Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Catherine Durandin , Dennis Deletant , Tom Gallagher, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois , Katherine Verdery,, Steven van Groningen, Leslie Hawke

vineri, 5 octombrie 2012

Indiferenta sociala generalizata


" Daca intrebi un roman care munceste sau se plimba prin Europa occidentala ce il impresioneaza cel mai mult va raspunde prompt : normalitatea." 
Oliver  
(http://www.adevarul.ro/ion_cristoiu/Eterna_smecherie_romaneasca_7_456024396.html#commentsPage-4 )

Problema este ca in loc sa incercam vindecarea societatii care isi imbolnaveste singura cetatenii , la noi se incearca numai tratarea cetatenilor deveniti victime. Cu alte cuvinte, la nivel de sistem avem prin traditie o cultura a efectelor , dar lipseste cu desavarsire o abordare pragmatica si eficienta a cauzelor care le declanseaza.
Pe de alta parte, modul in care vad lucrurile cei care se considera calificati sa actioneze in aceste situatii, nu concide cu punctul de vedere al cetatenilor :

http://www.traiminromania.net/2011/03/de-ce-se-sinucid-romanii-ca-cnas-nu-deconteaza-psihoterapia/

Atacul la imagine si credibilitatea sociala


In mod cert , atacul la persoana si la imagine ( de fapt, o caracteristica a societatilor  primitive ) este  practicat de toate confreriile politice si taberele ideologice de la noi. Problema este ca  acesta poate afecta in egala masura persoanele, dar prin ricoseu si libertatea presei,  granita intre cele doua fiind dificil de trasat in multe  cazuri.

Jurnalistul Ion Cristoiu a declarat în cadrul emisiunii "Ultimul Cuvânt", la B1 TV, că va da în judecată ...Parchetul General pentru "paguba morala" ,  deoarece a fost anunţat alături de Mihai Tatulici, pe lista jurnaliştilor plătiţi de Sorin Ovidiu Vântu cu bani de la FNI : 




    Ion Cristoiu
    Foto : EVZ


" În martie 1999, SOV, din contul său personal, a înfiinţat editura Ion Cristoiu  cu un aport de capital de circa 30.000 de euro, echivalat acum. Era domn onorabil, avea revista Curentul, onorabil ca orice patron de presă. Mi-a spus că vrea să facă o editură, a pus banii de la el din cont, aceasta a funcţionat doi ani şi apoi a dat faliment.Habar nu aveam că joacă la FNI, el era un domn de mare notorietate. Eu ce trebuia să fac? Să fac anchetă să aflu de unde are el banii? Eu să mă interesez de unde îmi plăteşte drepturile de autor patronul? A scos 13 cărţi, a dat faliment, care este dreptul Parchetului să mă treacă în această chestiune? A avut nişte bani, i-a folosit, care e vina mea sa a lui Tatulici? " 
Ion Cristoiu
Sursa : http://www.evz.ro/detalii/stiri/Ion-Cristoiu-d-n-judecat-Parchetul-General-1002551.html



Unii cititori ai articolului nu prea sunt de aceeasi parere *) , dar in mod cert atacul la persoana si la imagine a devenit o dominanta majora a vietii publice de la noi. 




*) 25 septembrie, 23:14. menumorut
Nea Ionele, imi place cum scrii si apreciez pozitia matale din ultimul timp...dar sa spui ca nu stiai cine este SOV, sa ne fraieresti ca n-ai luat nici un sfant de la "golanasul" national in doi ani in care numele ti-a fost folosit, fie si pe firma unei edituri, e cam mult... ia-o barbateste si asuma-ti asocierea cu FNI.
( http://www.evz.ro/detalii/stiri/Ion-Cristoiu-d-n-judecat-Parchetul-General-1002551.html) 

Nota
Fondul National de Investitii (FNI)  a fost infiintat  in 1996 de catre SOV Invest. 
24 mai 2000 este data oficiala a prabusirii acestui fond. 

joi, 4 octombrie 2012

Ramona Ursu si curajul civic


Intr-un recent articol din ziarul Adevarul , pornind de la un caz punctual , o ziarista denunta in termeni duri complotul tacerii din societatea romaneasca asupra unor situatii care persista de peste doua decenii :

