"Relatiile nepotrivite" cu serviciile de informatii
( N.B. Superb eufemism ! E ca si cum ai spune ca in vremurile de alta data trimiterea unui om dupa gratii pentru o vina imaginara nu era o ticalosie si o abjectie ci numai "o practica sociala nepotrivita". )
O stire bizara din presa de azi atrage atentia pentru ca ne arata ce pot face uneori lucratorii acestor servicii:
"Dosarul celor patru procurori a fost disjuns de Parchetul General din cel in care a fost trimis in judecata sotul Ramonei Diaconu, capitanul Seriviului Roman de Informatii (SRI) Daniel Diaconu, pentru fals in sensul "fabricarii" unei note a Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) care a dus la demisia din parchet a fostului procuror brasovean, Ioan Gliga" informeaza NewsIn.
Un asemenea comportament intr-un stat democratic devine posibil numai prin incalcarea unei legi dar pentru "baietii destepti" asta nu este niciodata o problema :
"Fata de datele si indiciile rezultate in cursul efectuarii urmaririi penale, care contureaza posibila existenta unor raporturi cu structuri de informatii, interzise expres prin dispozitiile art. 7 din Legea nr. 304/2004 republicata, privind statutul judecatorilor si procurorilor, potrivit carora (...) procurorii, (...) nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, urmeaza a se dispune disjungerea cauzei si continuarea cercetarilor fata de persoane inca neidentificate din cadrul SRI".
( Parchetul General ancheteaza patru procurori pentru o relatie "nepotrivita" cu serviciile de informatii ).
Sursa : http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-07-25&id=34404
Sa rezumam : o persoana care are calitatea legala de a incepe urmarirea penala a unei persoane NU are dreptul sa aiba "relatii nepotrivite" cu serviciile de informatii indiferent daca este in cauza comiterea unei unei crime sau ...furtul unor gaini ! Perfect de acord pana aici, pentru ca am vazut mai sus ce se poate intampla daca apare "concubinajul" ( "relatiile neportivite" ) .
Acum sa incercam un experiment ideal si sa ne imaginam ce s-ar putea intampla daca nu ar fi in cauza cele mai cumplite lucruri ( omuciderea ) sau cele mai studide stupide lucruri ( furtul unor gaini ) ci ar fi vorba de lucrurile foarte delicate si omenesti care apar in cursul terapiei psihologice, consilierii psihologice, examinarilor psihologice, avizelor, diagnosticelor, etc. In acest caz este vorba de confidentialitatea actului psihologic ( cu atat mai mult cel psihiatric... ) si de independenta profesionala a psihologului sau psihiatrului .
Prin reducere la absurd, daca un lucrator al unui serviciu secret poate fabrica o simpla "nota" care "da de-a berbeleacul" un om,...nu s-ar putea ajunge chiar si mai departe ?!
De fapt nu avem nevoie nici de imaginatie nici de reprezentare, nici de intrebare , nici de raspuns. . .
In ceea ce priveste nefericitii psihologi romani, daca parcurgem integral Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania ( www.dreptonline.ro/legislatie/legea_profesiei_psiholog.php -) vom constata ca psihologilor NU li se interzice nicaieri ( deci le se permite ) sa fie lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii , la fel cum NU li se interzice nicaieri ( deci li se permite !) sa fi fost lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai fostei Securitati. Deci pot fi sau una sau alta , si una si alta...
Asa ca cel care merge la un psiholog real are de fapt in fata cam trei psihologi virtuali : unul "de-al lui" si/sau unul sau chiar doi "de-ai lor". Metafizic vorbind, ca sa stie cu care din ei discuta ar putea apela la un ghicitor chinez cu betisoare ( dar e cam scump si e cam departe... ) . Mult mai la indemana ar fi solutia petalelor unui trandafir : " Ma iubeste, nu ma iubeste....".
Ce ti-e si cu amorurile astea intre civilii unei societati civile...adormite...
Sergiu Simion
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu