătură cu infracțiunea de foloase necuvenite.[76]
  • Ionel Agrigoroaei (PPDD Iași), trimis în judecată în 2014, pentru fals și înșelăciune.[77][78]
  • Toni Greblă - în septembrie 2015 a fost trimis în judecată de DNA, în dosarul în care este acuzat că a primit foloase necuvenite de la oameni de afaceri pentru a își exercita influența în beneficiul acestora.[79]
  • Victor Mocanu (PSD Buzău), cercetat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dat fiind faptul că a încheiat o serie de controale ilegale în perioada în care ocupa funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău.[80]
  • Marius Ovidiu Isăilă (PSD Dâmbovița), cercetat penal sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de trafic de influență, ambele în formă continuată și a unei infracțiuni de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.[81]
  • Niculae Bădălău (PSD Giurgiu), cercetat penal pentru trafic de influență.[82][83]
  • Iosif Secășan (PNL Caraș-Severin) - la 25 martie 2015 a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la dare și luare de mită.[84][85][86]
  • Gigi Christian Chiru (PDL Constanța), urmărit penal în 2014 pentru luare de mită, spălare de bani și fals în declarații.[87]
  • Alexandru Cordoș (PSD Cluj), urmărit penal pentru favorizarea infractorului. Procurorii susțin că senatorul ar fi scurs informații din dosarele de corupție investigate de DNA.[88]
  • Mircea Diaconu (PNL Vâlcea), declarat definitiv incompatibil în 2012, întrucât a fost senator și director al Teatrului Nottara.[31] A fost trimis în judecată în 2012 pentru conflict de interese (cinci fapte)[33] și a fost achitat în 2014 în acest dosar.[34]
  • Ákos Mora (PNL Mureș), declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casație și Justiție în 2014, decizia instanței fiind definitivă.[89] A demisionat din funcție în noiembrie 2014.[90]

Deputați[modificare | modificare sursă]

mandatul 1990-1992

mandatul 1992-1996

mandatul 1996-2000

mandatul 2000-2004

  • Lazăr Dorin Maior (PSD Brașov), condamnat în 2013 la șapte ani de închisoare cu executare pentru șantaj, în dosarul „Romexterra”[95][96][97]
  • Viorel Gheorghiu (PSD Ilfov), condamnat în 2008 la 3 ani de închisoare cu suspendare.[98]
  • Dănuț Saulea (PRM Galați), condamnat în 2013 de Curtea Supremă de Justiție la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență.[99]
  • Ioan Vasile Savu (Asociația Macedonenilor din România), condamnat în 2010 la trei ani de închisoare pentru fapte de corupție.[100] Ulterior, s-a constatat prescrierea faptelor.[100]
  • Alexandru Raj Tunaru (Tulcea), condamnat în SUA la cinci ani de închisoare, că a violentat-o și a ame­nin­țat-o cu moartea pe Elena Beuca, amanta sa cu 20 de ani mai tânără.[101]
  • Metin Cerchez, condamnat în 2014 la un an de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru profanare de morminte.[102][103]

mandatul 2004-2008

  • Emilian Cutean (PSD Alba), condamnat definitiv în 2012 la cinci ani de închisoare cu executare pentru fraudarea Guvernului cu peste 200 de mii de lei, în perioada în care era șeful Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor (SSPR).[104][105][106]
  • Mihail Sirețeanu (PSD Prahova), condamnat definitiv în 2011 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă în dosarul tranzacțiilor de la Fabrica de armament din Mizil.[107]
  • Nati Meir (independent, Tulcea), condamnat în 1987, la Tel Aviv, 30 de luni de închisoare, pentru escrocherie, condamnat în 2010 la 7 ani de închisoare pentru înșelăciune,[108] condamnat definitiv, pe 12 iunie 2014, la șapte ani de închisoare cu excutare, pentru înșelăciune.[109]
  • Aurel Nechita (PSD Galați) - la 11 februarie 2013 - Instanța supremă a stabilit că Aurel Nechita a fost incompatibil în perioada 12 mai 2005 - 19 decembrie 2008, pentru că a exercitat, simultan, atât funcția de deputat, cât și pe cea de decan al Facultății de Medicină și Farmacie din cadrul Universității "Dunărea de Jos" din Galați, încălcând, astfel, prevederile legii.[110][111][112][113]
  • Stelian Duțu (PD Constanța), trimis în judecată în 2007 pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificata și continuată.[114][115][116][117]