Luaţi mâna de pe Iaşi, securiştilor! 
Mi-e greu să mă uit la oraşul acesta. Uneori, mi-e silă, deşi sunt ieşeancă de multe generaţii. Aici e o luptă cu absurdul. 
O mizerie şi o ilegalitate care acoperă ca o pojghiţă din fier toată frumuseţea unui oraş care a primit odată insigna de capitală culturală. Mă uit în jur şi mă întreb unde ne sunt intelectualii? Unde ne sunt oamenii aceia cu simţul dreptăţii care să le iasă prin toţi porii pentru a-şi apăra valorile? Pe unii îi văd, îi citesc, îi ascult, dar nu îi simt. Simt doar ilegalitatea, şi furtul, şi tupeul unei găşti de mafioţi care controlează acest oraş încremenit în vremuri demult apuse.
La Iaşi e bine. Cât de bine poate fi într-un oraş în care te izbeşte în fiecare zi imaginea unei haite de foşti securişti. De oameni de aceia care le provocau teamă şi scârbă părinţilor noştri. De oameni de aceia care sperăm, de 22 de ani, să nu mai existe. Nu, la Iaşi, ei există. Şi controlează. Şi calcă în picioare suflete, destine, istoria unui oraş. Calcă în picioare legi. Şi nimeni nu le face nimic. Pentru că Iaşiul e imaginea unei Românii îmbâcsite de ilegalităţi colorate frumos şi vândute proştilor.
Iar proştii se bucură, că lor le plac culorile. Sunt frumoase. Sunt frumoase ca şi Palasul. Ce e Palasul? E cea mai mare hoţie făcută în mijlocul unui oraş cu pretenţii europene. Palasul e o ţeapă imobiliară, declarată ilegală de toate instanţele ţării. E un proiect întins pe 12 hectare, date de primarul PSD-ist Gheorghe Nichita (care a primit numele Mihai în scriptele fostei Securităţi) milionarului Iulian Dascălu, zis şi „regele mallurilor". În fapt, Palasul e jucăria de făcut bani a unor foşti mari securişti, care îşi ascund numele în buzunarele costumelor Armani ale aceluiaşi milionar modelat din carton.
E imposibil să vezi în Palas un ansamblu urbanistic, când e doar cea mai mare ilegalitate făcută într-un oraş în care clădirile de patrimoniu se scufundă sub betoanele unui mall, unor birouri, unui hotel de lux. Un hotel care îi aparţine deputatulul Relu Fenechiu, vicele liberalilor. Acelaşi om care, timp de şapte ani, a făcut totul ca să susţină ilegalitatea. Şi a mimat că o face pentru binele nostru.
Binele i s-a concretizat într-o bucată de teren la Palas. E greu să te bucuri de Palas, când pe pământul nostru ni se cer 200 de lei ca să ne facem poze. E greu să te bucuri de Palas când ştii că acolo au muncit mulţi străini, aduşi din ţări subdezvoltate. Aduşi că erau ieftini. Mai ieftini decât amărâţii de ieşeni, cărora li s-au promis acele locuri de muncă. E greu să-l vezi pe Ponta, acest procuror-plagiator, devenit premier, cum taie panglica unui proiect pe care s-a pus definitiv pecetea ILEGAL.
Ramona Ursu
Sursa : http://www.adevarul.ro/ramona_ursu/Luati_mana_de_pe_Iasi-securistilor_7_784791514.html#


Reactiile cititorilor sunt pe masura , dar  pentru prima data in forumul unui ziar  includ si o amenintare explicita la adresa autoarei articolului :  



