Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles , Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois, Steven van Groningen, Leslie Hawke, Peter Damian Hurley

Wednesday, October 3, 2012

"Romanii verzi" si "Romania verde"

            
"Romanii verzi"
                Ion Luca Caragiale 



Spiritul de asociație, trebuie să constatăm cu bucurie, a luat un mare avânt la noi. 
Numărul deosebitelor societăți române, pe față sau secrete, este astăzi aproape incalculabil. 

Românul cât trăiește trebuie să fie membru în mai multe societăți; ba ceva mai mult, sunt români care, chiar înainte de naștere, sunt membri în „Cornelia, societatea mamelor române pentru ajutorul mutual în caz de naștere”; iar alții, chiar după ce mor, continuă să fie membri activi în societatea de îngropăciune mutuală: în schimbul unei neînsemnate cotizațiuni, orice membru, la caz, Doamne ferește, de moarte, are dreptul a fi îngropat cu muzică. 

Ca orice român, am căutat și eu să fac parte din cât mai multe societăți. Până mai zilele trecute, eram membru la opt; astăzi grație stăruințelor celebrului meu amic, eminentul pedagog, Mariu Chicoș Rostogan, am onoare a fi membru la nouă. A noua, cea din urmă, îmi pare mie că este societatea cea mai binevenită; ea răspunde la o mare și arzătoare necesitate națională. Cititorul se va convinge îndată cât de urgentă nevoie aveam de înființarea noii noastre societăți. 

Dar să lăsăm pe promotorul înființării acestei societăți să vorbească... 

„Noi, românii verzi, purcedem de la următoarele principii sănătoase de progres național: 
A iubi neamul său e peste putință din partea aceluia care nu urăște celelalte neamuri. 
Un neam nu poate avea vrăjmăși în propriile sale defecte; vrăjmașii lui sunt numai și numai calitățile altor neamuri. 
De aceea, un neam nu trebuie să-și piardă vremea a se gândi cum să-și îndrepteze defectele și cum să-și cultive calitățile; el are altceva mai profitabil de făcut; să le numere defectele și să le ponegrească sau de-a dreptul să le tăgăduiască altora calitățile. 

Prin urmare, un neam trebuie să aibă veșnic groază de celelalte, deoarece existența unuia n-are altă condiție decât compromiterea completă a altuia. 
De aci, necesitatea imperioasă a exclusivismului național celui mai extrem. 

Bărbatul care are copii cu o femeie de alt neam, sau viceversa, crește la sânul său niște monștri, care jumătate vor iubi până la nebunie neamul în mijlocul căruia au văzut lumina, iar jumătate îl vor urî cu înverșunare. 
Să ferească Dumnezeul străbunilor noștri pe orice român sau orice româncă să dea naștere la așa specimene teratologice ! 
Acestea sunt principiile cari ne-au călăuzit când am pus bazele noii noastre societăți. 

Noua noastră societate este chemată să deștepte spiritul public național, solidarizând pe toți românii; de aceea sperăm, nu ! nu sperăm, suntem siguri că toți românii — și când zicem toți românii, înțelegem nu pe toți levantinii, care se dau drept români, ci pe românii adevărați — se vor grăbi să se-nscrie împreună cu familiile lor în rândurile noastre.” 

După această esențială expunere de motive, ne grăbim a da aci, în strâmtul spațiu de care dispunem câteva extracte din 


STATUTELE SOCIETĂŢII „ROMÂNII VERZI”
Cap. I
Despre numele, membrii și emblema societății 

Art. 1. Se înființează în România o Societate Română cu numele de „Românii Verzi”. 


Art. 2. Oricine poate face parte din această societate, fără deosebire de sex, de etate sau de culoare politică, dacă este român sau româncă verde. 


Art. 3. Emblema societății va fi un român verde zdrobind falnic sub călcâiul său șarpele străinismului, care scrâșnește și țipă. 

Cap. II
Despre datoriile membrilor societății în genere 

Art. 4. Membrii de orice sex și etate ai societății „Românii Verzi” sunt datori să urască tot ce e străin și tot ce e de la străin, tot ce nu e român verde sau tot ce nu e de la român verde. 


Urmează apoi mai multe articole unde se enumeră cu de-amănuntul tot ce nu este verde românesc și care trebuie sistematic respins de orice membru al societății, ca, de exemplu, sentimente neromânești, artă neromânească, idei și spirit neromânești. 

Apoi: 

Art. 9. Se exceptează de la această regulă capitalurile neromânești. 

Statutele prevăd înființarea unui organ de publicitate al societății, cu titlul de Românul Verde, pus sub direcțiunea unui comitet de patruzeci membri, iar comitetul sub președinția eminentului meu amic, M. Ch. Rostogan. 

În acest comitet nu vor putea figura, mai mult de jumătate, membrii nevârstnici. 

Ziarul Românul Verde va fi redactat de toți membrii societății: fiecare membru, indiferent de vârstă sau sex, va fi dator a colabora măcar o dată la lună cu un articol de fond. 

Se-nțelege de la sine ce idei e chemat să propage Românul Verde. 

Mai departe, statutele arată că îndată ce societatea „Românii Verzi” va număra o sută de membri, se va declara constituită și va proceda la alegerea comitetului.


Cap. III
Despre datoriile membrilor minori ai societății 

Art. 30. Membrii minori ai societății, indiferent de etate și de sex, sunt datori a fi cât se poate mai curați. 

Art. 31. Ei sunt datori a asculta pe părinții lor de ambe sexe, de preferință pe acei care sunt membri activi ai societății. 

Art. 32. Acei care urmează la școală nu pot, sub nici un cuvânt, să se joace cu conșcolari străini; ei trebuie să se joace numai cu conșcolari români verzi, de preferință cu membrii activi ai societății. 

Art. 33. Membrii minori ai societății sunt obligați a obține note bune numai la profesorii români verzi, de preferință la acei cari sunt membri activi în societate.


Cap. IV
Despre datoriile membrilor de sex feminin 

Art. 40. Membrele societății sunt datoare să fie virtuoase ca niște matroane romane. 

Art. 41. Membrele societății sunt datoare să devie bune mame române. 

Art. 42. Ele sunt datoare a naște copii sănătoși după preceptul străbun: mens sana in corpore sano. 

Art. 43. Membrele societății care sunt încă june domnișoare sunt datoare să se mărite numai cu români verzi, de preferință dintre membrii activi ai societății. 

Art. 44. La cazul când o jună domnișoară s-ar mărita cu un român verde, care însă nu face parte din societate, este datoare a-l înscrie imediat printre membrii activi. 

Art. 45. Îndată, ce o membră devine mamă, ea este datoare să-și înscrie imediat copilul în societatea „Românilor Verzi”. 

Art. 46. Membrele societății sunt datoare a-și boteza copiii cu nume străbune ca Reea-Silvia, ca Tiberiu, ca Cicerone, ca Caracala, ca Cornelia, ca Catone etc. 

Art. 47. Membrele mame sunt datoare să dea copiilor lor o educațiune maternă în limba maternă. Sub nici un cuvânt apoi, nu-i slobod să încredințeze educațiunea copiilor la alte guvernante decât românce verzi. 

Art. 48. Ele sunt datoare a da singure să sugă copiilor, alăptându-i în același timp cu sentimente și idei de român verde, conform statutelor de față. 

Art. 49. În cazul când un membru nu ar avea lapte, sau, întâmplător, nu i-ar fi sfârcul mamelelor perforat, sau s-ar gâdila prea tare, sub nici un cuvânt nu va putea lua o doică străină, care ar da copilului să sugă lapte străin, alăptându-l în același timp cu sentimente și idei străine; ci va fi datoare să ia o doică româncă verde, de preferință o membră activă a societății. 

În capitolul despre membrii de sex masculin ai societății, statutele impun aceleași obligațiuni și taților ca și mamelor, afară, se-nțelege, de obligațiunile privitoare la alăptare. 

Se înțelege că orice abatere de la îndatoririle statutelor atrage după sine: întâia oară un avertisment, a doua oară o amendă și a treia oară excluderea, în ședință plenară, a membrului vinovat din societatea „Românilor Verzi” și declararea lui ca străin de neam. 

Abaterea de la îndatoririle privitoare la alăptare atrage după sine de la întâia oară pedeapsa excluderii. 
                                                     [Moftul roman, nr.6. 6 mai 1901] 



No comments: