O vedeta TV si om de afaceri , " omul momentului in showbizul romanesc " (https://www.impact.ro/alex-bodi-este-putred-de-bogat-are-bolizi-de-lux-si-chiar-un-avion-privat-foto-de-senzatie-106517.html ) cum il alinta presa , respectiv Alex Bodi , fostul sot al vedetei Biancai Dragusanu este arestat recent pentru trafic de persoane si proxenetism (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/alex-bodi-fostul-sot-al-biancai-dragusanu-a-fost-arestat-acuzatiile-trafic-de-persoane-proxenetism-santaj-1400870 ) .
O alta vedeta TV ( Cristina Joia , designer al emisiunii " Visuri la cheie" ) este lovita si desfigurata de o soferita agresiva careia i-a atras atentia ca a parcat incorect (https://adevarul.ro/entertainment/celebritati/cristina-joia-designer-emisiunii-visuri-cheie-protv-batuta-desfigurata-intr-un-magazin-capitala-soferita-parcat-ilegal-1_5fa82f7f5163ec4271a67b83/index.html ) .
Aceste " fapte sociale" sunt un fel de ancore folosite de psihologul si profesorul universitar Daniel David , intervievat de postul Digi24, pentru a ajunge la concluzii surprinzatoare in urma analizarii unor comentarii de pe net.
In primul caz , un asemenea comentariu tipic pentru mentalitatea unor aparatori ai infractorilor este acela care ia apararea proxenetilor dand vina pe persoanele traficate ( „cu siguranță fetele pe care le-ar fi traficat nu s-au împotrivit, au fost și ele de acord” ) fiind interpretat intr-o cheie stranie de catre psihologul si profesorul Daniel David :
" În perioada prin care trecem, mesajele agresive, ciudate, împotriva a ce considerăm de bun-simț (s.n.), împotriva autorității(s.n.), aceste mesaje devin tot mai intense și mai frecvente, pentru că pe de o parte suntem în condiții de pandemie (s.n.), care generează un stres foarte puternic, iar noi știm că atunci când oamenii sunt stresați, impulsurile pe care le au, tendințele mai agresive, cinice și așa mai departe, cresc (s.n.). Sunt mult mai bine reprezentate."
" Suntem în perioadă de alegeri (s.n.), un al doilea factor, iar toate conflictele și toate dezbaterile agresive (s.n.)pe care le vedem între partidele politice influențează până la urmă comportamentul individual al oamenilor, în diverse contexte(s.n.)."
" Apoi, să nu uităm că atunci când sunt implicate vedete în astfel de acțiuni, vedetele au o mulțime de prieteni, o mulțime de fani, că de aia sunt vedete(s.n.). Și atunci, aceste rețele sociale ale lor reacționează – pro comportamentul lor, indiferent care a fost (s.n.)."
Inainte de orice interpretare in cheie psihologica , vorbim despre infractiuni foarte grave prevazute cu punct si virgula in Codul Penal ( trafic de persoane si proxenetism ) si pedepsite conform legilor in vigoare cu ani de inchisoare . In acest caz , denigrarea victimei si justificarea actiunilor traficantului si proxenetului nu au nicio legatura logica sau psihologica cu pandemia sau cu dezbaterile agresive din Parlament ( a existat trafic de persoane si proxenetism si inainte de acestea ! ) , dar au legatura clara cu sustinatorii "vedetei" ( in acest caz traficant si proxenet) .
Ce fel de legatura ? Nu este nevoie de cunostinte psihologice sau academice pentru a intelege ca traficul de persoane si proxenetismul , respectiv comportamentul vedetei care le practica, nu sunt sustinute si aparate de cetatenii onesti , ci doar de infractori si adeptii lor.
Altfel spus , in acest caz interpretarea "in cheie psihologica" a unor atitudini clar antisociale este total eronata deoarece echivaleaza cu "justificarea" lor , pentru ca aici nu mai este vorba de "contrarierea bunului simt" , ci de apologia infractiunii si infractorilor.
In al doilea caz , respectiv al vedetei desfigurata pentru ca a atras atentia asupra unei parcari ilegale sau incorecte , vina este atribuita de comentatori nu agresorului , ci tot victimei.
Si in aceasta situatie interpretarea psihologului si profesorului Daniel David este absolut deconcertanta :
" O să vorbesc despre comentariile făcute - „să-și vadă de treaba ei”... Este această tendință într-o societate cinică (s.n.), cu neîncredere interpersonală foarte crescută( s.n.), care duce la un capital scăzut, adică nu ai o rețea socială puternică prin care oamenii să susțină ideea de bun-simț, ideea de socializare, împreună cu ceilalți (s.n.) ... Este ideea asta că „să-ți vezi de treaba ta, acasă la tine faci ce vrei”(s.n.) , „în spațiul public nu vorbi în numele unor valori pro-sociale, pentru că s-ar putea să o încasezi(s.n.) ”. Da, este această idee, din păcate, care merge, cum spuneam, cu cinismul și cu neîncrederea interpersonală extrem de puternică, ceea ce este o problemă."
Aici lucrurile sunt mult mai complicate , iar interpretarea savanta le complica si mai mult :
" Este ideea asta că „să-ți vezi de treaba ta, acasă la tine faci ce vrei”(s.n.) , „în spațiul public nu vorbi în numele unor valori pro-sociale, pentru că s-ar putea să o încasezi(s.n.) ”. Da, este această idee, din păcate, care merge, cum spuneam, cu cinismul și cu neîncrederea interpersonală extrem de puternică, ceea ce este o problemă."
In acest caz viziunea profesorului psihologului si profesorului Daniel David recurge la un postulat des invocat in declaratiile sale publice si care se remarca prin generalizari gratuite :
"...romanii (s.n.) au un nivel extrem de crescut de neincredere interpersonala (a), care se generalizeaza apoi si spre institutiile statului (b) . Pandemia a amplificat sau macar a intarit aceasta neincredere, reflectata si de explozia teoriilor conspiratiei (c), care provoaca direct viziunea statala oficiala".
In acest caz generalizarea neincrederii la scara unei intregi societati seamana izbitor cu teza avansata in 1990 ( anul in care romanii demonstrau aproape zilnic ) , de catre Ion Iliescu conform careia romanii ies in strada si fac mereu demonstratii impotriva guvernului deoarece sunt paranoici .
Mai intai, neincrederea interpersonala (a) si neincrederea in institutii (b) sunt variabile complet diferite. In al doilea rand, intre manipularea si dezinformarea propagate prin mass-media si atitudinile , perceptiile si comportamentele cetatenilor nu exista un raport direct ( nu toti cetatenii sunt vulnerabili la acest gen de intoxicare).
Problema este ca intre ideea la care se face referire mai sus , cheia de interpretare propusa si realitatea sociala bruta unde "posibilitatea" devine realitate este o discrepanta atat de mare incat psihologul Daniel David pare ca pare ca vorbeste de fapt despre o alta tara sau despre psihologia unui altui popor .
Crima înfiorătoare săvârşită de membrii unui clan de romi din Brăila. Au omorât în bătaie un om care le-a cerut să urineze în altă parte
In acest caz concret ( si nu este singurul ) , " increderea interpersonala " si "sustinerea valorilor pro-sociale " l-au costat viata pe unul dintre cei doi sustinatori ai lor , exact ca in cazul de un tragism cutremurator al Alexandrei Macesanu care a crezut ca apelul la 112 si la sprijinul Politiei ar fi salvat-o .
Altfel spus , intr-o societate intoarsa pe dos in care marile procese ( procesul Revolutiei , procesul Mineriadei din 1990, etc.) treneaza de 30 de ani , iar condamnatii penal ajung primari , deputati in Parlament,etc. si lupta pentru masacrarea legilor justitiei pentru a elibera coruptii , a reprosa (tuturor) cetatenilor ca "au un grad scazut de incredere interpersonala" este o eroare logica si psihologica.
