Diagnosticul social pus de vocile critice si lucide de la noi este unul aproape fara speranta :
" Putregaiul s-a intins in tot spatiul public, cancerul a ajuns la maduva. Valorile nu doar ca s-au rasturat si bulversat total, dar cei care au curajul sa ramane in picioare sunt alungati, executati sau, in cel mai bun caz, ignorati. Vedem cum sunt sufocati astazi Cartarescu, Plesu, Patapievici, Tismaneanu sau Liiceanu de calaii ratiunii si bunului simt, calcati in picioare de prostie si ignoranta. Pe scena defileaza in mars triumfal minciuna, impostura si coruptia, intr-o harmalaie si confuzie de nedescris. As vrea sa spun, totusi, ca se mai poate face ceva, ca nu e totul pierdut si ca mai exista speranta. Pentru prima data, imi pare ca nu mai vad clar linia orizontului. Imi cer scuze ca nu mai gasesc resurse de optimism. Traiesc un fel de solidaritate trista cu cei care pleaca sau raman resemnati. As vrea sa oferiti voi cateva motive menite sa convinga ca putem, totusi, merge mai departe."
Dan Tapalaga
Putregaiul
Una din cele mai lucide si normale constiinte ale natiunii noastre face un pas mai departe si face o radiografie inspaimantatoare a starii de fapt , respectiv a posibilelor consecinte pe care le poate atrage aceasta iresponsabilitate a clasei politice :
" Să nu ne facem iluzii: nu vor mai fi minuni ca boicotarea referendumului şi ca sprijinul Uniunii Europene. Europa, având la rândul ei mari probleme pentru care premiul Nobel e o slabă consolare, se va scârbi curând de o ţară a fărădelegii ca România. Daţi-mi voie să fac o profeţie (care sper totuşi din toate puterile mele să nu se realizeze): de-acum în trei ani nu vom mai fi nici membri UE, nici membri NATO.
Obrăznicia sfruntată, pescuitul în ape tulburi, nerespectarea legilor, tirania majorităţii, populismul agresiv, holocaustul cultural, atentatul la fibra morală a naţiunii, fireşti când eşti guvernat de un plagiator şi de un Adolf în miniatură, ne vor scoate până la urmă din Occident şi ne vor arunca acolo unde pare că vrem să dovedim, mereu şi mereu, că ne e locul: unde şi-a dus surdul roata şi mutul iapa, unde şi-a-nţărcat dracul copiii, lângă Moldova, Ucraina şi Belarus. Nu ştiu dacă cei ce ne conduc azi şi-au propus deliberat performanţa asta, nu ştiu dacă şi-au vârât şi ruşii coada în planurile lor, dar şi aşa, şi aşa, tot acolo ajungem. Nu mai cred în trezirea, în al unsprezecelea ceas, a României."
Mircea Cartarescu
Apocalipsa acum
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu