Elita discreta pro România


ELITA DISCRETA PRO ROMANIA

Este elita formata din acele personalitati de exceptie si independente fata de sistemul de aici , dar care cunosc si inteleg Romania si problemele ei , sau chiar cunosc limba romana , inteleg spiritualitatea romaneasca si in mod dezinteresat , onest si responsabil fac pentru Romania poate mai mult decat reprezentatii ei formali si elitele ei oficiale :

Principele Charles , Dr. Peter Gross , Jean Lauxerois, Steven van Groningen, Leslie Hawke, Peter Damian Hurley

Tuesday, March 17, 2015

De la gandirea individuala la reforma de sistem si invers


Pentru mass-media actuala si pentru societatea noastra inca incremenita in proiect , articolul profesorului Marcel Cremene aparut pe Contributors.ro  ( Marcel Cremene - Despre mai multe feluri de gandire ) este o utopie si in acelasi timp o gura de oxigen intr-o incapere nearisita .
Altfel spus , axiomele formulate de autor sunt valabile pentru tarile cu un inalt grad de civilizatie :

„ Gândirea ar trebui să fie o preocupare importantă pentru orice persoană ”. 
„ Din punct de vedere pragmatic, eficiența gândirii determină succesul individual și de grup.” 
„ În țările cu un înalt grad de civilizare dezvoltarea gândirii (nu doar simpla furnizare de conținut) este preocuparea cea mai importantă în procesul de educație.” 
“Daca dorim pur si simplu sa gandim mai bine atunci poate merita sa punem un pic la lucru sistemul nostru de gandire … odata antrenata gandirea prin procese lente, se imbunatateste mult si CALITATEA gandirii rapide pe care in mod inevitabil o folosim cel mai mult”

Cum este la noi ? Dincolo de simtul umorului activat in mod obligatoriu prin comparatia cu altii , daca facem abstractie de climatul general ( si visceral ) din mass-media si daca ne uitam doar pe platforma Contributors.ro ( aceasta este una dintre cele mai bune de la noi !) observam ca cititorii sunt interesati, in realitate si in primul rand , de pseudo-problemele furnizate de catre autori si lideri de opinie :

• Cum recunoaştem un prost – 13,236 vizualizari
• Despre neajunsul de a scuipa în sus – 10,701 vizualizari
• De ce Occidentul nu se mai satură de sărăcia românilor – 8,456 vizualizari,etc.

In cazul societatii romanesti si al sistemului nostru de invatamant ne confruntam de 25 de ani cu aceeasi crunta realitate :

„ Ne place sau nu, școala românească este o prelungire a școlii din regimul comunist – exemplul tipic de societate închisă. Iar mentalitățile se schimbă în zeci de ani, doar odată cu schimbarea generațiilor.”

Din nefericire, solutia propusa de autor este nu numai utopica, ci de-a dreptul gresita transferand in totalitate responsabilitatea educatiei de la scoala/ sistem la beneficiarii lor respectiv elevi si studenti :

„ Tocmai din acest motiv este vital ca elevii și studenții să afle despre aceste lucruri, să le conștientizeze și să-și asume propria educație.”

In acest caz autorul pare sa confunde educatia ( proces social ) cu autoeducatia ( proces individual ) propunand o societate utopica in care educatia se face „individual si acasa” .
Din nefericire , acest tip de eludare a problemelor realitatii sociale seamana foarte bine cu schizofrenia comunista in care elevii cantau una la scoala cu „Partidul, Ceausescu, Romania” dar alta cand ajungeau la parintii lor care spuneau bancuri cu „cizmarul” devenit celebru prin „tabloul intr-o ureche” , mult mai tarziu schimbat in „tabloul in doua urechi”.
Problema eludata de autor in acest caz este reformarea sistemului de invatamant care constitue prima caramida pusa la fundatia educatiei si care ar trebui sa preocupe in cel mai inalt grad si cetatenii , si decidentii sistemului . Chiar daca mentalitatile se formeaza in zeci de ani , in lipsa unei adevarate reforme a sistemului , ele nu se vor schimba niciodata .
Altfel spus, fara resetarea obiectivelor si sistemelor de valori adresate beneficiarilor sai elevi si studenti , orice demers de acest gen ramane un demeres utopic.
In anii `90 am avut ocazia sa citesc cu maxim interes o programa franceza pentru echivalentul claselor I-IV de la noi adusa de un primar ( fost profesor) ajuns la un schimb de experienta in Franta . Obiectivele esentiale urmarite de educatorii francezi de atunci erau incurajarea elevilor ca inca de mici sa gandeasca independent si cu mintea lor , sa aiba incredere in propria gandire si sa puna intrebari ( De ce ? Cum ? ,etc. ) ca sa poata intelege ce se intampla in jurul lor si sa-si exprime ferm opinia ( „Asta e parerea mea , asta cred eu , etc. ) inclusiv negatia ( „ Nu sunt de acord …” ; „Nu accept / Nu vreau”).
Tot in anii `90, ziarul „Romania Libera” a prezentat rezultatele unei studiu facut de unii cercetatori straini pe membrii guvernului nostru de atunci . Cercetatorii au ajuns la o concluzie extrem de interesanta . Ineficienta guvernului nu provenea din lipsa inteligentei sau competentei membrilor , ci din …neincrederea membrilor sai in propria lor gandire , ei fiind mereu tentati sa ia deciziile doar cu aprobare „de sus”. Ambele situatii raman la fel de semnificative si acum .
In sfarsit, acest foarte interesant articol atemporal si utopic in acelasi timp , are unele accente iluministe care tin de increderea in forta nelimitata a ratiunii si de credinta implicita ca o societate ca a noastra si afla in stare de parabioza ar putea fi reformata numai prin „antrenarea deliberata a gandirii” deci facand abstractie de realitatea concreta , dar din nefericire „practica ne omoara” ( inainte de 1989 la noi s-a scris pana la exasperare -si putem estima acum cu ce rezultate – despre creativitate , brainstorming ,etc. :) )).
Ar fi foarte frumos daca ar fi si posibil . Inca Aristotel spunea ca intregul este altceva decat suma partilor. Daca prin conventie tacita creierul uman este cea mai complicata entitate din univers, daca o organizatie umana devine eficienta cand un procent semnificativ din cele 22 (!) de variabilele ale ei sunt in stare functionala, si daca orice societate umana este formata din cateva milioane de indivizi si mii de organizatii umane , ne putem usor imagina ce insemana cu adevarat o reforma si/sau o schimbare sociala in care cetateanul roman sa fie privit ca :
„ o fiinta autonoma care are drepturi si isi poate planifica singur viata deoarece dispune de noi competente (pachete de cunostinte, aptitudini si atitudini transferabile, multifunctionale ) care permit implinirea si dezvoltarea personala , incluziunea sociala si angajarea , si care dispune , ca orice alt cetatean european , de competente cheie ( DeSeCo ) : 
a) nivelul autonom-individual ( dezvoltarea abilitatii individuale de aparare si sustinere a drepturilor, intereselor, responsabilitatilor, limitelor si nevoilor; abilitatea de a alcatui si conduce proiecte de viata si proiecte personale; abilitatea de a actiona in cadrul unui context / cadru mare ) 
b) folosirea interactiva a instrumentelor ( limbaj, simboluri, texte, cunostinte, informatii, noi tehnologii, etc.) si, in sfarsit, 
c) evolutia in grupuri sociale heterogene (abilitatea de a relata altora, de a coopera, de a conduce si de a rezolva conflicte).
Simplificand lucrurile, un cetatean european ar trebui sa cunosca cel putin o limba straina, sa lucreze cu calculatorul, sa aiba competente interpersonale si civice , sa accepte diferentele intre el si altii, sa participe activ la viata sociala, etc. ”
Dupa aceea , eventual , isi poate dezvolta gandirea individuala cat doreste…
Pariez pe o cafea virtuala ca nici Ministerul Invatamantului preocupat de contractele cu Microsoft si nici consilierii lui , nu au considerat aceste obiective stabilite la nivel european drept esentiale pentru o reforma a educatiei si integrarea noastra in Europa si nici autorul articolului preocupat doar de gandirea critica, rapida, laterala,creativa, lenta , brainstorming sau „ legatura dintre calculatoare si omlete” ca sa glumim putin.
Ori daca nici reforma nu am facut si nici in Europa nu vrem sa ne integram cu adevarat , am ajuns exact in situatia lui Alice in Tara Minunilor.
Nu stim pe unde mergem pentru ca de fapt nu stim ce urmarim si nici nu stim unde vrem sa ajungem , deci inca mai avem de asteptat pana cand va fi urnit drobul de sare.
In lipsa unei reforme de sistem nu ne ramane decat ca fiecare cetatean sa se educe pe cont propriu sau se integreze de unul singur in Europa asa cum au facut-o deja romanii frumosi din diaspora unde isi construieste fiecare cate o Romanie a lui pentru ca aici nu au avut voie de la stapanire sa-si construiasca una a lor. 
Si au reusit cu brio in timp de megasina sociala de aici (cu ministerele ei cu tot)  nu a reusit intr-un sfert de secol decat performanta horror de a a-si alunga propriii cetateni peste hotare , de a trimite interlopi si penali in Parlament, de a pradui fondurile europene si de a restitui proprietati doar unora si pe motive de „ paranoia , lombosciatica si atacuri de panica ” :) )

No comments: