![]() |
| https://aerlive.ro/ |
![]() |
| https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10222226028459577&set=a.1079179819650&type=3&theater |
" Jurnalul unui psiholog "( 2007-2025) este o viziune si o perspectiva originala asupra societatii romanesti generata initial de involutia unui domeniu profesional sensibil confiscat de instante straine naturii acestuia.
Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :
Principele Charles, Ambassador of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Romania, Catherine Durandin , Dennis Deletant , Tom Gallagher, Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois , Katherine Verdery,, Steven van Groningen, Leslie Hawke
Tendintele (in)constiente de psihologizare si psihiatrizare a vietii publice romanesti.
Un vechi proverb romanesc spune ca nu este bine sa vorbesti de funie in casa spanzuratului . De fapt, politicienii nu fac decat sa ridice mingea la fileu celor care promoveaza din plin actualele tendinte de psihologizare si psihiatrizare a vietii publice romanesti. Seara trecuta de exemplu , telespectatorii puteau urmari pe un post TV doi domni psihologi ( Tudorel Butoi si Hanibal Dumitrascu ) care se intreceau intr-un fel de /diagnostice/ urmate de /predictii/ pentru... doi sefi de stat , respectiv presedintele Romaniei si presedintele Georgiei care s-au intalnit recent la Bucuresti. Despre problema /diagnosticului/ pus in spatiul public si despre /obligatia deontologica a psihologilor de a nu se angaja public in prejudicierea imaginii celorlalti/ , Vlad Mixich a scris un excelent articol ( http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12095714-psihologul-hanibal-codul-deontologic.htm). Pe de alta parte, intr-un articol publicat pe Contributors.ro , un psihiatru roman din Occident a transat foarte clar aceasta enormitate : / In comentariile la articolul meu / Paza buna trece primejdia rea/ , am fost intrebat daca, in calitatea mea de medic psihiatru, ma pot pronunta diagnostic cu privire personalitatile politice ale momentului. Cu riscul de a dezamagi trebuie sa clarific ca diagnosticarea personalitatilor publice reprezinta o incalcare a codului deontologic al medicului psihiatru./ Adrian Preda (http://www.contributors.ro/editorial/rade-ciob-de-oala-sparta/) Aceaste tendinte recente manifestate in viata publica de la noi pot fi asimilate unei culturi a invectivei care este din ce in ce mai prezenta in societatea romaneasca si semnaleaza probleme mult mai adanci care tin de controlul social si de vechea maxima a lui Juvenal : " Cine-i pazeste pe paznici ?!" . Sa ne gandim numai la faptul ca magistratii de exemplu, trebuie sa indeplineasca conditii draconice din punct de vedere profesional si social ( ex: nu pot deveni magistrati daca au avut calitatea de colaboratori si/sau ofiteri ai fostei Securitati,etc. ) . Problema este ca psihologii care testeaza acum magistratii si care ar testa pe viitor si politicienii ( cum propune domnul Antonescu )nu au aceasta interdictie ! Interesant, nu ?!
Sursa : https://revista22.ro/actualitate-interna/antonescu-sunt-de-acord-cu-testele-psihologice-pentru-politicieni-dar-nu-exist259-undeva-o-lege ( comentariul 1)
Incercarea de a analiza evenimentele recente de la noi prin prisma teoriei jocurilor si disonanta cognitiva este o analiza captivanta in forma , dar nu si in continut.Aplicarea teoriei jocurilor si a strategiei “win-win” in lupta politica de la noi respectiv politicienilor romani din zilele noastre starneste zambetul ( imaginati-va cam ce replici ar da domnii Antonescu , Ponta , Sova, etc. la asa ceva ! ). Un alt zambet starneste incercarea de a explica comportamentul liderilor politici prin “ambivalenta emotionala”,etc. sau comportamentul maselor prin “disonanta cognitiva” :
„ Ca să explic mai bine ce doresc să comunic, voi defini un pic disonanţa cognitivă sub forma existenţei unei situaţii conflictuale la nivelul emoţional, a existenţei mai multor procese mentale contradictorii simultane. ”
Politica e ceva foarte real care se bazeaza pe interese extrem de pragmatice , nu pe sentimente sau pe logica lui Aristotel . In cele mai multe cazuri nu prea are legatura cu conceptele si teoriile invatate prin facultatile de psihologie sau sociologie cu atat mai mult cu cat, cum spunea foarte plastic cineva , la noi „ au existat si facultati de prostit oameni” .Pe de alta parte, ideea ca putem controla si manipula „stiintific”comportamentul multimilor a fost cultivata asiduu la Academia Stefan Gheorghiu sau la Baneasa unde in acele vremuri se predau cadrelor de conducere si ziaristilor cursuri speciale de „ psihologia maselor ”. In prezent , psihologizarea si psihiatrizarea fortata a vietii publice si politice din Romania ultimilor ani , cultiva aceeasi iluzie a controlului social si a manipularii eficiente a comportamentului multimilor .Oricat de atractiva poate parea psihologia celor care cred in asemenea iluzii , a explica domeniul politic numai prin intermediul ei duce la ridicol :
„ În mare, înseamnă că la nervi nu-i tocmai de preferat să luăm decizii.Oricât de logic ar gândi o persoană în general, când sentimentele faţă de persoana cu care are o dispută sunt deosebit de puternice (fie dragoste, fie ură), adică la marginea obsesiei sau mai departe, acestea îi vor îngrădi capacitatea de a judeca lucrurile corect.”
In aceasta varianta, cetatenii pot ajunge sa creada ca politica e un fenomen atat de complicat si de ezoteric incat poate fi descifrat numai cu ajutorul parapsihologilor sau flacarii violete, cand de fapt totul depinde numai de votul in cunostinta de cauza ( sau nu !) al cetatenilor. Recent , la un post de televiziune , si pentru cine era dispus sa creada, parapsihologul Aliodor Manole isi asuma deschis controlul asupra comportamentului lui Traian Basescu de la precedenta campanie electorala si explica greselile acestuia prin faptul ca s-a aflat la o distanta mai mare de x metri de influentator , respectiv de „influenta distala” ( sic !).In final, inca o observatie care merita citata :
” Sentimentele de ură instigate în populaţie de vreo câţiva ani îşi produc acum roadele – distrug orice urmă de logică.”
Sigur ca in aceasta actiune de manipulare criminala ( si nu este singura ! ) este implicata si psihologia , dar injectarea masiva intr-o populatie a urii , a pornografiei , s.a.m.d. este in primul rand o decizie politica , sociala,administrativa, etc. pentru care sunt responsabili anumiti factori non-psihologici. Psihologii si sociologii mercenari ( cand exista ) intra in scena numai ulterior.In alta ordine de idei, daca secolul trecut a demonstrat cu prisosinta ca pedagogia urii a fost una specifica prin definitie nazismului si comunismului , respectiv unor sisteme politice si sociale criminale si primitive in acelasi timp, atunci intrebarea fundamentala este ce cauta toata aceasta „pedagogie” aici, acum, si intr-o tara ( inca ) din Uniunea Europeana .Cu toate ca nu putem niciodata explica totul numai prin grile psihologice , concomitent cu abundenta interpretarilor psihologizante din mass-media , la noi a aparut si mania ( inexistenta in statele UE ) a examinarii psihologice ( fara nici o eficienta sociala reala -n.n. ) a unor intregi categorii sociale si profesionale . Ambele nu au nici o legatura cu altruismul sau deontologia , ci exprima si promoveaza numai interesele unor grupuri obscure care au transformat psihologia intr-o afacere extrem de profitabila. Cei interesati pot afla oricand detalii, Internetul este inca liber :)).
Sursa : http://www.contributors.ro/editorial/rade-ciob-de-oala-sparta/#comment-92324

" Janteloven’s social code dictates emphasis on collective accomplishments and well-being, and disdains focus on individual achievements. It is an underlying Scandinavian philosophy principle that applies across Denmark, Norway, Sweden, Finland, and Iceland. Understanding Janteloven is paramount to understanding both the history and modern-day cultures of these countries"
https://www.scandinaviastandard.com/what-is-janteloven-the-law-of-jante/
RULE 1 | Do not to think you are anything special. |
RULE 2 | Do not to think you are as good as we are. |
RULE 3 | Do not to think you are smarter than we are. |
RULE 4 | Do not to imagine yourself better than we are. |
RULE 5 | Do not to think you know more than we do. |
RULE 6 | Do not to think you are more important than we are. |
RULE 7 | Do not to think you are good at anything. |
RULE 8 | Do not to laugh at us. |
RULE 9 | Do not to think anyone cares about you. |
RULE 10 | Do not to think you can teach us anything. |
![]() |
| https://voiceofeurope.com/2019/12/norwegian-government-gives-e3-7-million-to-artist-who-spray-paints-with-his-anus/ |
![]() |
https://www.iqads.ro/articol/49354/starcom-romania-lanseaza-social-media-stars-index-topul-celor-mai-urmarite |
" Istoric vorbind, încrederea n-a fost niciodată la cote entuziasmante în România; postsocialismul, cu haosul, insecuritatea şi deruta valorică pe care le-a generat, a accentuat-o decisiv. Postsocialismul a trecut, dar neîncrederea e tot acolo. Or, manelele nu fac decât să exprime, în cel mai direct mod, această realitate."
( https://www.revistasinteza.ro/istoria-manelelor-recente-cu-succes-in-flux-si-reflux)
![]() |
https://www.iqads.ro/articol/49354/starcom-romania-lanseaza-social-media-stars-index-topul-celor-mai-urmarite |
![]() |
| Horia-Radu Patapievici Foto : marginaliaetc.ro |
" „Deși toată viața m-am îndeletnicit cu încercarea de a înțelege lucrurile, și am căutat în toate, în mult mai mare măsură decât plăcerea mea, luciditatea fără rest, a mea și a culturii, foarte târziu am înțeles că tema vieții mele a fost dintotdeauna paradisul. Încă de când mă lăsasem fascinat de ideea posibilității de a-ți începe viața din nou, de astă dată perfect – iar asta s-a întâmplat când am descoperit, la șaptesprezece ani, La vita nuova a lui Dante –, eram deja în căutarea paradisului. L-am căutat, fără să știu că îl caut, în toate formele de frumos la care, de-a lungul vieții, mintea și inima m-au făcut sensibil, recunoscându-l, întotdeauna același, cald, emoționant, încărcat de nostalgie și de promisiuni, în marile pagini ale marilor literaturi, în ideile metafizice ale filozofiei, în ecuațiile fizicii matematice, în construcțiile teologiei, logicii formale sau muzicii, raportându-mă mereu, ca la un orient viu și la un nord polar deopotrivă, prin el, la splendorile poeziei.“
Horia-Roman Patapievici
![]() |
https://www.facebook.com/ana.chirila.731572/videos/523113698332620/?t=10
https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/video-fetita-ardeal-noroaie-genunchi-drumul-scoala-va-dati-seama-simte-copilul-ajunge-sfarsit-acasas-1_5e32e6ef5163ec42719a571a/index.html