vanatorul/d.c.2012-10-02 22:43:56In calitate de iesean si deci cunoscator a ceea ce se intampla cu orasul,subscriu la cele spuse de autoare.Si marturisesc ca sunt din ce in ce mai impresionat de discursul civic militantist cu care autoarea abordeaza si politicul dar si societatea in ansamblu.Felicitari pentru elocventa si curaj! 
Pro tedesca2012-10-03 10:26:00Discursul miltant (nu "militantist") are o hiba: vine prea tarziu. Dupa 22 de ani (suntem mai tari ca Dumas). Au "latrat" unii impotriva jagardelelor astora de-au ragusit. Si ? Cainii latra, ursul trece, toata lumea va petrece. Ne-am petrecut si sperantele pe ultimul drum.
SoTrue2012-10-03 02:26:26Asa este, din pacate speram degeaba dupa 22 de ani ca specia de securist, comunist etc sa fi disparut. Nu, nu este deloc asa. E chiar interesant cum au reusit sa stranga randurile intr-o asociere de tip smecheresc, mafiot, si sa faca bani traind boiereste si razand de "prostii" care, fie comunism, fie capitalism, nu o duc prea bine datorita onestitatii lor. La urma urmei, si un regim si celalalt se sprijina pe "spinarea prostilor". Nu, comunistii securisti n-au disparut deloc, nu sunt numai la Iasi, ci si la Slobozia, si cine stie in mai cate orase. O speta demna de dispret datorita relativitatii morale. Felicitari Ramona Ursu - si succes in lupta cu securistii care, desi a picat comunismul, continua razboiul psihologic cu "dusmanii poporului".........serban2012-10-03 06:07:41Stimata Dna. cred ca dupa un asemenea articol sigur va va fi foarte greu sa mai iesiti din casa... Nu acuma... mai incolo..sa zicem ca de Craciun .. sau chiar de Pasti...Un accident de masina ceva...!? Tovarasii "oameni de afaceri" sunt inca meseriasi...Ia ganditi-va cate firme de "specialitate" au...(ex UTI....) si cate firme de "paza" ...cu "baieti" antrenati special sa "lichideze" in liniste si curat "obiective"... Maestrul Fenechiu este si el la post...mare vicepresedinte la cooperativa liberala....VA PLANG STIMATA DOAMNA....!

Redactia ziarului si colegii de breasla ar trebui sa reactioneze la o asemenea situatie care creeaza un precedent periculos. 

miercuri, 3 octombrie 2012

"Romanii verzi" si "Romania verde"

            
"Romanii verzi"
                Ion Luca Caragiale 



Spiritul de asociație, trebuie să constatăm cu bucurie, a luat un mare avânt la noi. 
Numărul deosebitelor societăți române, pe față sau secrete, este astăzi aproape incalculabil. 

Românul cât trăiește trebuie să fie membru în mai multe societăți; ba ceva mai mult, sunt români care, chiar înainte de naștere, sunt membri în „Cornelia, societatea mamelor române pentru ajutorul mutual în caz de naștere”; iar alții, chiar după ce mor, continuă să fie membri activi în societatea de îngropăciune mutuală: în schimbul unei neînsemnate cotizațiuni, orice membru, la caz, Doamne ferește, de moarte, are dreptul a fi îngropat cu muzică. 

Ca orice român, am căutat și eu să fac parte din cât mai multe societăți. Până mai zilele trecute, eram membru la opt; astăzi grație stăruințelor celebrului meu amic, eminentul pedagog, Mariu Chicoș Rostogan, am onoare a fi membru la nouă. A noua, cea din urmă, îmi pare mie că este societatea cea mai binevenită; ea răspunde la o mare și arzătoare necesitate națională. Cititorul se va convinge îndată cât de urgentă nevoie aveam de înființarea noii noastre societăți. 

Dar să lăsăm pe promotorul înființării acestei societăți să vorbească... 

„Noi, românii verzi, purcedem de la următoarele principii sănătoase de progres național: 
A iubi neamul său e peste putință din partea aceluia care nu urăște celelalte neamuri. 
Un neam nu poate avea vrăjmăși în propriile sale defecte; vrăjmașii lui sunt numai și numai calitățile altor neamuri. 
De aceea, un neam nu trebuie să-și piardă vremea a se gândi cum să-și îndrepteze defectele și cum să-și cultive calitățile; el are altceva mai profitabil de făcut; să le numere defectele și să le ponegrească sau de-a dreptul să le tăgăduiască altora calitățile. 

Prin urmare, un neam trebuie să aibă veșnic groază de celelalte, deoarece existența unuia n-are altă condiție decât compromiterea completă a altuia. 
De aci, necesitatea imperioasă a exclusivismului național celui mai extrem. 

Bărbatul care are copii cu o femeie de alt neam, sau viceversa, crește la sânul său niște monștri, care jumătate vor iubi până la nebunie neamul în mijlocul căruia au văzut lumina, iar jumătate îl vor urî cu înverșunare. 
Să ferească Dumnezeul străbunilor noștri pe orice român sau orice româncă să dea naștere la așa specimene teratologice ! 
Acestea sunt principiile cari ne-au călăuzit când am pus bazele noii noastre societăți. 

Noua noastră societate este chemată să deștepte spiritul public național, solidarizând pe toți românii; de aceea sperăm, nu ! nu sperăm, suntem siguri că toți românii — și când zicem toți românii, înțelegem nu pe toți levantinii, care se dau drept români, ci pe românii adevărați — se vor grăbi să se-nscrie împreună cu familiile lor în rândurile noastre.” 

După această esențială expunere de motive, ne grăbim a da aci, în strâmtul spațiu de care dispunem câteva extracte din 


STATUTELE SOCIETĂŢII „ROMÂNII VERZI”
Cap. I
Despre numele, membrii și emblema societății 

Art. 1. Se înființează în România o Societate Română cu numele de „Românii Verzi”. 


Art. 2. Oricine poate face parte din această societate, fără deosebire de sex, de etate sau de culoare politică, dacă este român sau româncă verde. 


Art. 3. Emblema societății va fi un român verde zdrobind falnic sub călcâiul său șarpele străinismului, care scrâșnește și țipă. 

Cap. II
Despre datoriile membrilor societății în genere 

Art. 4. Membrii de orice sex și etate ai societății „Românii Verzi” sunt datori să urască tot ce e străin și tot ce e de la străin, tot ce nu e român verde sau tot ce nu e de la român verde. 


Urmează apoi mai multe articole unde se enumeră cu de-amănuntul tot ce nu este verde românesc și care trebuie sistematic respins de orice membru al societății, ca, de exemplu, sentimente neromânești, artă neromânească, idei și spirit neromânești. 

Apoi: 

Art. 9. Se exceptează de la această regulă capitalurile neromânești. 

Statutele prevăd înființarea unui organ de publicitate al societății, cu titlul de Românul Verde, pus sub direcțiunea unui comitet de patruzeci membri, iar comitetul sub președinția eminentului meu amic, M. Ch. Rostogan. 

În acest comitet nu vor putea figura, mai mult de jumătate, membrii nevârstnici. 

Ziarul Românul Verde va fi redactat de toți membrii societății: fiecare membru, indiferent de vârstă sau sex, va fi dator a colabora măcar o dată la lună cu un articol de fond. 

Se-nțelege de la sine ce idei e chemat să propage Românul Verde. 

Mai departe, statutele arată că îndată ce societatea „Românii Verzi” va număra o sută de membri, se va declara constituită și va proceda la alegerea comitetului.


Cap. III
Despre datoriile membrilor minori ai societății 

Art. 30. Membrii minori ai societății, indiferent de etate și de sex, sunt datori a fi cât se poate mai curați. 

Art. 31. Ei sunt datori a asculta pe părinții lor de ambe sexe, de preferință pe acei care sunt membri activi ai societății. 

Art. 32. Acei care urmează la școală nu pot, sub nici un cuvânt, să se joace cu conșcolari străini; ei trebuie să se joace numai cu conșcolari români verzi, de preferință cu membrii activi ai societății. 

Art. 33. Membrii minori ai societății sunt obligați a obține note bune numai la profesorii români verzi, de preferință la acei cari sunt membri activi în societate.


Cap. IV
Despre datoriile membrilor de sex feminin 

Art. 40. Membrele societății sunt datoare să fie virtuoase ca niște matroane romane. 

Art. 41. Membrele societății sunt datoare să devie bune mame române. 

Art. 42. Ele sunt datoare a naște copii sănătoși după preceptul străbun: mens sana in corpore sano. 

Art. 43. Membrele societății care sunt încă june domnișoare sunt datoare să se mărite numai cu români verzi, de preferință dintre membrii activi ai societății. 

Art. 44. La cazul când o jună domnișoară s-ar mărita cu un român verde, care însă nu face parte din societate, este datoare a-l înscrie imediat printre membrii activi. 

Art. 45. Îndată, ce o membră devine mamă, ea este datoare să-și înscrie imediat copilul în societatea „Românilor Verzi”. 

Art. 46. Membrele societății sunt datoare a-și boteza copiii cu nume străbune ca Reea-Silvia, ca Tiberiu, ca Cicerone, ca Caracala, ca Cornelia, ca Catone etc. 