mandatul 2008-2012

  • Sorin Buta (PDL Argeș) - la 25 februarie 2015 fost condamnat de ICCJ la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea de acte de comerț incompatibile cu funcția, prin negocierea și semnarea unor contracte ale firmei la care soția sa era asociat. Decizia nu este definitivă.[118]
  • Alin Trășculescu (PDL Vâlcea), trimis în judecată în 2013 pentru luare de mită.[119]
  • Anghel Stanciu (PSD Iași) - la 24 noiembrie 2015 a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, în dosarul în care era acuzat că și-a angajat fiul și nora la biroul său parlamentar din Iași.[120]
  • Dan Ilie Morega (PNL Gorj), condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru trei infracțiuni de folosire a influenței ori autorității de o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii de foloase necuvenite și de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, în vederea obținerii unui avantaj patrimonial pentru altul.[121]
  • Dan Păsat (PDL Giurgiu), condamnat definitiv în 2013 la trei ani de închisoare cu executare pentru șantaj prin acte de violență.[122]
  • Dragoș-Adrian Iftime (PDL Vaslui), condamnat definitiv în 2014 la șase ani de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală, constituire a unui grup infracțional organizat și spălare de bani.[123][124][125]
  • Florin Pâslaru (PSD Galați), condamnat definitiv la 15 iulie 2016 la șase luni de închisoare, cu suspendarea executării, pentru conflict de interese, pentru că și-a angajat fiul la biroul său parlamentar, în perioada 2009-2012.[126][127][128][129]
  • Ioan Botiș (PDL Bistrița-Năsăud), a demisionat în 20 aprilie 2011 din funcția de ministru al Muncii în contextul scandalului legat de angajarea soției sale în proiectul european "Șansa la demnitate".[42]
  • Ion Dumitru (PSD Dâmbovița), condamnat definitiv în iunie 2013 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.[130][131]
  • Ion Stan, condamnat definitiv în ianuarie 2016 la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență.[132][133][134]
  • Luminița Iordache (PSD Iași) - la 3 decembrie 2014 a fost condamnată la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, pentru că, în perioada 2009 - 2012, și-a angajat fiica la biroul său parlamentar. Decizia nu este definitivă.[135][136][137][138]
  • Marian Ghiveciu (PSD Buzău) - la 12 mai 2015 a fost condamnat la trei ani închisoare cu suspendare într-un dosar legat de retrocedarea nelegală a unor terenuri din județul Buzău, el fiind găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Decizia nu este definitivă.[139][140][141][142]
  • Mihai Radan (croați, Caraș-Severin) - la 23 februarie 2015 a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.[143][144]
  • Mugurel Surupăceanu (PSD Gorj), condamnat în 2013 la șapte ani de închisoare cu executare, sentința nefiind definitivă.[145]. În 2016 a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Craiova.
  • Neculai Rebenciuc (PNL Botoșani), trimis în judecată în 2014 pentru conflict de interese.[146]
  • Petru Movilă (PDL Iași), anchetat de DNA în 2012 pentru luare de mită și trafic de influență.[147]
  • Sergiu Andon (PC, București), revocat din funcție în 2012 din motive de incompatibilitate.[148][149][150][151]
  • Sorin Andi Pandele (PDL Argeș), condamnat definitiv în ianuarie 2014 la cinci ani de închisoare cu executare pentru infracțiuni de corupție.[152][153]
  • Stelică Iacob Strugaru (PDL Botoșani), trimis în judecată în 2013 pentru conflict de interese.[154]
  • Ștefan Buciuta (minorități, Maramureș) - la 6 iunie 2014 a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de conflict de interese.[155] Decizia nu este definitivă.[155]
  • Virgil Pop (PNL Cluj), condamnat definitiv în 2012 la cinci ani de închisoare pentru trafic de influență[156]
  • Petru Călian, implicat în scandalul „Sexgate de Cluj” în anul 2010 [157]
  • Adrian Gurzău, implicat în scandalul „Sexgate de Cluj” în anul 2010 [157]
  • Brândușa Novac (PDL București), trimisă în judecată pentru conflict de interese, achitată în 2013.[158]
  • Ioan Cindrea (PSD Sibiu) - la 15 septembrie 2015 a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, el fiind acuzat că și-a angajat nelegal soția la biroul său parlamentar.[159][160][161][162]

mandatul 2012-2016

  • Attila Markó (UDMR Covasna) - la 26 noiembrie 2014 a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu într-un dosar privind restituirea unor imobile.[163][164][165]
  • Marian Neacșu (PSD Ialomița), condamnat definitiv în februarie 2016 la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, după ce și-a angajat nelegal fiica la biroul său parlamentar.[166][167][168][169]
  • Adrian Merka (slovaci - Bihor) - în ianuarie 2015 a fost an condamnat la un an și șase luni de închisoare cu suspendare, în dosarul în care a fost acuzat că și-a angajat părinții la biroul parlamentar. Decizia nu este definitivă.[170][171][172]
  • Alin Augustin Florin Popoviciu (PDL Timiș), urmărit penal în 2014 sub acuzația de abuz în serviciu, conflict de interese și instigare la abuz în serviciu.[173]
  • András-Levente Máté (UDMR Cluj) - la 10 februarie 2015 a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru că și-a angajat soția la biroul său parlamentar.[174][175]
  • Cătălin-Marian Rădulescu (PSD Argeș), trimis în judecată pentru dare de mită și efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția.[176]
  • Cornel-Mircea Sămărtinean (PDL Timiș), urmărit penal în 2014 sub acuzația de abuz în serviciu, conflict de interese și instigare la abuz în serviciu.[173]
  • Dumitru-Verginel Gireadă (PNL Botoșani), condamnat în 2012 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.[177]
  • Florin Aurelian Popescu (PMP Dâmbovița), urmărit penal de DNA în 2014 pentru infracțiunea de folosirea influenței.[178]
  • George Becali (PNL București), condamnat definitiv în 2013 la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimburilor de terenuri cu Ministerul Apărării Naționale.[179]
  • Gheorghe Coman (PPDD Buzău) - la 28 aprilie 2014 a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu executare pentru luare de mită.[180]
  • Gheorghe Costin (PNL Bihor), trimis în judecată pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în declarații, fals intelectual și fals în înscrisuri sub semnătură privată.[181]
  • Gheorghe Nețoiu (PPDD Dolj), condamnat definitiv în 2014 la trei ani și patru luni de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor de jucători.[182][183][184]
  • Ghervazen Longher (Uniunea Polonezilor din România, Suceava), condamnat în 2014 la trei luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, decizia nefiind definitivă.[185]
  • Grigore Crăciunescu (PNL Iași), condamnat în 2014 la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, decizia nefiind definitivă.[186][187][188]
  • Hubert Petru Ștefan Thuma (PNL Ilfov), condamnat în 2014, la șase luni de închisoare cu suspendare, pentru fapte de corupție, decizia fiind definitivă.[189]
  • Ioan Oltean, urmărit penal din 2013 pentru favorizarea infractorului.[190]
  • Ion Diniță (PC Brașov), în octombrie 2014 era cercetat de procurorii DNA pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită în dosarul lui Aristotel Căncescu, după ce Consiliul Județean Brașov ar fi fost prejudiciat, în urma plăților nelegale făcute firmei parlamentarului, cu peste 7,6 milioane de euro.[191]
  • Károly Kerekes (UDMR Mureș), trimis în judecată în 2014 pentru conflict de interese.[192]
  • Mircea Drăghici (PSD Argeș), urmărit penal sub aspectul complicității la folosirea influenței sau autorității funcției de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (14 acte materiale).[193]
  • Mircia Muntean (ARD Arad), condamnat definitiv în septembrie 2013 la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, într-un dosar din 2004, în care a fost acuzat că a încheiat tranzacții ilegale de terenuri cu un traficant de mașini de lux.[194]
  • Nicolae Vasilescu (PSD Dolj), condamnat definitiv în 2013 la doi ani de închisoare cu executare pentru corupție.[195][196]
  • Oana Niculescu-Mizil (PSD București), trimisă în judecată în 2013 pentru conflict de interese.[197][198]
  • Ovidiu Silaghi (PNL Satu Mare), urmărit penal în 2013 pentru trafic de influență în formă continuată.[29]
  • Relu Fenechiu (PNL Iași), condamnat definitiv în 2014 la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul”.[17]
  • Sebastian Ghiță (PSD Prahova), judecat de 12 ani și 5 luni într-un dosar în care a fost acuzat de fals și complicitate la înșelăciune, faptele s-au prescris în 2014.[199] În anul 2015 a fost trimis în judecată pentru dare de mită, instigare la abuz în serviciu și spălare de bani.[57]
  • Sonia Maria Drăghici (PSD Bihor), trimisă în judecată în 2014 pentru conflict de interese.[200]
  • Ștefan-Bucur Stoica (PDL Dolj), declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casație și Justiție în 2014, decizia instanței fiind definitivă.[89]
  • Vasile Gliga (PSD Mureș) - la 30 iunie 2015 a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul în care este acuzat de conflict de interese, după ce și-a angajat soția la biroul său parlamentar, în perioada ianuarie 2009 - martie 2011.[201][202]
  • Vlad-Alexandru Cosma (PSD Prahova), trimis în judecată în 2014 pentru trafic de influență.[203]
  • Theodor Nicolescu (PNL Argeș), arestat în martie 2015 în dosarul privind despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.[204]
  • Ioan Adam (PSD Brașov), a fost arestat, pe 20 noiembrie 2014, printr-o decizie luată de instanța supremă, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri din Bacău.[205]
  • Mircea Grosaru (italieni, Bistrița-Năsăud), acuzat în 2013 de ANI de conflict de interese.[206]
  • Niculae Mircovici (bulgari, Timiș) - la 23 februarie 2015 a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.[206][207][208]
  • Steluța Cătăniciu (PNL Cluj), acuzată în 2013 de ANI de conflict de interese.[209]
  • Dorinel Ursărescu (PNL Neamț), urmărit penal în 2014 pentru implicare în afaceri cu motorină.[210]
  • Mircea Roșca (USL Prahova), trimis în judecată în 2015 pentru trafic de influență.[211][212]
  • Dănuț Culețu (ARD Constanța), trimis în judecată pentru abuz în serviciu pe perioada în care a fost prefect al județului Constanța și președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar Constanța.[213][214]
  • Ion Ochi (PSD Brașov), trimis în judecată în iunie 2015.[215][216][217]

Președinți de consilii județene[modificare | modificare sursă]

  • Constantin Conțac (PSD Botoșani), condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru efectuarea unor operațiuni financiare în situații de incompatibilitate, spălare de bani și fals în declarații.[218]

mandatul 2004-2008

  • Marian Oprișan (PSD Vrancea), trimis în judecată în 2006 pentru corupție, fiind învinuit de abuz în serviciu, utilizarea în alte scopuri a banilor de la stat, fals și uz de fals, cu un prejudiciu adus la buget de 1,9 milioane de dolari.[219]

mandatul 2008-2012

  • Constantin Nicolescu (PSD Argeș) - la 5 februarie 2015 a fost condamnat definitiv la șapte ani și opt luni de închisoare în dosarul în care a fost acuzat că a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor documente false.[220][221][222]
  • Liviu Rusu (PDL Bistrița-Năsăud), cercetat de DNA într-un dosar de corupție [223]

mandatul 2012-2016

  • Aristotel Căncescu (USL Brașov), găsit incompatibil de către Agenția Națională de Integritate (ANI).[45] Ulterior a obținut anularea deciziei de incompatibilitate.[45]
  • Florin Țurcanu (PNL Botoșani), condamnat definitiv în decembrie 2014 la o pedeapsă de șase luni de închisoare cu suspendare pentru fals și uz de fals.[224][225]
  • Mircea Cosma (PSD Prahova), trimis în judecată pentru luare de mită și abuz în serviciu.[226]
  • Ioan Cindrea (PSD Sibiu) - la 15 septembrie 2015 a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, el fiind acuzat că și-a angajat nelegal soția la biroul său parlamentar.[159]

Vicepreședinți de consilii județene[modificare | modificare sursă]

  • Marius Oprescu, vicepreședintele Consiliului Județean Olt, acuzat de ucidere din culpă, cercetat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, fals privind identitatea și refuzul, împotrivirea ori sustragerea de la recoltarea probelor biologice sau stabilirea alcoolemiei).[227]
  • Radu Bica (Cluj), condamnat definitiv în octombrie 2012 la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.[228][229][230]

Prefecți[modificare | modificare sursă]

  • Emanoil Bocăneanu (Galați), condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru sustragere sau distrugere de înscrisuri și abuz în serviciu (iunie 2016).[231]
  • Alexandru Simionovici (Botoșani), condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, sentința nefiind definitivă (martie 2002).[92]
  • Dan Ilie Morega (Gorj), condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru trei infracțiuni de folosire a influenței ori autorității de o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii de foloase necuvenite și de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, în vederea obținerii unui avantaj patrimonial pentru altul.[121]
  • Marinică Cazacu (Ialomița) - la 19 decembrie 2014 a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare într-un dosar privind retrocedări ilegale. Decizia nu este definitivă.[232][233][234]
  • Dănuț Culețu (Constanța), trimis în judecată pentru abuz în serviciu pe perioada în care a fost prefect al județului Constanța și președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar Constanța.[213]
  • Teodor Nițulescu (Teleorman), acuzat de ANI de conflict de interese și fapte de corupție.[235]
  • Radu Prisăcaru (Iași), fost condamnat la 12 iunie 2014, la patru ani de închisoare cu executare într-un dosar în care a fost acuzat de luare de mită.[236]
subprefecți
  • Sergiu Marian, fostul subprefect al județului Vaslui, condamnat definitiv în ianuarie 2015 la patru ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu, fals și luare de mită, infracțiuni ce au stat la baza unor retrocedări ilegale în județul Vaslui.[237]
  • Aurica Luchiniuc, fostul subprefect al județului Galați, condamnată definitiv în octombrie 2016 la trei ani de închisoare cu executare pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la înșelăciune în contracte.[238]

Primari[modificare | modificare sursă]

  • Gheorghe Falcă, Arad — judecat pentru luare de mită și abuz în serviciu, a fost achitat în acest dosar, decizia instanței nefiind definitivă.[239]
  • Dumitru Sechelariu, Bacău — cercetat pentru cumpărarea de influență, după ce a încercat să mituiască niște procurori care urmau să se pronunțe într-un dosar în care era cercetat.[240][241]
  • Romeo Stavarache, Bacău — trimis în judecată pentru tentativă la abuz în serviciu, într-un dosar legat de repartizarea unei locuințe către un subaltern.[242]
  • Cătălin Cherecheș, Baia Mare — cercetat de DNA pentru luare de mită și trafic de influență.[243]
  • Cristian Anghel, Baia Mare — condamnat definitiv la doi ani și jumătate de închisoare pentru fapte de corupție.[244]
  • Constantin Boșcodeală, Buzău — condamnat în primă instanță pentru abuz în serviciu, după ce a finanțat de la bugetul local clubul FC Gloria Buzău, banii ajungând la diferiți agenți economici aflați în relații cu clubul.[245][246]
  • Sorin Apostu, Cluj, condamnat definitiv în iulie 2014 la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită.[247]
  • Antonie Solomon, Craiova - la 20 septembrie 2013 a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.[67][68]
  • Mircia Muntean, Deva — condamnat definitiv în septembrie 2013 la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, într-un dosar din 2004, în care a fost acuzat că a încheiat tranzacții ilegale de terenuri cu un traficant de mașini de lux.[194]
  • Ovidiu Hada, hunedoara, condamnat în mai 2015 condamnat definitiv în decembrie 2013 la cinci ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu.[248]
  • Nicolae Matei, Năvodari — condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare pentru dare de mită, decizia nefiind irevocabilă.[249]
  • Tudorel Calapod, Năvodari — condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare, după ce a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual.[250]
  • Grigore Crăciunescu, Pașcani — condamnat în 2014 la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, decizia nefiind definitivă.[186]
  • Gheorghe Ștefan, Piatra Neamț — acuzat că ar fi influențat, în perioada 2010-2012, repartizarea prioritară de la Consiliul Județean (CJ) Neamț a unor fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) către trei comune în care licitațiile fuseseră câștigate de o firmă pe care el o controla prin interpuși.[251]
  • Emilian Frâncu, Râmnicu Vâlcea — condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.[252]
  • Florentin Pandele, Voluntari — trimis în judecată pentru că ar fi emis ilegal o autorizație de construire a unui complex rezidențial, a fost achitat în acest dosar.[253]
  • Cristian Poteraș, Sectorul 6, București — judecat pentru abuz în serviciu privind eliberarea unor titluri de proprietate pentru terenuri intravilane, a fost achitat în acest dosar, decizia nefiind definitivă.[254]
  • Gheorghe Hânsă, primarul orașului Cernavodă, condamnat definitiv pe 29 martie 2016 la 3 ani și 8 luni închisoare, pentru abuz în serviciu în formă continuată.[255][256][257]
  • Dorin Florea, Târgu-Mureș, a fost trimis în judecată la 16 septembrie 2016 pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Alături de ei, procurorii DNA au trimis în judecată pe secretarul municipiului, Maria Cioban, pentru participarea la abuz de serviciu.[258]
  • Radu Căpîlnașiu, Zalău — declarat incompatibil de ANI pe motiv că a deținut, în paralel cu funcția de primar, și calitatea de reprezentant al municipiului în AGA la două societăți aflate în subordinea Consiliului Local Zalău.[259]
  • Bacinschi Decebal-Gabriel, Focșani - trimis în judecată pentru că ar fi atribuit direct un contract la o firmă ”agreată”, achitând un serviciu la preț supraevaluat, pe perioada când era în funcția de edil al județului Vrancea. Fapta se încadrează la abuz în serviciu iar procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile.[260]
  • Gheorghe Anghel, Caracal - judecat pentru prejudicirea bugetului local cu peste 5 milioane lei, condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă. El a fost judecat și pentru finanțarea ilegală a echipei de fotbal, a primit o condamnare de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă.[261]
  • Constantin Hogea, Tulcea - trimis în judecată de DNA sub acuzația de abuz în serviciu, la 16 octombrie 2017. În timpul exercitării funcției de primar ar fi trecut o suprafață de teren din domeniul public în cel privat prin încălcarea normelor în vigoare.[262]
Viceprimari
  • Raul Petrescu, viceprimar al Ploieștiului, condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru infracțiuni de corupție (octombrie 2015).[263]
Primari de comune
    • Samoila Ion (Gruiu Ilfov)- Declarat incomaptibil de Agentia Nationala de Integritate in 2012 pentru 80.000 euro nejustificati. Inca primar dupa 4 ani, justitia nu intervine.
  • Dumitru-Verginel Gireadă (Mihai Eminescu, județul Botoșani), condamnat definitiv în aprilie 2012 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.[177][264]
  • Mihai Radan (Carașova, județul Caraș-Severin) - la 23 februarie 2015 a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.[143][144][265]
  • Florin Mitroi (Valu lui Traian), trimiterea în judecată în 2015 pentru abuz în serviciu.[213][214]
  • Sterian Gherghișan, Văcăreni, Tulcea, condamnat în mai 2013 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiuni de corupție.[266]
  • Adrian Mladin (Jilava), condamnat definitiv în iulie 2016 la cinci ani și zece luni de închisoare pentru că ar fi primit bani în cazul parcelării unor terenuri.[267]
  • Adrian Stan (Techirghiol), condamnat definitiv în mai 2016 la 2 ani și 8 luni de închisoare cu executare.[268]
  • Barbu Calotă (Scăești, Dolj), condamnat definitiv în martie 2015 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru ilegalitățile pe care le-ar fi comis în mandatul 2004-2008.[269]
  • Nicolae Anghel (Castelu, Constanța), condamnat definitiv în noiembrie 2015 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru abuz și neglijență în serviciu.[270][271]
  • Dumitru Dedu (Mircea Vodă, Constanța), condamnat definitiv în noiembrie 2013 la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete.[272][273]
  • Gheorghe Chirciu (Oltina, Constanța), condamnat definitiv în 2013 la două luni de închisoare cu suspendare pentru uz de armă letală fără drept și braconaj cinegetic.[274][275]
  • Dumitru Corjuc (Ipotești), condamnat definitiv în aprilie 2014 la patru luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.[276][277]
  • Gheorghe Cuc (Săcuieu, Cluj), condamnat definitiv în februarie 2015 la cinci luni de închisoare cu suspendare pentru infracțiuni privind circulația pe drumurile publice.[278][279]
  • Iacov Bărceanu (Schela, Galați), condamnat definitiv în decembrie 2013 la 4 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru înșelăciune.[280][281][282]
  • Ioan Borduz (Fârliug, Caraș-Severin), condamnat definitiv în martie 2015 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri.[283][284][285][286][287]
  • Cornel Andrei (Cârna, Dolj), condamnat definitiv în martie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare într-un dosar în care a fost acuzat că a încheiat o serie de contracte păguboase pentru bugetul comunei.[288]
  • Toma Cîrnaț (Mihalț, Alba), condamnat definitiv în octombrie 2012 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru fraudă din fonduri europene.[289][290]
  • Grigore Lefter (Oșești, Vaslui), condamnat definitiv în 2016 la un an de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual, folosire sau prezentare, cu rea credință, de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și instigare la fals material in înscrisuri oficiale.[291][292]
  • Neculai Lupu (Fruntișeni, Vaslui), condamnat definitiv în 2016 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice și conflict de interese.[292][293]
  • Emilian Mărcușanu (Olteni, Teleorman), condamnat definitiv în noiembrie 2013 la un an de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.[294][295]
  • Ion Murguleț (Cungrea, Olt), condamnat definitiv în aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și efectuarea de operațiuni de comerț incompatibile cu funcția.[296]
  • Ion Năftănăilă (Albeștii de Muscel), condamnat definitiv în decembrie 2014 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție privind destinația unor fonduri europene.[297][298]
  • Neculai Ionescu (Homocea, Vrancea), condamnat definitiv în decembrie 2015 la zece luni de închisoare pentru instigare la fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.[299][300][301]
  • Dragoș Vlădulescu (Dragomirești, Dâmbovița), condamnat definitiv în octombrie 2014 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru incompatibilitate.[302][303] - vezi Discuție:Comuna Dragomirești, Dâmbovița
  • Dumitru Giurescu (Crângurile, Dâmbovița) [304]
  • Vasile Moșoiu (Drăguțești, Gorj), condamnat definitiv în ianuarie 2015 la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.[305][306]
  • Ioan Boer (Ip, Sălaj), condamnat în iunie 2015 la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.[307][308]
  • Gheorghe Stancu (Bascov, Argeș) [309]
  • Vasile Vieru (PSD) și Ioan Duca (PDL) (Puieni, Vaslui) [310]
  • Ionel Gălățanu (Odobești, Bacău) [311]
  • Ion Ioniță (Agigea, Constanța) [312]
  • Valentin Laurențiu Condu (Dobroești, Ilfov) [313]
  • Niculae Florin (Vidra, Ilfov) [314]
  • Teodor Bucur (Cojocna, Cluj) [315]
  • Jors Ioan (Bahnea, Târgu Mureș) [316]
  • Valeriu Roman (Valea Seacă, Iași) [317][318]
  • Cristinel Bostan (Sascut, Bacău) [319]
  • Ion Toader (Cetățeni, Argeș) [320][321]
  • Viorel Chiriță (I.C. Brătianu, Tulcea) [322]
  • Valentin Mitrică (Giurgița, Dolj) [323]
  • Ion Stănescu (Sutești, Vâlcea) [324]
  • Ion Petre Costache (Bănești) [325]
  • Constantin Foltea (Dulcești, Neamț) [326]
  • Ioan Morar (Rîșca, Cluj) [327]
  • Ivan Jinaru (Vaideeni, Vâlcea) [328]
  • Apostol Mușat (Snagov, Ilfov) [329]
  • Daniel Maricuța, edilul demisionar al comunei Șelimbăr, cercetat într-un dosar cu peste 100 de milioane de euro prejudiciu, îi amenință pe polițiști că se va plânge șefului IPJ și că le-ar putea înscena o posibilă dare de mită (martie 2016).[330][331]
  • Florin Moț, fostul primar al comunei arădene Zărand, condamnat în octombrie 2016 la doi ani și două luni cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, într-un dosar în care a fost acuzat de austriecii de la Bardeau Holding. Aceștia i-au plătit lu Moț aproape două milioane de euro pentru câteva sute de hectare de teren, în schimbul banilor primind titluri false.[332]
  • Ioan Fărcălău, fostul primar al comunei Peciu Nou, cercetat de către DNA pentru luare de mită.[333]

Viceprimari[modificare | modificare sursă]

  • Rozália Biró, Oradea — acuzată de abuz în serviciu și conflict de interese de către Inspectorii Agenției Naționale de Integritate.[334]

Consilieri județeni[modificare | modificare sursă]

  • Alin Simota, milionarul supranumit „baronul Văii Jiului”, fost membru în consiliul județean Hunedoara, condamnat în 2016 doi ani de închisoare primită într-un dosar de conflict de interese.[335][336][337][338][339][340]
  • Sabin Ilieși, consilier județean atât din partea PNL, cât și a PDL în Bistrița-Năsăud, condamnat definitiv în iunie 2014 la trei ani și jumătate de închisoare cu executare, pentru corupție.[341]

Consilieri locali[modificare | modificare sursă]

  • Paul Rusu, fost consilier local în Suceava - la 19 iunie 2014 a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare pentru tentativa de mituire a unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava.[342]
  • Octavian Grecu a primit 2 ani cu suspendare pentru complicitate la luare de mită în anul 2007.[343]

Consilieri ministeriali[modificare | modificare sursă]

  • Melania Vergu, care a deținut funcția de consilier personal al fostului ministru al Educației, Daniel Funeriu, a fost condamnată definitiv în septembrie 2016 la un an de închisoare cu suspendare, într-un dosar în care a fost trimisă în judecată de DNA pentru fraude cu fonduri europene.[344]

Secretari de partide[modificare | modificare sursă]

  • Vasile Fernea, secretarul PSD Satu Mare, condamnat în octombrie 2009 la trei ani și jumătate de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție.[345]

Prim-secretari de partid[modificare | modificare sursă]

  • Ioachim Moga, fostul prim-secretar al Comitetului Județean al PCR Cluj, condamnat definitv în aprilie 2006 la opt ani de închisoare cu executare în dosarul Revoluției de la Cluj.[346]


https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_politicieni_rom%C3%A2ni_implica%C8%9Bi_%C3%AEn_scandaluri_publice



Opinia unui specialist in problemele Europei de Est  nu mai este o surpriza in acest caz  :



"E o continuitate (n.r. - de oameni slab pregătiți) în conducerea statului român, de atunci până astăzi. Uitați-vă la Dîncu, ministrul Apărării în țară cu război la graniță. România are 700 de kilometri de graniță cu Ucraina, mai mare decât toate statele UE și NATO la un loc. Vorbim despre un intelectual, un profesor universitar. Ce-a spus el (n.r. - a recomandat Ucrainei să accepte negocieri de pace cu Rusia) a fost preluat de presa rusă, care a rostogolit, în weekendul respectiv, entuziasmată declarația ministrului român al Apărării.
Problema e că și la nivelurile inferioare, prin ministere, secretari de stat, oameni de prin diplomație, ambasade, sunt undeva foarte jos, la un nivel extrem de scăzut de calitate. România băltește într-o mediocritate în care parcă n-a stat niciodată. În momente de criză, România avea resurse să-și mobilizeze partea intelectuală ceva mai bine. Acolo, undeva, prin subterane mai sunt niște mici resurse. E prima dată în 150 de ani când te uiți și te sperii: oameni cu niște cariere foarte ciudate, oameni care nu știu nimic, ți-e greu să-ți explici cum au apărut, ce caută în pozițiile respective".

Armand Gosu

https://m.ziare.com/armand-gosu/armand-gosu-diplomatie-invazie-ucraina-pozitie-romania-1771297


" România să știți că e cel mai mare mister pentru mine și, în general, ce s-a întâmplat în toți acești ultimi 30 de ani, mi-e mult mai ușor să înțeleg Rusia, Ucraina decât România." 