Art. 47. Membrele mame sunt datoare să dea copiilor lor o educațiune maternă în limba maternă. Sub nici un cuvânt apoi, nu-i slobod să încredințeze educațiunea copiilor la alte guvernante decât românce verzi. 

Art. 48. Ele sunt datoare a da singure să sugă copiilor, alăptându-i în același timp cu sentimente și idei de român verde, conform statutelor de față. 

Art. 49. În cazul când un membru nu ar avea lapte, sau, întâmplător, nu i-ar fi sfârcul mamelelor perforat, sau s-ar gâdila prea tare, sub nici un cuvânt nu va putea lua o doică străină, care ar da copilului să sugă lapte străin, alăptându-l în același timp cu sentimente și idei străine; ci va fi datoare să ia o doică româncă verde, de preferință o membră activă a societății. 

În capitolul despre membrii de sex masculin ai societății, statutele impun aceleași obligațiuni și taților ca și mamelor, afară, se-nțelege, de obligațiunile privitoare la alăptare. 

Se înțelege că orice abatere de la îndatoririle statutelor atrage după sine: întâia oară un avertisment, a doua oară o amendă și a treia oară excluderea, în ședință plenară, a membrului vinovat din societatea „Românilor Verzi” și declararea lui ca străin de neam. 

Abaterea de la îndatoririle privitoare la alăptare atrage după sine de la întâia oară pedeapsa excluderii. 
                                                     [Moftul roman, nr.6. 6 mai 1901] 



Freerunning in Santorini


Sir William Golding despre mineriade si instigatorii lor

                                                           

Rasfoind presa din 1990 am gasit un interviu cu urmatoarea apreciere a unui sir despre actiunile de acum doua decenii ale unor tovarasi :





" Un om care instiga astfel de actiuni inspaimantatoare 
( mineriada din 1990 - n.n.) ar trebui sa fie in puscarie nu 
 in fruntea unei tari "

Sir William Golding
laureat al premiului Nobel
Romania Libera
25 noiembrie 1990






William Golding



 Sir William Golding nu mai traieste demult, dar aprecierea de atunci ramane valabila si acum . Nici dupa doua decenii  societatea romanesca nu a depasit acea trauma, vinovatii de atunci sunt la fel de liberi ca si cei care au tras la Revolutie .

luni, 1 octombrie 2012

Alienarea sociala si scindarea societatii romanesti

Comentariul de mai jos este un raspuns la un articol remarcabil scris de catre Ciprian Ciucu si aparut pe Contributors.ro : 

Ciprian Ciucu - Doamnei Zoe Petre si prietenilor  dansei : la revedere de la un basist cretin



Sergiu Simion spune:
Domnule Ciprian Ciucu,
Felicitari pentru sinceritatea opiniilor asumate in nume propriu ( sub pseudonim exista foarte putine riscuri , de aceea acolo avem si foarte mult curaj …) , curajul de a va infatisa asa cum sunteti , formularea clara a unor adevaruri , dar si a unor intrebari si dileme care framanta de peste doua decenii orice constiinta civica normala .
Un adevar este cel despre presedintele Constantinescu ( cel atat de mult urat , insultat si injurat constant si in timp ce a avut actiuni remarcabile, dar si dupa ce nu a mai fost presedinte ) si despre rolul atat de insemnat pe care l-a jucat atunci ( dar negat acum ) in societatea romaneasca. Cred ca orice om de buna credinta are exact aceeasi opinie ca dvs ( „ Se luptase efectiv cu sistemul securist post-comunist şi momentul în care s-a declarat înfrânt eu l-am perceput (şi încă cred asta) ca pe un moment de mare bărbăţie.”) deoarece a fost singura personalitate aflata in cea mai inalta pozitie in stat care a spus adevarul brutal despre natura acestui sistem social inca in uz si despre politicienii lui , ori acest lucru nu poate fi iertat nici acum.
Un alt adevar este cel referitor la prestatia remarcabila pe care a avut-o in acea perioada doamna Zoe Petre in calitate de consilier prezidential . Ca profesoara , am admirat-o sincer in timpul studentiei, iar pentru acele vremuri a fost un om admirabil si unul dintre cei mai remarcabili profesori pe care i-am avut , cu mult peste nivelul unor profesori de la facultatile de filozofie si psihologie din anii `80 .
In acest context vreau sa evoc pentru cei interesati , atmosfera alegerilor de atunci in care a castigat presedintele Constantinescu, respectiv al doilea tur de scrutin in care Ion Iliescu a fost invins. Este vorba de un episod minor , dar pentru mine personal foarte important , deoarece este legat de comportamentul de atunci al celor doua personalitati politice in devenire , pentru multi inca necunoscute in acel moment . Daca la primul tur de scrutin prestatia domnului Constantinescu a fost foarte buna , tensiunea care plutea in aer era una foarte mare , victoria in al doilea tur fiind incerta. Din presa aflasem ca doamna Zoe Petre era sefa de campanie a domnului Constantinescu si coordona aceasta campanie de la Asociatia Pro Democratia. Cum urmarisem cu sufletul la gura prima confruntare dintre cei doi candidati la functia de presedinte, mi-a venit o idee. Aceasta pornea mai intai chiar de la comportamentul presedintelui Iliescu care dispunea de un antrenament absolut incredibil pentru discutiile in contradictoriu si interpretarea termenilor , fiind definit de ziaristii momentului drept omul care , sub masca zambetului si bonomiei aparente, nu raspundea de fapt la nici o intrebare. Probabil ca unii isi mai amintesc si acum fantasticele sedinte in direct ale CPUN-ului in care o sala intrega vocifera , dar domnul Iliescu , ca un adevarat Lup Larsen din Est, zambea absolut calm, controla subtil comportamentul salii si isi atingea toate scopurile…In al doilea rand, am plecat de la un document fundamental pentru intelegerea mecanismelor oculte ale sistemului trecut si publicat in acei ani, care releva adevaratul statut al persoanelor care ocupau prin anii `50 functii de conducere in organizatiile comuniste de tineret de la noi (http://romania-rusia.info/DirectiveleNKVD.asp). Cum nu o mai intalnisem pe doamna Zoe Petre din anii anii`80, iar timpul era foarte scurt, am aruncat totul pe o singura carte. Cu o seara inaintea confruntarii finale dintre cei doi candidati , am sunat la Asociatia Pro-Democratia, am spus ca sunt un fost student al doamnei Zoe Petre , si am rugat tanara care mi-a raspuns sa-i transmita un mesaj explicand ca este vorba de o propunere pentru ultima intrebare care sa fie adresata domnului Iliescu de catre domnul Constantinescu in confruntarea de a doua zi . Tanara mi-a confirmat mai intai primirea mesajului prin fax , si ulterior transmiterea lui catre doamna Zoe Petre. Va imaginati cu cata infrigurare am urmarit intalnirea finala dintre cei doi candidati si cu ce emotii am asteptat ultima intrebare adresata de catre domnul Constantinescu domnului Iliescu . Imi amintesc si acum pe domnul Constantinescu vorbind despre KGB , despre tactica de a tine oamenii in frica, foame si intuneric,etc. , linistea adanca ce se lasase in studio, si expresia aparte a domnul Iliescu care pentru prima data in campanie nu a mai avut nici o replica si nici un comentariu la o intrebare care iesea din grila clasica… Am considerat totusi ca poate fi o simpla coincidenta , dar peste ani am avut confirmarea chiar de la doamna Zoe Petre , ca atunci a primit propunerea si i-a dat curs imediat. Cred ca acest mic episod spune ceva semnificativ despre mentalitatea democrata si comportamentul deschis al celor doua personalitati .
Pe de alta parte , un principiu de bun simt spune ca fiecare dintre muritori este responsabil pentru actele si faptele sale ( trecute , prezente si viitoare) , deci si cele doua personalitati care au jucat un rol in istoria contemporana a Romaniei. In mod obiectiv, defectele pe care le-au avut atunci sau le au acum aceste doua personalitati , nu pot anula realizarile lor din trecut.
Din acest punct de vedere, cititorii pasionati de problemele politice au remarcat de multa vreme probabil ca discutiile din spatiul nostru public s-au deplasat in mod constant de la actiunile actorilor politici si sociali , la persoana celor in cauza . In societatea romaneasca actuala ploua din abundenta cu judecati de valoare, sentinte, epitete,caracterizari , portrete, etc., si tonul il dau exact cei care ar trebui sa se abtina .
Cand psihologii si psihiatrii de la noi fac evaluari in direct la TV (http://www.evz.ro/detalii/stiri/psihiatru-lupta-gadea-mru-a-fost-cu-cutitele-la-spate-ca-premier-pe-terenul-inamic-nu-t-9714.html
) sau in presa (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12095714-psihologul-hanibal-codul-deontologic.htm ), desi omologii lor din Occident recunosc ca in realitate nu au dreptul sa faca acest lucru deoarece „ diagnosticarea personalitatilor publice reprezinta o incalcare a codului deontologic al medicului psihiatru ” *) , ei incurajeaza de fapt trendul actual al psihologizarii , psihanalizarii si psihiatrizarii vietii publice de la noi , care nu este nimic altceva decat o forma mult mai subtila de anatema prin care este inlocuita clasica invectiva.
Dincolo de admiratia ironica a unor comentatori straini ( „Le vocabulaire fleuri, invectives, insultes etc… de la vie politique roumaine actuelle a son charme.” ) executiile publice si linsajul mediatic actual din spatiul public romanesc sunt definitorii pentru noua cultura a invectivei in care agresivitatea sociala certifica de facto lipsa dialogului : „ L’insulte et l’invective ne font pas un programme.”(Catherine Durandin ).
In sfarsit, de foarte multi ani nu am mai citit un astfel de articol asteptat, cred, de foarte multi dintre noi . Este un articol care impresioneaza in mod deosebit pentru ca , intr-un fel , inchide o cutie a Pandorei deschisa recent si in mod intentionat ( o putem numi generic cultura agresivitatii ) uneori chiar cu concursul unor personalitati contemporane care formal se declara democrate , pro-europene sau chiar de dreapta , dar in realitate practica invectiva la fel de vartos ca tabara adversa . In acelasi timp este un articol care deschide larg o usa a comunicarii normale si a dialogului sincer care de peste doua decenii s-a inchis metodic si planificat astfel incat in plan social s-a ajuns acum la un sindrom Babel in care toata lumea vorbeste simultan si in acelasi timp la un dialog al surzilor in care nimeni nu mai aude nimic din ce spune celalalt.
Cred ca un astfel de mesaj social sincer si atipic nu va ramane fara urmari , dar acestea nu pot fi niciodata imediate pentru ca la noi actioneaza tehnica descrisa de Olavo de Carvalho si denumita „ spirala tacerii” (http://inliniedreapta.net/dereferinta/spirala-tacerii-si-banalizarea-crimei-olavo-de-carvalho/ ) respectiv o tehnica prin care poate fi izolata normalitatea sociala , si care , prin ricoseu, favorizeaza anormalitatea sociala.
Poate de aceea in spatiul nostru public exista inca atat de multa alienare sociala, singuratate , disperare si ura acumulata , toate revarsate din plin in mass-media si pe Internet. Pentru ca asa cum imi spunea odata un strain, inainte de a invata sa luptam pentru o cauza , noi trebuie mai intai sa invatam sa lucram in echipa, dar acest lucru se poate intampla numai in comunitatile in care cetatenii mai au inca ceva in comun. Raspunsul este la fiecare dintre noi.
Cu stima,

*) Adrian Preda – Rade ciob de oala sparta 

Bursa ONG-urilor sau piata societatii civile



Cititi cu atentie mai jos ce doresc sa cumpere (preia)  unele persoane prin anunturi publice , deoarece altele se presupune ca vand (cedeaza)   : 


offline
6
Data inregistrarii:
Sambata, 26 Martie 2011, 09:23
Profil utilizator
Data post: Joi, 7 Iunie 2012, 09:33


Sunt interesata sa cumpar un ONG cu vechime de cel putin 2 ani, fara datorii si cu actele depuse la zi.

Sursa :  http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayPostByUser/userID_200520/elena-10-a-mai-scris.html#ixzz25n2OZzuW



Cu ani in urma am avut curiozitatea sa rasfoiesc un catalog al asociatiilor non-guvernamentale ( ONG-uri, Asociatii, Fundatii, etc.). Prin anul 2000 daca retin bine ,  numarul lor trecuse de  300.000.
Dar cel mai stupefiant aspect de care am aflat este unul punctual. Asociatia Internationala pentru Drepturile Omului cu sediul in orasul C. din provincie , avea sediul intr-o fosta piata si era condusa chiar de ...seful pestilor din acel oras.
Q.E.D.