Armand Gosu


https://romania.europalibera.org/a/armand-gosu-despre-razboiul-din-ucraina-in-2023/32205523.html





Aceasta viziune din perspectiva societatii civile este in contrast evident cu o alta venita din perspectiva unui specialist in problemele de securitate si intelligence :


" Analiza de Intelligence, dar și presa de investigație demonstrează de la o zi la alta că nimic nu este întâmplător, mai ales atunci când vorbim despre putere și despre nevoia de control asupra resurselor!
Fără sa am intenția să provoc polemici, cum este posibil să gândim la viitorul nostru, în condițiile în care guvernanții au vândut, poate cu bună știință, cu interes sau sub presiunea Cancelariilor străine, resursele strategice, de la pământ românesc și păduri, zăcăminte de gaz și țiței, până la minele cu aur din Munții Apuseni?"

Nicolae Radu

https://ziare.com/romania/dupa-34-de-ani-cu-sperante-prabusite-de-ce-romania-a-devenit-o-tara-in-care-totul-este-posibil-1781601



Explicatia unor viziuni si perceptii atat de diferite asupra evolutiei societatii romanesti a unor specialisti care vad cauzele starii de fapt in factori interni , respectiv in factori externi , rezida in formatia foarte diferita , civila respectiv militara a celor doi protagonisti :


"Armand Goșu este cercetător asociat la Berlin, la Deutsche Gesellschaft für Auswärtige Politik e.V. (Consiliul german de politică externă), în cadrul Robert Bosch Center for Central and Eastern Europe, Russia, and Central Asia. Armand Goșu a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București. Are un doctorat în istoria Rusiei, susținut la Universitatea din Moscova (1998). A lucrat ca cercetător la Institututul de istorie „N. Iorga” al Academiei Române, apoi la Institutul Român de Istorie Recentă, înființat de Fundația olandeză MATRA la București, și conferențiar la Universitatea din București, unde predă cursuri despre trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al Rusiei și al URSS. A lucrat la radio BBC (birourile din Moscova și București), a fost – pentru aproape un deceniu – redactor șef adjunct și redactor șef la revista 22, editată de Grupul pentru Dialog Social. Cea mai recentă carte Euro-falia. Turbulențe și involuții în fostul spațiu sovietic a fost publicată anul trecut de Editura Curtea Veche. A editat volume de studii și mai multe volume de documente, cel mai recent fiind Istoria comunismului din România. Vol. III. Documente. Nicolae Ceaușescu (1972-1975). A scris peste o mie de articole din 1993 și până astăzi în presa din România și din străinătate despre Vecinătatea Estică, Rusia fiind în centrul preocupărilor sale."

https://www.contributors.ro/author/armand-gosu/



" Nicolae Radu a ocupat functii importante in sistemul national de securitate precum: Sef Centru de Expertiza Psihologica in cadrul SPP, Director Imputernicit la Centrul de Psihosociologie al MAI, consilier secretar de stat MAI, consilier CSAT, Administratia Prezidentiala si purtator de cuvant al Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza". Radu Nicolae este profesor universitar dr. in cadrul Universitatii "Spiru Haret" din Bucuresti. Din anul 2018, in calitate de profesor asociat, a predat cursuri de Ledership, Laborator de specialitate - Servicii de informatii si Psihopatologie militara in cadrul Universitatii Bucuresti. Din anul 2015, Nicolae Radu este abilitat conducator de doctorat pentru Informatii si securitate nationala in cadrul Universitatii Nationale de Aparare "Carol I". In prezent, Nicolae Radu are preocupari operationale in spatiul intelligence, de prevenire si combatere a terorismului .

https://ziare.com/invitati/nicolae-radu/



Dincolo de opinii, perceptii si interpretari raman realitatile dihotomice care nu pot fi contestate . Pentru cei care prefera optimismul avem  jumatatea plina a paharului : 




https://www.edupedu.ro/romania-locul-5-in-lume-la-medalii-de-aur-pentru-olimpiada-internationala-de-matematica-si-locul-6-la-fizica/?fbclid=IwAR3B-T-FyfzogBg7D5MB1XRmilE2Mo9yFLzy16mzSLdMEL1LzsI1dJvXl4U

https://newsweek.ro/educatie/romania-campiona-europeana-absoluta-la-olimpiadele-scolare

https://www.digi24.ro/stiri/economie/analiza-harvard-economia-romaniei-este-a-19-a-cea-mai-complexa-si-sofisticata-din-lume-si-va-creste-in-medie-cu-29-pana-in-2030-2204925



Pentru cei care prefera realismul datele sunt mult mai sobre si ne arata ca jumatatea goala a paharului este mult mai consistenta , iar viitorul nu suna bine daca se mentin actualele tendinte :



https://cursdeguvernare.ro/pib-ul-potential-si-depopularea-romaniei-un-roman-din-opt-domiciliat-in-tara-dar-cu-rezidenta-in-strainatate.html

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania-a-inregistrat-o-scadere-masiva-a-populatiei-in-ultimii-30-de-ani-care-sunt-principalele-cauze-1714535

https://romania.europalibera.org/a/migratia-dublata-avertisment-onu/31314544.html

https://www.euronews.ro/articole/times-higher-education-nicio-universitate-din-romania-nu-se-afla-in-primele-300-d

https://ziare.com/romania/romania-codasa-europei-tineri-educati-studii-superioare-1780620

https://evz.ro/tinerii-romani-renunta-la-facultate-si-se-apuca-de-videochat-banii-sunt-pe-primul-loc.html

https://spotmedia.ro/stiri/educatie/lorand-soares-szasz-radu-umbres

https://newsweek.ro/educatie/romania-campioana-europeana-la-matematica-jumatate-dintre-copii-nu-stiu-sa-schimbe-lei-in-euro

https://www.g4media.ro/fotogalerie-bucuresti-capitala-pacanelelor-orasul-e-plin-de-sali-de-joc-magazine-amanet-si-reclame-vulgare-care-promoveaza-pariurile-psiholog-adolescentii-sunt-tinta.html


Dupa mai mult de trei decenii de impunitate penala, privilegii si sfidare a legilor si moralei de catre unele grupuri sociale in detrimentul cetatenilor onesti , societatea romanesca a mimat schimbarile intrand intr-un proces de anamorfoza care ascunde contrastul intre forma si fond.
In realitate , "dreptul fortei" predomina in raport cu forta dreptului pentru ca de fapt nu are adversar . Guvernul nu reactioneaza pentru ca are alte prioritati si este foarte ocupat ( https://ziare.com/parlament/in-2022-guvernul-urgenta-la-fiecare-doua-zile-parlamentul-adoptat-o-lege-pe-zi-1781788 ) , dupa trei decenii irosite societatea civila a obosit si nu mai are anticorpi , iar cetatenii isi vad doar de viata lor , deci metastaza se extinde.


Lipsa de încredere a populației în Justiție

Unu din doi români nu are încredere în sistemul judiciar. Potrivit eurobarometrului din 2022, 51% din români spun că nu se pot baza pe justiție, procent similar cu cel privind încrederea populației în Poliție, o altă instituție care așteaptă reformarea (s.n.). „Susținerea mai scăzută din România vs media europeană poate fi cauzată de corupție, multe persoane considerând că aceasta afectează și instituțiile din Justiție”, se arată în Eurobarometrul din 2022.



Romania s-a eliberat de comunism printr-o revolutie sangeroasa, dar comunismul ( o ideologie in care nu credeau nici cei care o promovau ) a fost doar forma, fondul sinistru a ramas pentru ca s-au schimbat doar mastile , rolurile si discursurile si aceasta este explicatia rationala a faptului ca aceasta tara are frana trasa pentru cetatenii ei obisnuiti si bate pasul pe loc.
Pe cale de consecinta societatea romaneasca este inca una de tip carceral ****) in care este promovata mentalitatea de buncar care da in clocot ca in cazul de fata. 
Ironia destinului este aceea ca reprezentantii ei care zburda in contnuare au nevoie permanenta de un dusman (  de clasa altadata ) care sa le justifice lupta si existenta pentru ca daca nu-l au ori il inventeaza cum tot incearca din anii `90 , ori incep sa se manance intre ei si spectacolul a inceput deja *****).






Note 

*) Conform rutei sociale prezentata de  ziarul " Gandul ",  seniorul editor are o ruta sociala la fel de sinuoasa ca tranzitia postcomunista :


" Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor din sfera justiției, cofondator al site- ului luju.ro, coautor al cărții „Mafia Statală”, autor al multor dezvăluiri care au zguduit România. Publicațiile la care a lucrat sunt mărci de prestigiu în mass media din România: Baricada, EVZ, România Liberă, Ziua, Gardianul, site- ul Lumea justiției, ANTENA 3 (colaborator)."

https://www.gandul.ro/autor/adina-anghelescu-stancu


Modul in care s-a format seniorul editor " in cea mai inalta scoala de jurnalism"  cu  maestrul ei cu tot este edificator pentru valorile promovate de presa dupa 1990 :


" Cand veneam de pe teren, asta era mancarea ziaristului. O cafea. Il aud pe boss Cristoiu strigand: “Am nevoie de o crima, un viol. Dati-mi repede! Marfa!” Si se uita, sau asa mi s-a parut atunci, spre mine…M-au trecut apele. De draci ca nu aveam ce cerea el.
Da’ chiar veneam din turul facut la politie si IML. Si nu avusese loc, culmea, in ziua aia, niciun viol si nicio crima. Iar eu la fonfleuri nu ma calificasem. Si atunci am raspuns si eu, ofticata si amuzata in acelasi timp: De unde viol? Ca nu avem. Poate e cineva prin redactie care e de acord….”



**) Generalul Diamanescu , elitistul  plin de noblete admirat de psihologul criminalist Butoi , este cel care fost implicat direct si consistent in coordonarea fortelor de ordine  in timpul Mineriadei din 1990 ( cf:  http://mineriade.iiccmer.ro/pdf/CORNELIU%20DIAMANDESCU.pdf) 


***) O privire atenta asupra presei postcomuniste arata cresterea treptata numrului de articole care vizeaza parapsihologia, conspiratiile si domeniul militar incepand cu presa tabloida si terminand cu platformele media care se adreseaza elevilor  si studentilor  (cf: https://sergiusimion.blogspot.com/2013/05/pregatirea-psihologica-pentru-lupta-si.html ) si  demonstreaza o forma de control si manipulare asupra societatii civile :

http://www.e-scoala.ro/psihologie/index.html
http://www.e-scoala.ro/psihologie/manipulare_razboi_psihologic.html


****) Cand in zilele noastre o profesoara universitara isi insulta si intimideaza studentii care din cauza ei ajung la terapie , sau cand in sistemul asistentei sociale de stat un copil este tratat ca detinutii de la Auschwitz iar societatea nu reactioneaza , vorbim inca de un proces de decivilizare si dezumanizare , nu de democratizare :








****)  Aparitia unor documente " scapate" in  presa despre colaboratorii Securitatii nu a fost niciodata accidentala . Ultimul exemplu :



Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)